6,212 matches
-
Adunărilor parlamentare europene (ultima în Cipru în acest an); Conferința președinților parlamentelor Statelor membre ale Uniunii Europene și a Parlamentului European, întrunită anual (ultima la Paris în 2009). Parlamentele statelor europene participă de obicei și la alte conferințe internaționale și forum-uri precum: Conferința mondială a președinților parlamentelor, care adună toți președinții Adunărilor, sub egida Uniunii Interparlamentare; Forum-ul Euro-mediteranean al femeilor parlamentare; reuniunile parlamentare cu Banca Mondială; reuniunile Comisiei interparlamentare pentru drepturile omului a Parlamentelor latino- americane; reuniunile Comitetului de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și a Parlamentului European, întrunită anual (ultima la Paris în 2009). Parlamentele statelor europene participă de obicei și la alte conferințe internaționale și forum-uri precum: Conferința mondială a președinților parlamentelor, care adună toți președinții Adunărilor, sub egida Uniunii Interparlamentare; Forum-ul Euro-mediteranean al femeilor parlamentare; reuniunile parlamentare cu Banca Mondială; reuniunile Comisiei interparlamentare pentru drepturile omului a Parlamentelor latino- americane; reuniunile Comitetului de supraveghere a Conferinței europene pentru lupta conta delictelor financiare. Birourile președințiilor parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
anilor (și în special cu cei din statele mici ca Grecia și Cipru) se pare că, în contextul european, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (PACE) este percepută a fi mai apropiată de diplomația de la stat la stat decât sunt alte forumuri. Se ridică astfel întrebarea dacă diplomația parlamentară ar trebui să fie mai aproape de diplomația guvernamentală. Este (sau ar trebui să fie) un supliment sau o alternativă la politica oficială externă? Unii au argumente care sprijină fiecare abordare. Pe de o
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
rezultatele importante încă de la începutul cooperării dreptul cetățenilor nordici de a trăi, lucra, studia și a face afaceri în mod liber continuă să fie îmbunătățit 198. Cooperarea cu Estonia, Letonia și Lituania se realizează prin Adunarea Baltică, dar și în forumuri, cum ar fi Conferința Parlamentară a Mării Baltice. Proiectele din acest domeniu includ o mai strânsă cooperare în domeniul energiei cu scopul de a obține rezultate de mediu pozitive. Consiliul Nordic încurajează, de asemenea, cooperarea cu Rusia de Nord-Vest în vederea realizării
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
teritoriilor aflate sub ocupație, neamestecul în treburile interne ale altor state, neutralitatea față de protagoniștii războiului rece și reglementarea pașnică a conflictelor. Totuși, interese de grup, simpatii personale sau obligații mutuale mai mult sau mai puțin formale creau uneori disensiuni în cadrul forumului, ceea ce afecta în mod definitoriu eficiența organizației, din cauza lipsei de coordonare și a nesiguranței membrilor în demersurile diplomatice. Niciodată nu s-a pus problema în cadrul organizației de a crea o structură suprastatală sau federativă panafricană (deși au existat teorii de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
se află în sesiune 241. Secretariatul Adunării Parlamentare este condus de un Secretar general și are drept scop principal asigurarea forului parlamentar pentru o funcționare adecvată. El asigură serviciile de secretariat pentru Adunare, organele, comisiile și reuniunile sale. Fiind un forum parlamentar, Adunarea invită și alte organizații internaționale, cum ar fi BERD, OCDE, Agenția Spațială Europeană și instituții specializate ale ONU. Textele adoptate de Adunare reprezintă orientări importante pentru Comitetul Miniștrilor, guverne, parlamente și partide politice naționale. Totodată, Adunarea s-a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
foarte scăzut printre membrii Adunării. În concluzie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei nu este o instituție legislativă, ci una consultativă pentru probleme de natură politică și tehnică, fiind cea mai mare adunare europeană. Adunarea Parlamentară reprezintă de asemenea și un forum de dezbateri asupra situațiilor specifice din anumite țări. În acest context, s-a discutat pe marginea violărilor masive și flagrante ale drepturilor omului pe teritoriul fostei Iugoslavii, a situației drepturilor omului din Turcia, a legii rusești asupra religiei, a execuțiilor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
timpului inițiativa s-a focalizat pe probleme regionale și pe facilitarea dialogului între parlamentari și forțele politice și decizionale din Balcani și Caucaz. Din 2001 Adunarea NATO a lansat o nouă inițiativă de întărire a legăturii transatlantice. Este vorba despre Forumul parlamentar transatlantic, organizat de Consiliul Atlantic al Statelor Unite împreună cu Universitatea Națională de Apărare, care are loc în prima decadă a lunii decembrie la Washington. Biroul Adunării este constituit din: un președinte, cinci vicepreședinți și un trezorier. Membrii Biroului sunt membri
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
comisiile adoptă recomandări politice care sunt supuse votului plenului Adunării și transmise Consiliului Nord Atlantic. Între sesiunile plenare, Comisiile organizează vizite de lucru în diferite zone de interes pentru problematica Alianței. Anual, în luna decembrie, se organizează la Washington D.C. Forumul Parlamentar Transatlantic, la care poate participa orice membru al Adunării și care permite parlamentarilor Adunării Parlamentare NATO să dezbată cu experții americani chestiuni specifice privind Alianța. 2.5. Adunarea parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Cel
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
membre, unde se adoptă o declarație finală și un număr de rezoluții; * reuniuni de iarnă anuale, când se întrunesc, separat, Comisia permanentă și cele trei comisii generale; * reuniuni de toamnă anuale, care includ reuniunea Comisiei permanente și diverse conferințe speciale; * Forumul mediteranean care are loc o dată pe an în corelare cu una dintre celelalte activități statutare; * implicarea în misiuni de observare a alegerilor, în special parlamentare; * vizite de teren în țări unde funcționează misiuni ale OSCE; * misiuni parlamentare speciale în zone
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
investițiile pe termen lung, pentru a combate șomajul și a răspunde problemelor puse de schimbările demografice și climatice, respectând, în același timp, principiul subsidiarității; * stabilirea, în acest scop, a contactelor necesare și organizarea de consultări cu instituțiile Uniunii și cu forumurile naționale, europene și internaționale, cu parlamentele și guvernele naționale ale statelor membre și ale țărilor terțe, precum și cu reprezentanții comunității științifice, ai întreprinderilor și ai societății civile, inclusiv cu partenerii sociali, în strânsă colaborare cu comisiile permanente. XX. Comisia privind
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
al Adunării Naționale este Bernard Accayer (din iunie 2007). 45 În literatura de specialitate este considerată "a treia cameră" a Parlamentului Consiliul Economic și Social care deși nu are atribuțiuni de legiferare, specifice celor două Camere, are un rol de forum consultativ; consiliul cuprinde 230 de reprezentanți ai sindicatelor, fermierilor, uniuni ale muncitorilor, funcționari, artizani. Ph. Ardant, Institutions Politiques de droit Constitutionnel, ediția a 8-a, L. G. D. J., Paris, 1996. p. 373; P.H. Chalvidan, Droit Constitutionnel. Institutions et Regimes
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Sunt Maria și am 10 ani și mă rog lui Dumnezeu și Fecioarei Maria să nu îmi mai fie frică de vampiri și diferiți monștri", scrie o utilizatoare care se semnează Rif Maria Gina. Alții își povestesc toată viață pe forumul bisericabrancoveanu.ro, în speranța că vor avea parte de ajutor divin. "Doamne Isuse, te rog din suflet ajută-mă să-mi fac băiatul mare. Doamne, nu mai pot trăi cu fata asta (...) Plătesc mult pentru că m-am luat cu ea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
posibile între membri diferențiază comunitățile în: a. comunități în care interacțiunile se desfășoară sincronic, în timp real (de tipul celor găzduite în camerele de chat și platformele de realitate virtuală); b. comunități în care interacțiunile se desfășoară asincronic, de tipul forumurilor și listelor de discuții; c. comunități mixte, care permit ambele tipuri de interacțiuni. Canalele de comunicare între membri diferențiază între comunități în care este posibilă doar comunicarea scrisă (cele mai frecvente) și comunități în care sunt disponibile mai multe sau
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ceea ce permite interacțiunea unor persoane cu expertiză în domeniu și care altfel ar avea oportunități mai reduse (dacă nu inexistente) de a colabora. Exemple de astfel de comunități profesionale sunt: Doctors of Nursing Practice (http://doctorsofnursingpractice.ning.com/), Lawyer's Forum (http://lawyerforum.org/index.html). 4. Artă și cultură. Comunitățile formate pe criterii estetice permit construcția unui cadru socio-tehnic în care pluralitatea ideilor și a formelor de manifestare potențează actul creativ. Membrii comunității se întrunesc online pentru a-și împărtăși
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
acest tip permit, alături de formele artistice clasice, manifestări noi, de tipul design-ului web sau graficii computerizate. Comunități virtuale cu această temă principală de discuție sunt și următoarele: Poezie.ro (http://www.poezie.ro/), VisualartForum.ro (http://www.visualart.ro/forum/). 5. Activități comerciale. Odată cu apariția Internetului și cu extinderea acestuia, companiile comerciale au sesizat oportunitatea de a constitui comunități ale clienților cu scopul de a păstra legătura cu aceștia pentru a-i fideliza și pentru a primi un feedback cu privire la
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
caracteristicile și valorile promovate de compania ale cărei produse le folosesc. Două exemple ale unor astfel de comunități care comunică în limba română sunt Lumea Pampers (http://www.pampers.ro/ro RO/home) și Forum iPhone 3G (http://www.iphone-forum.ro/forum/). 6. Politică. Odată cu apariția comunităților virtuale, o parte din dezbaterile cu privire la diferite teme politice s-a mutat în spațiul virtual, permițând unor persoane sau grupuri mai puțin vizibile în realitate să capete ascendent și putere politică. Vulnerabilitatea la zvonistică, rețelele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
să structureze și să restructureze conținuturile și interacțiunile pe care acestea le generează. Structura site-ului este similară scheletului unei clădiri, care va ajunge să fie populată și apoi remodelată în funcție de nevoile locatarilor. De exemplu, dacă este vorba de un forum, atunci structura sa va consta în diferite topic-uri (subiecte de discuție). Pentru o comunitate găzduită de o realitate virtuală, structura inițială a site-ului va fi relativ simplă (pagina principală, informații cu privire la modalitatea de acces, specificații tehnice, pagina de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
pentru a păstra infrastructura comunității, pentru a actualiza informațiile și a genera altele noi și pentru a oferi sprijin afectiv și social celorlalți. Modalitățile de participare variază în funcție de comunitate, de la adăugarea de comentarii la un mesaj dintr-un blog sau forum până la a concura împotriva altuia într-un joc video online de tip MMORPG sau a crea locuințe, instituții și evenimente pe o platformă virtuală de tipul Second Life. După cum reiese din secțiunea anterioară acestui capitol, înscrierea ca membru și participarea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mai puțin conștientizată) a costurilor și beneficiilor. În măsura în care costurile de realizare a dorințelor actorului social nu depășesc beneficiile, acesta va fi mai dispus să se angajeze în activitățile comunității pe care o observă. Există multe situații în care discuțiile și forumurile online pot fi mai comode decât multe întâlniri ce au loc într-o cameră, față în față. De exemplu, o persoană care caută sprijin pentru o afecțiune psihosomatică pe care îi este greu să o accepte va putea găsi online
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și ritualuri online cyber-biserici și cyber-temple care sunt medii online destinate reproducerii vieții spirituale a unei anumite religii. * Activități misionare online "E-vanghelism" ce poate îmbrăca forme multiple: prezentarea principalelor credințe ale unei grupări religioase pe website-ul propriu, participarea la diferite forumuri sau camere de chat cu scopul de a promova o anumită orientare religioasă, organizarea de conferințe și sesiuni de training online, consiliere spirituală etc. * Comunități religioase online care includ diferite forme de organizare socială în spațiul virtual a indivizilor care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Ritualurile și serviciile/slujbele religioase fac diferența între comunitățile virtuale religioase care funcționează ca grupuri de discuție și comunitățile virtuale care realizează acte liturgice online (biserici online). * Suportul tehnic în baza căruia funcționează comunitățile virtuale conduce la existența diferitelor tipuri: forum, biserică într-o lume virtuală (3D), grup de discuție (de tipul grupurilor Yahoo sau Google). Există, desigur, comunități mixte, care utilizează mai multe tipuri de suporturi tehnice, permițând atât comunicarea sincronă, cât și pe cea asincronă. De asemenea, unele dintre
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și comunitățile locale ale căror membri participă la discuții și activități online. Un studiu realizat pe 1300 de congregații (sau comunități religioase locale) din SUA a concluzionat că 83% dintre membrii acestora apreciază utilizarea resurselor disponibile online (pagină web, e-mail, forum), considerând că au consolidat viața spirituală a comunității prin întărirea legăturilor dintre membri, prin crearea unei prezențe continue online, prin restabilirea legăturilor cu foști membri, prin facilitarea unor discuții dificil de purtat într-un alt cadru și prin extinderea misiunii
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
se pot schimba și pot dispărea rapid, ceea ce înseamnă că o parte a interacțiunilor nu mai sunt accesibile analizei. În plus, această situație ridică o serie de probleme de fidelitate și validitate a cercetării. De exemplu, webmaster-ul și moderatorii unui forum online pot șterge, modifica, muta sau chiar interzice unele discuții în funcție de propriile concepții și convingeri religioase. Astfel, conținuturile disponibile analizei nu mai reflectă în întregime interacțiunile și ideile comunității, din moment ce membrii participanți la comunicare au fost nevoiți să se adapteze
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
fi accesate pe pagina web a comunității nu numai de către participanții la discuție, ci și de către membrii noi sau vizitatori. Caracterul versatil al comunicării față în față nu poate fi reprodus în comunitățile virtuale care folosesc o platformă de tipul forumurilor. Astfel, opiniile și luările de poziție ale membrilor au un caracter permanent, fiind mai dificil de modificat. Această trăsătură a comunicării în comunitățile virtuale oferă cercetătorului oportunitatea de a analiza în scurt timp interacțiunile dintre membri desfășurate pe o perioadă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]