3,791 matches
-
al faimoasei Orchestre Filarmonice din Berlin, întrucât directorul acesteia, Wilhelm Furtwängler, fusese suspendat din funcție, fiind suspectat de a fi colaborat cu regimul nazist. Până în 1952, când Furtwängler, reabilitat, redevine șef al orchestrei, Celibidache dirijează peste 400 concerte cu orchestra filarmonică din Berlin, impunându-se ca personalitate muzicală de o excepțională exigență artistică, totuși nu totdeauna comod ca stil de dirijare pentru componenții orchestrei dirijate . Suferă o mare deziluzie când aceștia, în 1954, îl aleg pe Herbert von Karajan dirijor pe
Sergiu Celibidache () [Corola-website/Science/297376_a_298705]
-
totuși nu totdeauna comod ca stil de dirijare pentru componenții orchestrei dirijate . Suferă o mare deziluzie când aceștia, în 1954, îl aleg pe Herbert von Karajan dirijor pe viață, ca succesor al lui Furtwängler. Nu a mai revenit la pupitrul Filarmonicii din Berlin decât peste 40 de ani, la invitația personală a lui Richard von Weizsäcker președintelui de atunci al Germaniei, ocazie cu care a dirijat Simfonia a 7-a a lui Anton Bruckner. Pentru un timp, nu mai are o
Sergiu Celibidache () [Corola-website/Science/297376_a_298705]
-
mai târziu la Fontainebleau (Franța) și la München (Germania) pentru tineri dirijori selecționați cu multă severitate. În 1979 primește funcția de director muzical general al orașului München și de dirijor permanent al orchestrei filarmonice din acest oraș. Sub conducerea sa, Filarmonica din München devine una din cele mai bune orchestre simfonice din lume. a fost un mare interpret al muzicii postromantice, fiind recunoscut ca dirijor neîntrecut a simfoniilor lui Anton Bruckner, precum și al impresioniștilor francezi, de la Claude Debussy la Maurice Ravel
Sergiu Celibidache () [Corola-website/Science/297376_a_298705]
-
ocazie, Serge Celibidache a primit, în numele tatălui său, distincția de cetățean de onoare al Romanului, acordată post-mortem. Filmul "Grădina lui Celibidache" este regizat de Serge Ioan Celibidache, fiul dirijorului, și îl prezintă pe artist în turneele și la repetițiile cu Filarmonica din Munchen.
Sergiu Celibidache () [Corola-website/Science/297376_a_298705]
-
Center, Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Canada, Africa de Sud, Scandinavia, Belgia, Franța, Elveția, Austria. <br>În 1981 își lansează discurile pe piața americană. <br>În 1982 compune prima "Rapsodie" și primul " Concert pentru nai și orchestră", pe care le înregistrează pentru "Phillips" cu "Filarmonica din Monte Carlo", sub bagheta lui Lawrence Foster. <br>În 1984 compune primul "Cvintet pentru nai și cvartet de coarde", numit "Cvintetul Plopilor", pe care îl cântă împreună cu "Cvartetul Oxford" din Toronto, în transmisie directă la Radio. Compune numeroase lucrări
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
este un profesor. Rolul lui este de a comunica învățături. Cînd George Enescu ia bagheta, ai certitudinea că te afli în fața unui magistru.” În cronica elogioasă, în care contrasta viguroasa măiestrie a lui Enescu cu orchestra „inegală, ezitantă” care era Filarmonica la acel moment, Sebastian descria complementaritatea dintre artă și iscusință tehnică la dirijor, scriind: „Enescu este un tulburător poet al baghetei și un desăvîrșit tehnician. Ne ajută să simțim din plin muzica (pentru că o trăiește el însuși), ceea ce nu-l
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
A lucra sub o asemenea îndrumare ar fi o onoare și o șansă pentru oricare orchestră din lume, oricît de impozantă, oricît de reputată ar fi ea. Dar cînd astfel de noroc dă peste o orchestră inegală, ezitantă, cum e Filarmonica noastră - bagheta lui George Enescu ia aspectul unei extraordinare funcții educative.” Despre activitatea sa muzicală, George Enescu spunea: „În lumea muzicii eu sunt cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist și profesor. Cel mai mult prețuiesc darul de a compune
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
Muzicală”. În paralel, a activat și ca profesor la clasa de operă a Universității de Vest (1993-2000), după ce, timp de două stagiuni (1990-1992), a fost dirijor și consilier artistic al Operei din Sarajevo, oraș unde a colaborat permanent și cu Filarmonica sau cu Orchestra Radio. A fost invitat frecvent la Operele din Chișinău, Skopje, Novi-Sad, pentru ca în 2003 să preia postul de dirijor și cel de director artistic la Opera din acest oraș. Atras prioritar de partiturile destinate teatrului liric, a
Ion Iancu () [Corola-website/Science/297621_a_298950]
-
cel de director artistic la Opera din acest oraș. Atras prioritar de partiturile destinate teatrului liric, a abordat însă și repertoriul simfonic și vocal-simfonic, fiind aplaudat, de-a lungul deceniilor, atât în spectacole susținute în țară, cât și pe podiumul filarmonicilor noastre, precum și la pupitrul Orchestrei Radio, alături de care a realizat, între altele, concertul extraordinar la centenarul Verdi (2001). Personalitatea sa artistică, performanțele în plan profesional au fost aplaudate și unanim apreciate, răsplătite, de-a lungul anilor, cu Ordinul „Meritul Cultural
Ion Iancu () [Corola-website/Science/297621_a_298950]
-
fiecare nou concert, orchestra câștigă în maturitate și calitate interpretativă. Georgescu include în repertoriul orchestrei, alături de marii clasici ai compoziției, și operele compozitorilor români, în primul rând ale lui George Enescu. George Georgescu dirijează adesea în străinătate, fie împreună cu orchestra filarmonică din București, fie invitat la pupitrul unor renumite orchestre simfonice. Își alege programul în funcție de orchestre și de public. Asfel la Viena dirijează compoziții de Johannes Brahms și Richard Strauss, compozitorii săi preferați, la Paris compoziții de Maurice Ravel și Paul
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
războiul sfârșit, George Georgescu, fost colaboraționist, este îndepărtat de la conducerea Filarmonicei din București până în 1947 când, la intervenția lui George Enescu, își reia activitatea muzicală, la pupitrul orchestrei radiodifuziunii române. Abia după ce, în 1956, Constantin Silvestri - până atunci director al Filarmonicii din București - se expatriază în occident, la Paris (în 1957 emigrează în Anglia, la Bournemouth), George Georgescu revine la conducerea acestei orchestre, prestigioasele sale calități artistice neputând fi ignorate. În 1960 este decorat cu Ordinul Muncii clasa I și primește
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
a fost poetul și gazetarul Ady Endre, care a trăit și a scris operele cel mai semnificative la Oradea. Viața culturală a maghiarilor este una din cele mai active din țară. În acest sens "Teatrul de Stat", "Teatrul Arcadia" și "Filarmonica de Stat" au secții maghiare. După religie, maghiarii orădeni sunt în cea mai mare parte romano-catolici sau reformați. Printre cele mai importante edificii religioase sunt Bazilica Romano-Catolică, Biserica "Sfântul Ladislau" și Biserica Reformată "Olosig". În ceea ce privește mass-media, există mai multe ziare
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Muzicii" din Oradea Mare, printre scopurile ei fiind înscrise educația în domeniul muzicii culte, organizarea de concerte și spectacole și înființarea unei școli de muzică. Sub patronajul acestei instituții se inaugurează pe lângă Teatru, o secție de operă. În 1949 Societatea Filarmonică devine instituție de stat, desfășurând o bogată activitate muzicală in țară și peste hotare. Anul 1872 a însemnat începutul activității Societății de Arheologie și Istorie a Comitatului Bihor, care și-a propus inclusiv crearea unui muzeu al Bihorului. Sprijinirea acestui
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de activități culturale: literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea și televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele și bibliotecile, editarea de cărți, cercetarea științifică, turismul cultural și altele. Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituții concertistice: Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de concert, orchestră simfonică, capelă corală, ansamblu de muzică populară); Sala cu Orgă (orchestră de cameră și cor de cameră); Palatul Național (Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova-Concert”: formații artistice de muzică și dansuri populare
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Teatru (1825-1833). Exemplele excepționale de arhitectură burgheză din perioada târzie au fost restaurate de către autoritățile comuniste după război (cum ar fi Palatul Kronenberg și clădirea Copaniei de asigurare Rosja). Unele au fost reconstruite, însă în stilul realist socialist (spre exemplu: Filarmonica Varșoviei). Clădirea Universității de Tehnologie a Varșoviei este una dintre cele mai interesante modele arhitecturale din secolul al XIX-lea. Printre construcțiile notabile ale arhitecturii contemporane este inclus și Palatul de cultură și Știință (1952-1955), un zgârie-nori realist-socialist localizat în
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
tradițiile secolului 20 cu arhitectura modernă a Berlinului de azi. Potsdamer Platz este un cartier construit de la zero după 1995. La vest de Potsdamer Platz se află Kulturforum, unde se află Gemäldegalerie, ce este flancată de Noua Galerie Națională și Filarmonica berlineză. Memorialul Evreilor Uciși din Europa, un memorail al Holocaustului, este situat spre nord. Teritoriul din jurul Hackescher Markt este casa culturii mondene, cu nenumărate debușee, cluburi, baruri și galerii. Printre ele se numără și Hackesche Höfe, o conglomerație de clădiri
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
era divizat, din 1961 până 1981, a fost singura operă mare din Berlinul de Vest. Principalele locuri destinate spectacolelor de teatru muzical sunt Teatrul am Potsdamer Platz și Teatrul Vestului (construit în 1895). Sunt șapte orchestre simfonice în Berlin. Orchestra Filarmonică din Berlin este una din orchestrele proeminente pe plan mondial; își are sediul în Filarmonica Berlineză, lângă Potsdamer Platz, pe strada ce poartă numele celui care a dirijat orchestra cel mai mult timp, Herbert von Karajan. Actualul dirijor principal este
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Principalele locuri destinate spectacolelor de teatru muzical sunt Teatrul am Potsdamer Platz și Teatrul Vestului (construit în 1895). Sunt șapte orchestre simfonice în Berlin. Orchestra Filarmonică din Berlin este una din orchestrele proeminente pe plan mondial; își are sediul în Filarmonica Berlineză, lângă Potsdamer Platz, pe strada ce poartă numele celui care a dirijat orchestra cel mai mult timp, Herbert von Karajan. Actualul dirijor principal este Simon Rattle. Konzerthausorchester Berlin a fost fondată în 1952 ca orchestră pentru Berlinul de Est
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
lângă Potsdamer Platz, pe strada ce poartă numele celui care a dirijat orchestra cel mai mult timp, Herbert von Karajan. Actualul dirijor principal este Simon Rattle. Konzerthausorchester Berlin a fost fondată în 1952 ca orchestră pentru Berlinul de Est, deoarece Filarmonica își avea baza în Berlinul de Vest. Actualul ei dirijor principal este Ivan Fischer. Haus der Kulturen der Welt prezintă variate expuneri ce au de-a face cu chestiuni interculturale și pun în scenă muzică și conferințe. Ofertele culinare ale
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
urbanistic al localității este consemnat Teatrul Milescu, a cincea clădire de gen din țară la vremea aceea. Un grup de intelectuali depune eforturi pentru înființarea unor instituții de educatie și cultură. Apar astfel, succesiv, Muzeul Goratestată (16 iulie 1894), societatea filarmonică „Lira Goratestată”, se tipăresc ziare, se creează o atmosferă de mare spiritualitate. Este și momentul în care se ridică unele dintre clădirile reprezentative ale orașului Târgu Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestată, Palatul Administrativ al Județului, Palatul Municipalității. În perioada
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
prima reprezentație de la Opera din Sydney — înaintea inaugurării, pe data de 28 septembrie 1973, a fost susținut un spectacol cu "Război și pace" de Serghei Prokofiev, iar pe 29 septembrie a avut loc, în Sala de concerte, un spectacol al Filarmonicii din Sydney. De asemeni, pe timpul construirii clădirii, au fost susținute o serie de concerte pentru muncitorii constructori care lucrau aici. După inaugurarea din 1973, clădirea Operei a mai avut parte de o serie de îmbunătățiri și reamenajări. Orga mare din
Sydney Opera House () [Corola-website/Science/296887_a_298216]
-
particular, 2 licee teologice, un seminar teologic ortodox, un liceu UCECOM), cât și 2 școli ajutătoare, o școală normală, un liceu pentru nevăzători și 2 școli postliceale. Ulterior anului 1989, învățământul superior a fost reînființat în Arad prin 2 universități: Filarmonica de Stat Arad, etatizată în 1948, o dată cu venirea lui Nicolae Brânzeu la Arad, își va continua tradiția muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înființarea celui de-al șaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena și
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
cunoscută sub numele de "Templul Cerealierilor", face parte din patrimoniul regional și este singura sinagogă care a mai ramas din cele 24 care au existat la începutul secolului trecut în Bacău. În Bacău se mai pot găsi și următoarele biserici: Filarmonica "Mihail Jora" înființată la 16 octombrie 1956, a realizat un continuu crescendo, grație activității muzicale desfășurate sub îndrumarea dirijorilor Eugen Pricope, Igor Ciornei, Ovidiu Balan și calității profesionale a membrilor orchestrei. Posturi de radio disponibile în oraș sunt următoarele: Dream
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
franci elvețieni. La 7 septembrie 1956, "Ministerul Culturii" și maestrul Ion Voicu au încheiat un contract de comodat care avea ca obiect darea în folosință a viorii. Contractul de comodat a încetat în 1986, când Ion Voicu a restituit instrumentul "Filarmonicii "George Enescu"". Ulterior, vioara a ajuns în posesia "Muzeului Național de Artă al României". În 5 ianuarie 1990, Ion Voicu a ridicat vioara Stradivarius, care a rămas posesia familiei, după moartea sa, în 1997. Pe 9 martie 2007, după îndelungate
Ion Voicu () [Corola-website/Science/298230_a_299559]
-
a ridicat vioara Stradivarius, care a rămas posesia familiei, după moartea sa, în 1997. Pe 9 martie 2007, după îndelungate discuții cu "Ministerul Culturii și Cultelor", Mădălin Voicu a predat vioara ministrului culturii, Adrian Iorgulescu. Ion Voicu a fost directorul "Filarmonicii "George Enescu"" din București timp de zece ani. A contribuit la crearea "Orchestrei de Cameră" în 1969 cunoscută în întreaga Europă și prezentă la cele mai importante festivaluri muzicale internaționale. Aceasta este în prezent condusă de fiul său, Mădălin Voicu
Ion Voicu () [Corola-website/Science/298230_a_299559]