4,010 matches
-
No. 46, Apart. 15, Iași 4. El Îi om cum se cade și vi le-ar Împrumuta ca să le copiați și să le restituiți. Casa de la Bogata o am pictată dar Îi tablou mărișor, voi aduce un fotograf s-o fotografieze și să v-o trimit. În ziua de 3 mai 1970 am fost la Televiziune la Suceava, luat de Dl. Ciornei 330. și s-a anunțat de 2 (ori, n.n.) că se va da (transmite, n.n.) și nu s329 Gh.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dactilografiat-o În trei exemplare ilustrate cu fotografiile monumentelor și persoanelor despre care se pomenește În text. Unul dintre aceste exemplare mi-a fost cerut de către Casa corpului profesoral de la Fălticeni. În aceste trei exemplare va figura și câte-o fotografie a Dv. Omul care-a realizat opera aleasă de pe str. Sucevei din Fălticeni și pentru care realizare a depus atâta râvnă și pricepere, merită să fie cunoscut de către cei de azi și cei ce vor veni după noi, măcar prin fotografia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
deasupra geamurilor și vei vedea Însemnele masoneriei (compasul, echerul și nu mai știu ce). Eu m-am uitat și, așa este. Aceste ciudate Însemne sunt făcute În zid, pe deasupra geamurilor, la Telefoane, poți oricând să le vezi și să le fotografiezi. Acest cuplu mason, avea legături cu un alt cerc, spiritist, Stino420Dr. Weiselberg 421, și când ne vom vedea, Îți voi spune și ce am mai cules În jurul acestui cerc. Nu știu dacă te interesează, dar eu voi găsi o plăcere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Vigh, În expoziția lor. Apoi am fost la Tov. I. Paranici, la „Zori Noi” și la Prof. Loghin, așa că am Întârziat prea mult, am mâncat ceva pe fugă și voiam să vă văd, Înainte de a pleca Înapoi (...). Te rog, dacă fotografiezi ceva, sunt și eu amator să dau, cât dai și mata. După cât văd, noi rar putem să stăm mai mult de vorbă. Te rog să culegi impresii, este o situație interesantă, cu două expoziții. Mi-au spus câțiva de aici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un operator 495. Au avut un drum grozav de greu, cu mașina, Întâlnind o mulțime de mașini accidentate. 14 ore au mers, sărmanii. Au luat „amintiri” la bandă, au mitraliat bârlogul meu de iarnă, pereții cu tablouri și biblioteca; au fotografiat apoi pe fiica mea Tansi și pe mine, de vreo 3-4 ori, În camera ei. Eram tare mahmur, ca după o noapte de insomnie, tare indispus; dar a trebuit să fac mină bună, ca să nu-i stric cheful bunului Moscaliuc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
filmul „Ulița Rădășenilor” (scurt metraj tehnicolor), care a primit premiul III pe țară la Concursul Cinecluburilor de amatori, de la Pitești, când s-a prezentat... hors concours. 495 Mihai Ungureanu, funcționar la Asociația surdo-muților din Suceava, bun mânuitor al aparatelor de fotografiat și filmat. Ulterior a preluat conducerea laboratorului foto la Muzeul Județean Suceava. 496 La Spitalul „Filantropia”. 497 După serioase investigații medicale, am ieșit cu diagnosticul de hepatită cronică evolutivă agresivă. Doctorul curant m-a trecut În evidențe și mi-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Îmbrățișat pe tânărul elev, ales acum președinte, transmițându-i acestuia făclia s-o ducă mai departe. Am avut În sala de festivități, un stand al meu cu lucrări numeroase (nu În beci, cum au stat la „Muzeul Fălticenilor”), am fost fotografiat, intervievat etc. La Centenarul „N. Gane” nu eu am fost cel nemulțumit. Putea lipsi din „Anuar” la pag. 89, când se scrie despre mine În mod foarte elogios, cuvințelul „a fost un alt dascăl”. De ce alt? (Se poate interpreta urât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
d-nei și d-lui Păpușanu 559. Ei sunt foarte amabili și bucuroși de oaspeți. Pe Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind pe Ioan Botezătorul din Dolhești 560. Am făcut și eu acest lucru cu icoanele ctitoricești din Baia, biserica lui Petru Rareș și le-am publicat, pare-mi-se În „Făt Frumos” al lui Leca Morariu. Aștept cu plăcere și nerăbdare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
publicat, pare-mi-se În „Făt Frumos” al lui Leca Morariu. Aștept cu plăcere și nerăbdare vizita valorosului meu prieten Dimitriu, căruia Îi voi da și portretul cel mare al Agathei Bârsescu. Pe cel mic cu dedicație specială Îl voi fotografia și-l voi trimite Muzeului matale. Nu mi-ai scris, cărui fapt se datorește schimbarea de direcție la liceul No. 2. Dl. Prof. Popa mi-a trimis un capitol interesant din Biografia ce-mi plănuiește. E intelectual de adevărată rasă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
câteva documente. Vă răspund că tot la Căsuța poștală 38.35, of. București 30, sector 1, pentru că eu sunt mult plecată de acasă și risc să nu le mai găsesc. Sora mea, doamna ștefania Motaș, mi-a telefonat că ați fotografiat pentru muzeu fosta noastră locuință de refugiați În 1917, casa Măcărescu, din str. ștefan cel Mare nr. 17652. V-ar ruga - și vă rog și eu - dacă e posibil, să ne trimiteți și nouă câte o fotografie a acelei case
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și muzeograful Liviu Rusu de la Casa Pogor („Țareviciul”...). Cu IMS-ul lor, am cutreierat zona Fălticenilor și Împrejurimile, În căutarea urmelor lui Creangă și a unor locuri rustice, cu garduri de nuiele, fără stâlpi de Înaltă tensiune. Liviu Rusu a fotografiat tot ce i-am indicat. Așa a ieșit „Albumul Creangă”. Dacă a lipsit crâșma unde beau catiheții În veacul trecut sau Crâșma lui Moș Precu, am găsit case primitoare, cu damigene care se goleau ca un blestem... Nu se Îmbăta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
hotare. A doua zi, la 11 februarie 1980, am fost chemați cu toții la sediul Securității din Timișoara, unde am fost reținuți din nou ore în șir, pentru a da declarații, după care ni s-au luat amprente și am fost fotografiați. După toate acestea am fost lăsați liberi, iar eu am fost invitată împreună cu soțul și părinții la șeful serviciului de pașapoarte din Timișoara, unde ne-am prezentat pe data de 21 februarie 1980. Ni s-a spus că cererile noastre
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cel de Apus, iar nu scrie. Dacă unchiul Ion a fost și la Odessa ori Orel, iar nu ne informează. De ce? în schimb, el a făcut să se tipărească un disc cu melodiile Cenaclului Flacăra, pe a cărui copertă este fotografiat aproape înfășurat în tricolor. Aproape ca Ceaușescu. Cine a mai avut o asemenea cutezanță? Cartea lui Cacoveanu Viorel, de la Cluj, și cea de caricaturi a lui Mihai Stănescu sunt retrase de pe piață pentru că spun unele adevăruri. Acest disc, care vorbește
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
piață pentru că spun unele adevăruri. Acest disc, care vorbește despre grandomania lui Păunescu, se vinde. Pe Ceaușescu îl deranjează că Țopescu este de părere că Balaci și alții pot să joace în străinătate, dar nu-l deranjează că Păunescu se fotografiază ca Avram Iancu ori ca proaspătul erou național, Ceaușescu. Neputând însă a avea sceptrul, Păunescu se mulțumește cu tricolorul pe care a refuzat să-l servească chiar și în timp de pace. Îi mai lipsește eșarfa. Va găsi poate un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu lipsește. Dacă te afli în vreun loc mai dosit și ai uitat să îți iei hârtie igienică cu tine, n-avea grijă! în programul de radio, Buletinul filatelic sau, și mai rău, într-o revistă proprie, unde se tot fotografiază, se autoslăvește cu chitarozii lui, cântând din zdrâng în fața reflectoarelor, tot de el ! Petrache Lupu din Maglavit a fost un dulce copil. În cenaclul său nasc fecioarele și băieții se despoaie, uitându-și prezervativele printre scaune, bătrânii se vindecă de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Și-atunci, de ce n-ar fi fost mocirla și „problema” noastră? Am Înțeles că se referea la Uniunea Scriitorilor, la faptul că eram totuși membrii acestei Uniuni. „Trebuia să-l ascult pe MRP, să nu intru... «Ce, vrei să te fotografieze ăștia de la șireturi la chelie?» Ar fi trebuit să Înțeleg mai bine ce vroia să spună.” S-a rotit, s-a apropiat, parcă, o fracțiune de pas. „Și noi am greșit, domnu’ Norman Manea... Trebuia să ne mobilizăm atunci o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
foto cu o renumită profesionistă, doamna Giles Rolle. Fotografiile le-am făcut chiar În magnifica dimineață următoare, În apropierea hotelului Madison, unde locuiam. Am stat, apoi, de vorbă cu doamna Rolle. „Îl cunosc pe compatriotul dumneavoastră, Emil Cioran. L-am fotografiat și pe el”, a lansat ea, voioasă, convorbirea. „Am reușit niște fotografii foarte bune cu el. Catastrofal de bune.” Catastrofal?? Da: Cioran le contemplase, Încântat, și le rupsese, apoi, pe toate. „Așa nu se poate! Cioran zâmbind? Nimeni nu trebuie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
așteptam pe Căpitan. Inginerul Blănaru a comandat frontul dând raportul. înainte de raport aud pe Căpitan strigând. Era pentru prima dată când îl auzeam tunând și fulgerând. În curând am înțeles că el vorbise cu un fotograf român să vie să fotografieze ceremonia. Omul a promis, însă fie intimidat de poliție, fie din alte considerente și-a găsit altă ocupație și n-a venit. Pentru a-și acoperi lipsa a trimis un fotograf în locul lui, care era evreu. Când a văzut Căpitanul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-i-se cu respect ca unui lider al comuniștilor. La un moment dat, unul dintre legionari s-a năpustit în celula Vilmei Kajesco, o deținută în vârsta de 23 ani, având în mână, în locul unei arme, un aparat pentru a fotografia celula unde își petrecuse cinci ani din viață. «După ce a plecat» relata ea «a venit un altul la celula mea și a deschis ferestruica.» M-a întrebat. «Ai fost comunistă?» Iar eu am răspuns: «Am fost, sunt și voi fi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Balcanica” (Italia), „Il Mument” (Malta), „Nouvelle Europe” (Luxemburg). Debutează în 1968, cu poezia Pastel, în ziarul „Înainte” din Craiova. Debutul editorial are loc în 1981, când va reuși să publice, în volumul colectiv Unsprezece poeți, ciclul de poeme Aparat de fotografiat sufletul. În această perioadă se va lansa într-o activitate culturală intensă, desfășurată îndeosebi în fostul spațiu iugoslav: traduce din Aco Sopov, Boris Visinski, Streten Petrovici, Petre Bakevski și își publică aici o serie de volume de poezie: Strigătul memoriei
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
Aldebaran, o doctoriță, Selena. O acțiune propriu-zisă nu există, iar personajele sunt abia schițate, totul legându-se în comentariul autorului care, fără a cădea în idilic sau senzual, analizează subtil, cu rafinament cultural, desfășurările unor destine umane. SCRIERI: Aparat de fotografiat sufletul, în Unsprezece poeți, Iași, 1981; Vasul de brumă, București, 1985; Krik vo sekiavanieto [Strigătul memoriei], tr. Save Manasievski și Florin Filiuță, pref. Blaje Koneski, Skopje, 1985; Eternitatea clipei, Craiova, 1986; Mască pentru voce, Cetinje, 1987; Poezie și epocă, Novi
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
procesul delocalizării. Nu e nevoie pentru aceasta să rcurgem la teoria anarhistă a deteritorializării deleuziană. Edward W. Soja, David Harvey și Nicholas Entrikin vorbesc despre societatea contemporană În termeni economici. Ei sînt astăzi postmoderniștii marxiști pe care Roger Friedland Îi „fotografiază” Într-un comentariu la cîte o carte a fiecăruia. Soja vorbește despre o renegociere dintre centru și periferie generată de felul În care operează acumularea de capital, prin „transferuri interregionale de profit”. Pe David Harvey cititorul român Îl cunoște din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
doric peripteral al lui Esculap, mîngîindu-i cu degetele șerpuitoarele proeminențe, pironit asupra vestigiilor criselefantine ale statuii succesorului lui Apollo Maleatas, turistul zilelor noastre face inevitabil imprudența de a-și privi În răstimpuri vecinii de alee plimbîndu-se cu aparatul digital de fotografiat atîrnat la gît și cu PET-ul de apă minerală la subsuoară; sau, poate, pe aceea de a Înainta pînă la gardul de sîrmă, spart din loc În loc, care decupează situl arheologic Într-o plasă știrbă de drumeaguri pulverulente; pe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de sigur ca În mai 1968 vor veni să Întrerupă această slujbă albă.” Ideea Revoluției era Încă vie În mintea intelectualului francez, În vreme ce, În același an, peste Ocean, soții Ceaușescu, aflați În vizită oficială la invitația lui Richard Nixon, erau fotografiați alături de o păpușă Mickey Mouse de mărimea unui om. De aceea, 1968 nu este un an de cotitură pentru romanul francez, care continuă să fie scris la temperaturi foarte scăzute, În așteptarea apariției cititorului nou, emancipat, pe de o parte
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din diferite medii, este observată din unghiul din care îi poate fi dezvăluită doza de pasiune, de fantastic, de „absurd”, de inexplicabil pe care o comportă. Un fotograf de atelier e chemat „la domiciliu” de două bătrâne, surori, ca să le fotografieze, pe rând, întinse într-un sicriu, în costumație și cu recuzită mortuară; în urma ciudatei ședințe de poză regizată, fotograful decedează el însuși (Revelația). Dintre însușirile comune ale textelor de aici e de semnalat prezența, în fiecare dintre ele, a unei
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]