13,525 matches
-
prin calitățile de mai sus (complexitate, regularitate, dispoziție etc.). Incongruitatea se asigură prin combinații neobișnuite ale părților unui animal cu ale altuia, complexitatea‚ prin adăugarea unor elemente omogene sau eterogene etc. Expunerea unei perechi de figuri durează 10 secunde. Durata fixării figurilor complexe, absurde, eterogene, neașteptate este mai mare decât a perechilor opuse. Rezultatele nu sunt sensibil modificate dacă durata expunerii crește până la 2 minute, ceea ce indică o orientare preferențială a subiectului către anumite categorii de stimuli. Berlyne clasifică proprietățile stimulilor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fusese cel oare luase hotărârea să vină aici. Drept consecință. Dan Lyttle și casa lui erau în pericol. De aceea, el și Enin nu puteau să dispară așa, în mod dodecimal. Nu era - constată Gosseyn cu amărăciune - momentul ideal pentru fixarea unui scop precis. Oricum, ridicându-și privirea spre Blayney, rosti aceste cuvinte mari: - Ce-ar fi dacă s-ar reveni la o guvernare onestă în orașul Jocurilor? 16 Tăcere! Blayney stătea acolo, în picioare, privind în jos la omul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
prin corespondență, pot fi grupați în trei categorii: Factori social-economici creșterea populației active feminine, îmbătrânirea populației, creșterea veniturilor discreționare, creșterea numărului de reședințe ale unei persoane; Factori externi creșterea costului carburanților, largă răspândire a cărților de credit, descreșterea costurilor informațiilor, fixarea adreselor disponibile; Factorii concurențiali: orarele limitate de funcționare a magazinelor, calitatea mediocră a serviciilor acordate de personalul comercial din magazine, dificultățile de acces și de staționare în centrele orașelor. Avantaje: * Creșterea fără prea mari eforturi din partea firmelor comerciale a numărului
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
scrisă, chiar totalitate a scrierilor. Sensul se stabilizează și literatura devine domeniul literelor scrise. Chiar dacă cultura antică este prin excelență una a cuvântului viu, elogiul scrisului începe să fie destul de frecvent, dar motivele invocate sunt de ordin practic, economic, juridic: fixare, memorizare, consacrare, literatura constituie un corpus de scrieri, de scrieri literare. Disputa oral/scris caracterizează întreaga viață spirituală a antichității. Elogiul cuvântului, superioritatea oralității și a elocvenței stau mult timp în prim plan. Retorica are o importanță deosebită în această
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
poeziei și confuzia dintre retor și poet. Definiția retoricii ca artă a vorbirii orale sau în scris reprezintă prima recunoaștere a literaturii ca artă a limbajului, ceea ce constituie până astăzi un element esențial, una dintre definițiile centrale ale literaturii. Odată cu fixarea oralului în scris, limba conversației devine bine distinctă de cea scrisă, stilul scris se specializează. Începând din secolul VII î.Hr. poeții recurg tot mai des la scris. Treptat răsturnarea vechii ierarhii este totală, iar discursul scris va fi declarat superior
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literaturii se consolidează și se impune în primul rând, la fel și sensul vechi cultural al literaturii. În acest cadru se precizează însă și dimensiunea etnică a literaturii ce va sta la baza conceptului de literatură națională. Pătrunderea, explicarea și fixarea sensului în marile lexicoane și dicționare umaniste ale epocii dau în sfârșit literaturii primul său statut lexicografic. Literatura primește o definiție „oficială”, curentă, care va dobândi autoritate. Un eveniment capital ce are loc în această perioadă și care va influența
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
au locul aici, ar însemna o confuzie a valorilor. Împotriva „teoriei angajării” afirmă că „a citi fiind în slujba unei ideologi înseamnă, după părerea mea, a nu citi deloc” Interesele de clasă, sex, rasie, naționalitate nu au ce cuta în fixarea canonicității. După Bloom, esteticul și agonalul sunt unul și același lucru. Introduce conceptul de „anxietate a influenței” care nu poate decât stimula marile genii, o operă literară este în mod necesar constrânsă să ia naștere prin intermediul operelor anterioare: „Scriitorii puternici
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
apărute la începutul cercetării și evidentiază unele aspecte motivaționale, precum și diferențe semnificative între aceștia din perspectiva variabilelor analizate. Componenta volițională cuprinde contradicțiile dintre motivele și tentațiile care aduc în atenția elevului câteva profesiuni din care va trebui să aleagă una, fixarea asupra uneia dintre ele, puterea de a menține această decizie, concentrarea eforturilor în scopul îndeplinirii hotărârii luate și a învingerii obstacolelor ce le poate întâmpina. Această frământare interioară se poate manifesta și sub forma de conflict, când apare dezacordul dintre
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3116]
-
pe șapte capitole principale. Primul, Radiografia discursivității, analizează numeroase paradigme ale discursivității, în încercarea de a decela un sens al conceptului de discurs, caracteristicile și componentele acestuia. Noțiunea de discurs este esențială pentru relevarea întinderii și trăsăturilor discursului jurnalistic, întrucât fixarea unui sens sau altuia pentru conceptul de discurs determină schimbări ale câmpului cercetării. Astfel, capitolul va delimita, prin radiografierea discursivității, o arie și o metodologie de cercetare a discursului în general, care se va constitui în grilă de cercetare a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a informa și comenta obiectiv spațiul public în schimbul forței de a schimba miniștri, de a realiza afaceri, de a vinde cu orice preț. 7 I. RADIOGRAFIA DISCURSIVITĂȚII Noțiunea de discurs este esențială pentru relevarea întinderii și trăsăturilor discursului jurnalistic, întrucât fixarea unui sens determină schimbări ale câmpului cercetării. Capitolul analizează paradigme ale discursivității, în încercarea de a decela un înțeles al conceptului de discurs prin identificarea caracteristicilor acestuia la diferite niveluri de analiză. I.1. Conceptul de discurs Conceptul de discurs
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acestuia (componente care, de cele mai multe ori, sunt determinantele invizibile ale situației), textul poate fi definit ca orice producție vizibilă rezultată în urma unui act de comunicare. Extensional, textul este "discursul fixat prin scriitură"19, însă putem extinde această definiție introducând și fixarea prin oralitate, prin suport radio, prin televiziune. Astfel, texte ale discursului vor fi: enunțuri, ansamblul imagine-cuvânt, ansamblul cuvânt-sunet, precum și ansamblul cuvânt-sunet-imagine specific televiziunii. Această abordare opune textul, ca obiect material, discursului, ca ansamblu virtual de producții lingvistice relative la o
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sau site-ul web al publicației. Elementul cu numărul 4, prețul, relevă una dintre caracteristicile discursului jurnalistic: faptul că acest discurs se vinde, că receptarea este condiționată de achiziție. Evidențierea prețului poate să se facă și utilizând tehnici psihologice de fixare a acestuia, imediat sub un prag psihologic: în loc de 1 leu, se fixează un preț de 0,99 lei, chiar dacă, efectiv, diferența este insesizabilă. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, pagina de ziar nu conținea ilustrații, șapouri sau inter-titluri care să
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
are întemeierea în Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului din 26 august 1789 care, în articolul 11, afirma "libera comunicare a gândurilor și opiniilor este unul din drepturile cele mai valoroase ale omului". În statele post-comuniste din estul Europei, preocuparea vizează fixarea principiilor constitutive ale noii ordini, acestea vizând reprezentarea intereselor societății civile și opoziția față de puterea în funcție. În România, situația mass-media este reglementată de formularea în Constituție a drepturilor culturale (drepturi de informare corectă, dreptul la exprimarea opiniilor) dar și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
una dintre verigile implicate se abate de la rolul specific, tot discursul poate suferi transformări de substanță. II.4. Universul de producere a discursului jurnalistic Cercetarea își propune delimitarea discursului jurnalistic în spațiul public, considerând că identitatea unui discurs constă în fixarea unui scop specific. Mass-media vehiculează un număr impresionant de intenții comunicative. Erwin Black trece în revistă nu mai puțin de unsprezece teorii asupra rolului presei: presa ca agent moral și factor educativ; mediator obiectiv în plan public al faptelor politice
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
problemelor existente; canal neutru de comunicare, fără nici o interferență exterioară; agent de legitimare a situației politice actuale, de perpetuare a puterii politice consacrate; mijloc de moderare a conflictelor sociale, instrument de intermediere comunicațională; agent socializator; factor determinant în crearea și fixarea modelelor sociale, în impunerea de mituri și construcții comportamentale; mijloc de transmitere a ordinelor și de impunere a acestora asupra populației; mijloc de producție specific clasei conducătoare 90. În fapt, aceste roluri posibile corespund unor tipuri de discurs diferite, care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ca rezultat (lăsând semne la nivel textual). Metodologia utilizată pentru analiza conceptului de discurs este folosită și pentru delimitarea ariei și notelor specifice ale noțiunii de manipulare. III.1. Manipulare și influență Determinarea sensului manipulării se va face atât prin fixarea notelor sale specifice, cât și prin delimitarea de celelalte concepte care subîntind câmpul influenței: persuasiunea și convingerea. Etimologic, conceptul de manipulare trimite la acțiunea de a mânui, de a manevra. Această accepțiune a parcurs în istoria sa mai multe înțelesuri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
manipulare discursivă se referă la felul în care manipularea operează în cadrul unui discurs, pe palierele text, condiții de producere, univers. Această definire întâmpină câteva dificultăți majore. Prima ține de faptul că notele acestuia, delimitate intensional, sunt dificil de aplicat în fixarea extensiunii conceptului de manipulare discursivă. Astfel, intenția de a schimba opinii, atitudini, comportamente prin inducere în eroare nu poate fi identificată prin analiză discursivă, ci doar printr-o hermeneutică. Aceasta deoarece putem doar presupune intenția de inducere în eroare, nu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pur și simplu zburam peste pagini. În felul acesta am descoperit citirea flexi-rapidă care se adaptează textului și mesajului, scăpând de oboseala de a citi doar rapid sau doar lent. Memorarea reprezintă procesul esențial al memoriei care are ca rezultat fixarea elementelor noi prin integrarea lor în sistemul cunoștințelor anterioare. Memorarea este un proces activ, creator, în timpul căruia se nasc prin comparare elemente noi ce se înmagazinează în memorie. Reținerea este selectivă de aceea nu reținem tot ceea ce citim, după 24
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
în ecuație rolul sistemului educațional și al literaturii didactice în instituționalizarea identității naționale. Capitolul metodologic detaliază "hermeneutica discursivă" utilizată ca metodă precumpănitoare în analizarea modului în care manualele de istorie a românilor au funcționat ca vectori ai memoriei naționale. După fixarea acestui cadru de referință teoretico-metodologic, lucrarea avansează înspre realizarea unui studiu de caz asupra genezei culturale a memoriei naționale românești. Sunt urmărite, într-o manieră diacronică, prefacerile succesive ale conștiinței istorice românești. Geneza și evoluția memoriei naționale românești sunt puse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca sediu al identității naționale. Școala a devenit astfel laboratorul ideologic al autorităților statale în experimentele de antropogenie politică și cureaua de transmisie prin intermediul căreia s-a făcut difuzarea în masă a definiției socio-politice a trecutului (i.e., memoria istorică) în vederea fixării unei identități grupale în conștiința colectivă. Manualele de istorie națională și celelalte cărți școlare care alcătuiesc literatura didactică pot fi înțelese ca vectori ai memoriei istorice prin care autoritățile statale au urmărit să fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patru termene anuale, minimizarea categoriilor de scutiți fiscal și eliminarea răspunderii fiscale colective (Constantiniu, 2011, p. 181). La fel de importantă s-a dovedit a fi reglementarea raporturilor sociale, prin abolirea șerbiei (la 1746 în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anul 86 e.n., odată cu războiul inițiat de Domițian Daciei aflată sub conducerea lui Diurpaneus Decebal. Abandonând latinitatea pură a românității, care in extremispresupunea chiar identitatea romanității cu românitatea, Șincai stabilește un alt principiu care se va impune ca modalitate de fixare a punctului de geneză a istoriei românilor: interacțiunea dintre sangvinitatea, limba, civilizația romană și teritorialitatea dacică. Fuziunea dintre cele două elemente, la care se va adăuga și spiritualitatea creștină, marchează nașterea românității. Principiul postulat de Șincai va fi puternic cimentat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Valaques transdanubiens. Mitul independenței este sădit de către Kogălniceanu în însăși începutul poporului român, care odată cu acesta se desprinde din paradigma purismului latinist al Școlii Ardelene, incluzându-i și pe daci printre strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia fie principiul sângelui (jus sanguinis) (Samuil Micu), fie principiul conjugării dintre romanitate și teritorialitatea dacică (Gheorghe Șincai, Petru Maior). Astfel, dacii sunt recuperați
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Școlii Ardelene au existat două principii de stabilire a cronogeniei poporului român, adică a momentului din care debutează istoria acestuia. Primul principiu, cel al romanității pure, a fost formulat de Samuil Micu (și apoi perfecționat de A.T. Laurian) prin fixarea începutului istoriei poporului român în originea Romei. Al doilea principiu este cel al interacțiunii (Gheorghe Șincai) sau al conjuncției (Petru Maior) dintre latinitatea romană și teritorialitatea dacică. În acest sens, Șincai fixează momentul cronogenetic al istorie românilor în anul 86
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Lucian Blaga constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile "matrici stilistice", Blaga devine filosoful permanenței abisale a etnicului românesc. Prin fixarea duhului etnic într-o matrice stilistică apriorică și inalterabilă istoric ce îi pecetluiește inconturnabil orice expresie culturală, Blaga elaborează o seducătoare metafizică a permanenței existențiale românești. Seducătoare metaforic și răpitoare poetic, teoria filosofică a identității naționale întemeiată în "apriorismul românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]