15,024 matches
-
reperelor privind oferta educațională * proces de ofertare formal/ uneori lipsă, urmărindu-se „umplerea” schemei orare; * implicare redusă a Consiliului pentru Curriculum, care nu construiește oferta pe baza propunerilor din partea responsabililor de arie curriculară/ comisii metodice. * consultarea elevilor și a părinților * Formală: nu se realizează analiza de nevoi a elevilor la toate clasele; lipsa fișei de opțiuni pe sistemul „topului” de preferințe; necesitatea educării părinților în ceea ce privește rolul CDS și posibilitățile pe care le poate deschide elevilor * elaborarea programei de opțional - problemă de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
-ului”, iar a doua „din perspectiva cercetării aplicative a curriculumului” (Carmen Crețu, Curriculum diferențiat și personalizat, 1998). • Din perspectiva cercetării fundamentale, se disting tipurile: Curriculum general; Curriculum specializat; Curriculum subliminal; Curriculum informal. • Din perspectiva cercetării aplicative, se disting tipurile: Curriculum formal; 46 Curriculum scris; Curriculum învățat; Curriculum testat; Curriculum recomandat (A.A. Glatthorn, 1987) „Curriculum general sau care curriculum oferă o bază de cunoștințe, abilități și comportamente obligatorii pentru toți cursanții, pe parcursul primelor stadii ale școlarității. Durata educației generale variază în funcție de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
respectiv a intențiilor celor care inițiază comunicarea. În exemplul nostru, dacă profesorii convocați consideră că ,,iar ne cheamă inspectorul să se vadă că are activitate” sau ,,iar vom vedea o lecție-tip, foarte plictisitoare” participarea va fi redusă sau numai formală. *Schimbarea produsă la receptor este efectul cel mai important al comunicării care reprezintă, de altfel, scopul educației în sine: școala urmărește ca, într-un cadru instituționalizat, să fie realizate niște schimbări proiectate la nivelul educabililor. Pentru exemplul nostru, numai dacă
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
considera că activitatea respectivă este interesantă și le poate aduce un plus de cunoaștere, experiență etc., iar acest lucru va fi și realizat, numai atunci putem spune că respectiva comunicare a avut efecte ,,de nivel ridicat”. Canalele comunicării pot fi: *formale, definite prin structura organizațională și destinate explicit circulației informaționale necesare realizării sarcinilor specifice și atingerii scopurilor organizaționale. De exemplu: rețeaua telefonică de comunicare (cu forurile superioare, cu alte școli, cu școlile din subordine, cu agenți economici, cu părinții, etc.), comunicarea
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
de catedră sau comunicarea cu elevii prin intermediul diriginților; *informale, necuprinse în structura organizațională, destinate comunicării între indivizi și/sau grupuri, în interesul sarcinilor de serviciu și în afara lor; aceste canale sunt mult mai rapide și, adesea, mai eficiente decât cele formale. În procesul educațional și al formării și dezvoltării profesionale, nu trebuie neglijat nici unul dintre aceste tipuri de canale între care trebuie definit un echilibru dinamic reactualizat permanent în funcție de situația concretă de formare. Trebuie evitată atât distanțarea afectivă de elevi sau
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
O frescă cinetică, deci, ca să inventez o formulă ce mi se pare adecvată pentru ceea ce ne propune Val Gheorghiu aici. 23 - 25 August 2006, Iași Liviu Antonesei Cuvînt înainte Nu e jurnal intim. De vreme ce stă sub semnul unei... convertiri. Una formală, forțînd oarecum regimul textului de cotidian să-și asume condiția... însemnării memoriale, să o mlădieze în atare măsură încît să-și piardă din urgența rubricii, pentru a cîștiga în durata meditației. Simplă convertire așadar, doar prin dispunerea în ritm zilnic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am? Proastă. Nu numai despre saloanele ieșene, ci și despre cele bucureștene. În general, despre saloane. Așa cum sînt concepute ele acum. Ca niște "obligații" ale breslei: să fie! Măcar de-ar fi pe bănuți, cum erau în "epoca de aur". Formale, formale, dar frații lucrau serios pentru că sperau într-o "achiziție". Acum, fiecare înșfacă ceva din atelier sau din debara și pune pe panou, la Victoria (minunat-proletcultă denumire, nu?) Ce poate ieși de-aici? Un bazar. E necesară o regîndire a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Proastă. Nu numai despre saloanele ieșene, ci și despre cele bucureștene. În general, despre saloane. Așa cum sînt concepute ele acum. Ca niște "obligații" ale breslei: să fie! Măcar de-ar fi pe bănuți, cum erau în "epoca de aur". Formale, formale, dar frații lucrau serios pentru că sperau într-o "achiziție". Acum, fiecare înșfacă ceva din atelier sau din debara și pune pe panou, la Victoria (minunat-proletcultă denumire, nu?) Ce poate ieși de-aici? Un bazar. E necesară o regîndire a saloanelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un alt motiv. Cel al bagatelizării. În molipsitoare descendență ceaușistă, președintele de-acum (cu acute complexe regale) își bifează, sub același înalt patronaj, și sfeștaniile la coliva lui Mihai Viteazul, și descinderea, pionierească, între bobocii începutului de an, și compătimirea formală arătată... patronilor americani îndoliați. Prea mult. Patronajul ăsta să nu cunoască oare, și el, răul de înălțime? Îl va cunoaște. Sigur. 4 octombrie Dacă pandantul unui monstru al istoriei, Marx, e hazosul cuartet Frații Marx, de ce n-am descoperi insolitul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Baba și-a consumat evoluția prin "anularea" calmă a antecesorului, păstrîndu-și intactă substanța autohtonistă, cu inevitabile contaminări apusene. Următoarea serie, suportînd apăsarea ideologicului, dar rezistînd demn prin cîțiva artiști de caracter, a cunoscut o diversitate spectaculoasă de abordări tematice și formale. Dacă e să numim o schimbare radicală, o fractură, s-o facem în raportarea, oricum precaută, la ce se întîmplă acum în curentul globalizant al... formelor fără fond. Imposibil de categorisit, sintetizat, omologat. O va face (poate), cu mai aplicată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe alienat (de-abia ținîndu-se pe picioare) să intre în cabinet. Aveți o mină bună azi! îi spune pacientului său și-i arată scaunul. De politețe (pentru că mai sînt și alienați politicoși), pacientul nu-și manifestă pe loc scepticismul în privința formalului diagnostic, nu dă din mînă a lehamete, dar schima lui acră, de murătură cam răsuflată spune totul. Îi spune totul medicului. Hai, dom'le, revine acesta, nu-i chiar atît de negru, ce Dumnezeu! Pacientului nu-i servește la nimic epicureica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pot participa la educație, ia toate măsurile pentru menținerea ordinii în clasă; jă profesorul - partener al elevului, colaborează cu fiecare elev și cu grupul de elevi, pentru realizarea demersului didactic, cu părinții și alți factori educaționali, pentru a armoniza educația formală cu cea nonformală și informală. Pentru a îndeplini cu succes aceste roluri, personalitatea profesorului trebuie să fie caracterizată prin: - cultură; - calități atitudinale de natură caracterial-morală; - umanism; - conștiința responsabilității și misiunii sale; - calități aptitudinale; - calități ale gândirii (originalitate, capacitate de analiză
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
doar în virtutea a ceea ce urmează după învățare. În ambele cazuri, motivația poate să fie puternică, dar efectele sunt de scurtă durată și întărirea este discontinuă. Acest tip de învățare bazată pe motivație externă se soldează de regulă cu o asimilare formală, nesatisfăcă toare a cunoștințelor. Sunt și situații în care elevul interiorizează cuvintele, dar înțelege importanța faptului de a învăța bine și foarte bine; în acest caz apare sentimentul datoriei, al responsabilității. Conduita de învățare poate fi alimentată în aceste situații
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
specifice. Printre acești factori se numără: - Tipul sarcinilor de învățare (sarcinile aplicative sunt mai atractive decât cele decontectualizateă; - Relația de autoritate în clasă (autonomia în învățare determină o motivație intrinsecă și o percepție pozitivă asupra competențelor proprii de învățareă; - Utilizarea formală și informală a recompenselor (recompensarea competenței are un puternic rol motivațional pe termen lungă; - Modalitatea de evaluare (orientarea spre competență determină o motivație spre învățare mai puternică decât orientarea spre performanțăă; - Timpul acordat unei sarcini de învățare (un interval de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
lipsită de comprehensibilitate în absența unei radiografii a raporturilor de putere dintre partidul unic și poliția politică. În opinia noastră, nici concentrarea puterii politice în mâinile unei persoane, nici impunerea ideologiei oficiale și, cu atât mai puțin, distrugerea vechilor structuri formale și informale ale societății românești nu ar fi fost posibile fără un instrument precum Securitatea. Necesitatea acestei instituții derivă, în cazul regimul totalitar comunist, chiar din fundamentele ideologice ale acestuia. Potrivit teoriilor marxist-leniniste despre originea și rolul statului în societățile
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
alții, aceștia au distrus cadrele muncitorești, a slăbit combativitatea lor, i-a demoralizat și i-a îndepărtat de obiectivele serviciului. Problema cadrelor cu care s-a preocupat între timp, atât Serghei, Diaconescu, Săracu și Ciobanu, a fost numai o preocupare formală, dar în realitate ea n-a existat ca o preocupare permanentă și serioasă. A existat formal direcția de cadre a serviciului, care avea un aparat despre care se vorbea, care făcea diverse anchete, sancționa oameni, îi dădea afară și-i
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
subaprecierea importanței organizației de partid în acest serviciu. Începând cu tov. Bodnăraș, care a introdus așa zisul criteriul „funcțional” al org. de partid, adică fără atribuțiuni precise legate de munca operativă, activitatea organizației de partid în acest timp a fost formală, cu unele mici excepții, când s-au făcut anumite reorganizări. Metodele negative ale conducerii serviciului au denaturat munca de partid, înăbușind critica, de exemplu: Pentru faptul că în cadrul organizației de bază un membru de partid, Radu Dumitru, l-a criticat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dușmanilor - arestări și bătăi, la care participau și membrii comitetului de partid (Săracu, Cristache, Pietraru). Casele conspirative ale serviciului erau întrebuințate uneori pentru satisfacerea abaterilor imorale (caz Filipescu, Diaconescu și alții). Conspirația ca și munca conspirativă (sic!) în cadrul serviciului erau formale și la adăpostul lor se ascundea (sic!) toate insuficiențele în muncă, toate murdăriile. Sub pretextul conspirației muncii, se introduseseră astfel de practici, întrucât la Direcția I-a, unde conducea Tigoiu, oamenii din aceeași clădire nu aveau drept să se întâlnească
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
asemenea tendințe la unii membri de partid cu munci de răspundere, de a înăbuși critica de jos și de a lovi în tovarășii care critică anumite lipsuri. O chestiune cu caracter mai general o constituie faptul că autocritica este încă formală, existând membri de partid care își recunosc cu multă ușurință lipsurile, dar nu iau măsuri pentru înlăturarea lor. Organele politice, organizațiile de partid și cele U.T.M.-iste, încă nu desprind problemele principale de cele secundare, nu știu să găsească
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
3 din Tratat puteau periclita suveranitatea și integritatea teritorială a României. Practic, acesta stipula faptul că trupele fiecăruia dintre statele semnatare nu puteau să depășească granița dintre România și Uniunea Sovietică, adică Nistrul, pentru acordarea de ajutor, decât la cererea formală a părții contractante, care ar fi fost victima unei agresiuni, iar după ce-și îndeplineau această obligație ele trebuiau ca, la cererea statului care a primit asistența, să se retragă imediat pe teritoriul pe care s-au aflat înainte de a
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Pactul de asistență mutuală cu U.R.S.S., noi am fi cerut asistență trupelor sovietice numai în caz că ar fi fost în joc interesele românești și numai atunci când inamicul s-ar fi aflat deja pe teritoriul României. Altminteri, în absența unei cereri formale din partea noastră, Nistrul ar constitui nu o frontieră, ci o veritabilă barieră”. La 22 august 1936, Titulescu trimitea o telegramă adresată regelui Carol al II-lea și primului ministru Tătărăscu, prin care transmitea următoarele: „Nu am iscălit niciodată cu Beneș
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
1936, a unei rezoluții prin care erau ridicate sancțiunile impuse agresorului italian, începând de la 15 iulie 1936, decizie adoptată, la 6 iulie 1936, cu unanimitate de voturi de către „Comitetul celor 18“. Însă acest embargo a avut mai degrabă un caracter formal, deoarece Marea Britanie a refuzat să blocheze Canalul de Suez și să riște un conflict cu flota italiană, atâta timp cât Franța nu era dispusă să și susțină aliatul. Mussolini a anexat Etiopia printr-un decret de la 9 mai 1936. La aceasta se
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
acesta se diferențiază fără echivoc de DISCURSUL NARATIVIZAT). Cu alte cuvinte, discursul-indirect liber nu se poate defini în termeni strict gramaticali. El este (ba poate chiar mai frecvent) o funcție a ceea ce s-ar putea numi trăsături contextuale: (1) trăsături formale, cum ar fi semnele generale ale stilului colocvial (exclamații, aditivi lexicali, expresii evaluative, elemente emotive, indicatori subiectivi care sînt în mod normal absenți în discursul naratorial); semnale specifice ale unui grup sau clase la care aparține un personaj; semnale și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
gramatici explicînd (structura) narațiunii; cea de-a doua folosește aceste modele sau gramatici pentru a studia anumite narațiuni. ¶Genot 1979; Ihwe 1972. Vezi și GRAMATICA NARAȚIUNII. narativitate [narrativity]. Setul de proprietăți ce caracterizează NARAȚIUNEA și o disting de non-narațiune; trăsăturile formale și contextuale care fac dintr-o narațiune mai mult sau mai puțin o narațiune. ¶Gradul de narativitate al unei narațiuni date depinde parțial de măsura în care acea narațiune îndeplinește dorința unui destinatar de a reprezenta întreguri temporale orientate (în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un personaj poate juca mai multe roluri diferite. ¶Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Propp 1968 [1970]; Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și PERSONAJ-ȘABLON, TIP. rol actanțial [actantial role]. O poziție formală ocupată de un ACTANT de-a lungul PARCURSULUI NARATIV pe care îl parcurge; o stare asumată de un actant în desfășurarea logică a unei narațiuni. În traiectoria sa, de exemplu, SUBIECTUL este instituit ca atare de REMITENT și poate fi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]