3,537 matches
-
tânăr"): ro. juvenil (cf. fr. juvénile, adj.; en. juvenile) -izo-, iso- "egal, la fel" (cf. gr. ϊσως adv. "egal, echivalent"): ro. izolog, adj. (cf. fr. isologue; en. isologous); J jejuno-,- jejuno- (cf. lat. ieiunum(intestina) "intestin"/ ieiunus, a, um adj. "flămând, sărac"); K kilo- "o mie" "de o mie de ori" (cf. gr. χιλί-, χίλιοι, αι, -α adj. num. "o mie"); -kimie "undă" (cf. gr. kyma, κϋμα, -ατος s.n. "undă, adiere"); L labi(o)- "buză" (cf. lat. labium, labrum,-i s.n.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
n-a avut acces sau a ezitat să-l ceară. Găsește multe femei și fete foarte tinere care practicau prostituția, uneori cu acordul familiei, ca mijloc de supraviețuire. Iar copiii din Sahalin sunt palizi, slabi, umblă În zdrențe și veșnic flămânzi. Mulți ocnași rămân după executarea pedepsei, devin coloniști, țărani liberi, primind un lot de pământ și semințe cu care să Înceapă noua viață. Chiar dacă familia trăiește după norme tradiționale, Îi lipsește ceva: trecutul, bunicii păstrători ai memoriei grupului; n-au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
apărut În cale Coroi: au aflat că-l dijmuise pe preotul lor din sat, care se retrăgea spre Dorohoi cu o avere considerabilă, aur și odoare bisericești. Chiar el le-a relatat. În pădurea de fag de pe Dealul Holmului din Flămânzi, pe drumul Hârlău-Botoșani, există o piatră impresionantă, prelucrată pentru a servi ca masă, altar sau loc de dezbateri unei societăți de ortaci, care se cheamă „Masa tâlharilor”. Oferea vizibilitate asupra văii, loc perfect pentru a observa căruțele cu mărfuri care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
000 de oameni și cu sprijinul cazacilor de pe Don. Dar dificultățile unei campanii în Rusia și în final ajutorul destul de limitat al cazacilor duc la o înfrîngere usturătoare: în iulie 1709, 70 000 de oameni înfrîng 20 000 de suedezi flămînzi și demoralizați. Refugiat în Moldova, Carol al Xll-lea72 nu obține de la turci decît o intervenție de mici proporții în Marea Neagră. În acest timp, adversarii săi își împart imperiul suedez. August al II-lea reia tronul Poloniei, danezii și saxonii pun
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și înaintând cam 100 de metri, chiar și mai mult într-un schimb, în raport de costul întreținerii, nu era o joacă pentru cel care își lăsase familia acasă. Căreia trebuia să-i ducă banul pe care îl așteptau cei flămânzi și ei, de-acasă. Existau pentru omul intrat în galerie cel puțin două pericole. Unul, existența gazelor toxice și un altul surparea ei în cazul în care armătura de lemn ar fi cedat datorită putrezirii pilonilor. Dar puteau fi și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
primeam doar 120 lei pe lună, bani care nu-mi ajungeau decât doar pentru pâinea zilnică. Cumpăram pâinea făcută din făină de grâu și cartofi chiar de la brutăria de lângă atelierul nostru. Bună și hrănitoare, o luam și pofticios, dar și flămând, o mâncam jumătate până acasă, dar mama nu mă certa. Viața cu maistrul meu era de la o zi la alta to t mai de nesuportat. Mă tot gândeam, până când o să mai pot suporta persecuțiile ? Norocul meu a fost că a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
aveam chiar fotografie cu el, un ins atașat mie, să recurgă la asemenea josnicii, de a distruge viața oamenilor, folosind cea mai urâtă și joasă metodă - minciuna - ca să mănânce o pâine? Când am ajuns acasă și am deschis poarta, Sârbu, flămând și însetat, a și sărit în două labe pe mine, m-a îmbrățișat în felul lui și s-a gudurat cum îi era obiceiul, petrecându-mă din lanțul care îi limita întinderea intimității pe care ar fi dorit să ne-
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ici-acolo se mai vedea câte un om, câte o femeie trecând strada de la o poartă la alta. Se așternuse peste toate ca o tăcere de țintirim, noaptea când și când se mai auzea câte un urlet stins de câine flămând sau muget de animal murind. Câte zile voi fi stat în casă nu știu. Însă toate au fost ca un coșmar. În aer, pe lucruri și pe oameni plutea tristețea zădărniciei. Veneau la noi oameni cunoscuți lăsând vești de spaimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pătrunsese și nici sub paie învelit cu pătură groasă nu mă încălzeam. Până la amiază moș Gavrilă nu venise, mâncare nu mai aveam, ziua a trecut așteptând și în noaptea următoare am dormit puțin și cu vise grele. În dimineața următoare, flămând, am luat hotărârea de a pleca spre Huși, am strâns grămadă într-un sac toate câte le aveam în colibă, apoi am mai așteptat poate s-ar auzi venind căruța cu moșneagul, dar, să fi fost pe la vremea amiezii, îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
clipească, fulgera și ploaia acum cu rafale de vânt. Abia după ce, ajutat de tovarășii mei, am așezat toate lucrurile, îndeosebi pușca și cofăielul cu branșe, în mijlocul unei căruțe cu fân, cu câte un țol pe cap și cu încetineală de flămânzi, cam pe după-amiază, am luat drumul spre Huși pășind cu fereală peste tot și pipăind cu bețele adâncimea apelor. Dacă nu am fi plecat în ziua aceea, puhoaiele ne-ar fi închis acolo pentru două-trei săptămâni pe ghebul mai înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
primăvară, aveam strânsă o sumă de bani, am ajuns al Iași și m-am prezentat la școală. Toată era ocupată de armată și cei câțiva elevi care frecventau cursurile lucrau într-o cameră din pinacotecă. M-am prezentat obosit și flămând, abia coborâsem de pe un vagon de marfă ce mă adusese în Iași, găsesc în sala de lucru și pe director care, cum mă vede, începe să țipe la mine ca scos din minți, vroind să mă întrebe de unde am venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și la românii din Bucovina de Nord, pun pe masă toate felurile de mâncare deodată, nu pe rând, ca la noi. Și eu cred că e mai bine așa, pentru că omul mănâncă ce-i place și nu pățește ca "țiganul" flămând aflat în vizită la cumătru, care s-a săturat cu primul fel și apoi s-a uitat cu ciudă la felurile următoare, mai gustoase, dar fără folos. Moștenirea socialistă este încă puternică. Capitala este, în mod evident, privilegiată în raport cu restul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
anchetatori lucrând În trei schimburi; 34. Anchetă Însoțită de șocuri electrice; 35. Anchetă cu regim alimentar cu sare În exces, fără apă; 36. Anchetă Însoțită de izolare, În celule umede și Întunecate, cu victima dezbrăcată, În celulele respective mișunând șobolanii flămânzi; 37. ,,Camera de chibzuința”, unde anchetatul, legat cu cătușe cu ,,autostrângere”, cu mâinile legate la spate, Într-o cameră fără nici un mobilier, stătea În picioare, nerezemat de perete, ore și zile Întregi, supravegheat, ,,chibzuia”, gândindu-se la situația lui... că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
recurg la asemenea mijloace sînt terminate în daneză în -en, -(e)t, -(i)sk, iar în suedeză în -isk, sînt de proveniență participială în norvegiană și în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot forma comparația atît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nazală palatală: it. signora [si΄ńora] "doamnă", sp. mañana [ma΄ńana] "mîine; dimineață", fr. bagnol [ba΄ńol] "automobil", pg. amanhă [amə΄ńə̃] "mîine". ( = consoană sonantă nazală palatală: norv. lang [la(] "lung", neer. jong [j((] "tînăr",germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. tong [t((] "limbă", sued. sång [s((] "cîntec", rom. lîngă [΄l((ə], dan. engelsk [΄ä(əlsk] "englez" o = vocală posteriară medie: sp. noche [΄not(e] "noapte", neer. boom [bo:m] "pom", norv. bror [bro:r] "frate", dan. tom [tom] "gol
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
wait] "alb", dan. over [΄(w(] "deasupra", fr. trois [trwa] "trei", it. quando [΄kwando] "cînd", pg. água [΄agwə] "apă" x = consoană fricativă laringală surdă: norv. hus [xu:] "casă", neer. goed [xut] "bun", sued. höra [΄xöra] "a auzi", germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. house [΄xaus] "casă" z = consoană fricativă dentală sonoră: it. casa [΄kaza] "casă", pg. fazer [fə΄zer] " a face", germ. sieben [΄zi:bən] "șap-te", engl. zeal [zi:l] "zel, străduință" ΄ = indică pronunția accentuată a silabei următoare: rom. licitație [lit(i
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aruncă în flăcările astrului ceresc, nu înainte de a le azvârli tuturor batjocura sa : Ia-ți, Zeus, lanțurile înapoi !/ Au ruginit de vânturi și de ploi,/ Dar sunt destul de trainice și grele./ Păstrează-le - dacă mai crezi în ele/ Iar voi, flămânde fiare, înapoi ! Repudiat de mulțimea infamă, Prometeu se desparte de lumea becisnică pe care o blestemă : Urlați ! rămâi în urma mea, Pământ !/ Pe fruntea ta, lovită de-un cuvânt,/ Pe veci de veci de-acuma se așterne/ Pedeapsa așteptărilor eterne. El
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
superioritatea austerilor zei autohtoni asupra depravaților olimpieni : Se pot pune alături acești noi zei stricați,/ Mâncați de patimi, lacomi, nebuni după femei/ [...] Cu zeii mari și aspri ce-au fost de la început ? (V 3). După ce s-a rugat în turn flămândă și singură (V 3), Casandra vine în piață albă ca o zeiță, slabă ca umbra trecătoare pe ziduri, purtând zeii vechi în bietul suflet ce se trudește. Ea aduce răspunsul zeilor : Iertată este Troia, iertat este Priam/ S a împlinit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pregătiți pentru situații cu un grad mare de risc. Dacă urmează să faceți un lucru care este posibil să vă enerveze, alegeți un moment potrivit (de exemplu, evitați factorii care vă distrag atenția, încercați să nu fiți prea obosit sau flămînd, să aveți suficient timp la dispoziție). Gîndiți-vă dinainte la ceea ce urmează să spuneți sau să faceți. SECȚIUNEA 5 Terapia prin expunere: înfruntarea situațiilor care provoacă teamă Etapa următoare a tratamentului este cea mai dificilă și dureroasă confruntarea situațiilor care provoacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
lui Cristos și persoana consacrată nu se tem, și nici nu se feresc, să dea mărturie omenirii contemporane despre vocația și încrederea lor în Cristos răstignit, mort și înviat -- pentru fiecare dintre noi. Lumea de azi, instabilă și confuză religios, flămândă și însetată de Cristos, a pierdut Calea, Adevărul și Viața, privind neîncetat la Isus - motivul pentru care te implici și răsplata pe care o cauți -, ajut-o să se mântuiască și te vei mântui pe tine însuți! Prin Maria la
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de parcă ai fi un copchil ce nu vrea să lase țâța maicii din gură. Vezi matale boier Dârvari, slăvit să-ți fie numele, când Domnul ți-a lumina calea spre târgul Ieșilor, să nu uiți de gurile noastre uscate și flămânde care deabia așteaptă să simtă sângele lui Hristos curgându-le în valuri sau în picături mari de o litră prin vine. Dacă cumva o să-mi ajute Cel de Sus - reușesc să-ți găsesc o de aia - (c-am uitat cum
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
răniților. Văduvele celor căzuți începeau să ceară pensiuni, fiindcă nu mai aveau cu ce trăi, polițele victoriei încep să devie exigibile. Bucureștiul se umple și de prizonieri turci care, pe o iarnă cumplită, au fost aduși pe jos, goi și flămânzi. Erea o jale să vezi pe acești nenorociți. La începutul anului, Regimentul 13 dorobanți din Iași-Vaslui este trimis acasă de pe front. Pentru vitejia purtării sale la Plevna în ziua de 27 august 1877, Domnitorul decorează drapelul regimentului cu „Steaua României
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
revin, dar zilnic mi-a fost dor de trosnetul lemnelor din soba de acasă! Mi-am petrecut zilele cu Iaru, Nedelciu, Cărtărescu, Mușina, I.B. Lefter, Eugen Suciu, Dora lui Nichita (Stănescu n. red.), Petre Stoica, D.R.-ul, Bălăiță, Prelipceanu, Dinu Flămând, Mircea Martin, Șora, Cezar Ivănescu, N. Ciobanu, Romoșan și alții care nu-mi mai trec prin minte acum. La don Cezar fusesem pentru a-i da o carte și m-a rugat să citesc celor de față cîteva texte. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
prin zile oarecum posomorît, oarecum indiferent, cel mai des uimit de cîte ceva. Mircea Martin, D.R.-ul, Petre Stoica Dora lui Nichita (Stănescu n. red.) , Eugen Suciu, Nedelciu + Iaru, Bădiliță, don Cezar (minus figurile de la adunarea aceea a lui!), Dinu Flămînd, alții. Dorisem să mă văd cu domnul Paler și n-am reușit. Acasă mă aștepta o scrisoare de la dumnealui. Și Grigurcu mi-a scris încîntat. Preferam să scandalizez. Sînt multe de spus. Dar cred că sînt împăcat de reacțiile celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ne brăzdau palmele ca niște brici. Coșurile se umpleau și câte doi băieți mai "răsăriți" le duceau pe aria șurii. Așa am muncit până după-amiază, fără să ne ofere vreo "prescură" sau o gură de apă. Eram murdari, obosiți și flămânzi. Pe deasupra s-a mai adăugat o ploaie torențială, care ne-a fugărit în aria șurii. De aici, cu greu, unul câte unul, am luat o la goană, sărind gardul livezii, fără să ne simtă câinii din lanț. Uneori preotul scotea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]