5,324 matches
-
dureros; c) frustrări interioare-active, sau conflictul „subiectiv” intrapsihic: cele mai frecvente situații de acest tip sunt cele descrise de K. Lewin sub denumirile de conflict de „atracție-atracție”, „respingere-respingere”, „atracție-respingere” (situații descrise în capitolul al doilea a lucrării de față); d) frustrări interioare-pasive: asupra acestui ultim tip de frustrare, care implică propriile inaptitutini ale subiectului, a insistat A. Adler, care arată că multe comportamente normale și patologice reprezintă tentative uneori reușite, alteori nereușite, de a rezolva frustrări declanșate de inferiorități fizice ale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
intrapsihic: cele mai frecvente situații de acest tip sunt cele descrise de K. Lewin sub denumirile de conflict de „atracție-atracție”, „respingere-respingere”, „atracție-respingere” (situații descrise în capitolul al doilea a lucrării de față); d) frustrări interioare-pasive: asupra acestui ultim tip de frustrare, care implică propriile inaptitutini ale subiectului, a insistat A. Adler, care arată că multe comportamente normale și patologice reprezintă tentative uneori reușite, alteori nereușite, de a rezolva frustrări declanșate de inferiorități fizice ale individului (care nu permit acestuia atingerea obiectivelor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a lucrării de față); d) frustrări interioare-pasive: asupra acestui ultim tip de frustrare, care implică propriile inaptitutini ale subiectului, a insistat A. Adler, care arată că multe comportamente normale și patologice reprezintă tentative uneori reușite, alteori nereușite, de a rezolva frustrări declanșate de inferiorități fizice ale individului (care nu permit acestuia atingerea obiectivelor propuse și determină apariția „complexului de inferioritate”; individul în cauză să-și compeseze inferioritatea și acest efort depășește scopul său, ajungându-se astfel la „upracompesație”). A. Adler consideră
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ale individului (care nu permit acestuia atingerea obiectivelor propuse și determină apariția „complexului de inferioritate”; individul în cauză să-și compeseze inferioritatea și acest efort depășește scopul său, ajungându-se astfel la „upracompesație”). A. Adler consideră că această reacție la frustrare poate duce la rezultate pozitive, sau la inadaptări: spiritul autoritar excesiv, de exmplu, a fi adesea o supercompensare a sentimentului penibil resimțit de a fi prea mic de statură sau de a avea o malformație fizică. Unii psihologi (ex. H.H.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mic de statură sau de a avea o malformație fizică. Unii psihologi (ex. H.H. Kendler, Robert S. Woodwerth, Donald G., Marquis, Anna Freud etc.) pun accent pe natura „obstacolului frustrant”, arătând în acest sens că există trei mari surse de frustrare: mediul fizic, mediul social, și personalitatea subiectului frustrant. Noi apreciem că primele din aceste surse mențioante formează clasa „frustrărilor externe”, care cuprinde atât numeroasele bariere ale mediului fizic și social, cât și diversele tipuri de conflicte interpersonale; ultima sursă alcătuiește
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
G., Marquis, Anna Freud etc.) pun accent pe natura „obstacolului frustrant”, arătând în acest sens că există trei mari surse de frustrare: mediul fizic, mediul social, și personalitatea subiectului frustrant. Noi apreciem că primele din aceste surse mențioante formează clasa „frustrărilor externe”, care cuprinde atât numeroasele bariere ale mediului fizic și social, cât și diversele tipuri de conflicte interpersonale; ultima sursă alcătuiește categoria „frustrărilor interne” care au la bază, în primul rând, conflictele motivaționale de tipul celor descrise de K. Lewin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fizic, mediul social, și personalitatea subiectului frustrant. Noi apreciem că primele din aceste surse mențioante formează clasa „frustrărilor externe”, care cuprinde atât numeroasele bariere ale mediului fizic și social, cât și diversele tipuri de conflicte interpersonale; ultima sursă alcătuiește categoria „frustrărilor interne” care au la bază, în primul rând, conflictele motivaționale de tipul celor descrise de K. Lewin. În categoria „frustrărilor externe” intră o gamă foarte diversă de situații, de obstacole și amenințări: la cele simple ale mediului fizic, cu efect
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cuprinde atât numeroasele bariere ale mediului fizic și social, cât și diversele tipuri de conflicte interpersonale; ultima sursă alcătuiește categoria „frustrărilor interne” care au la bază, în primul rând, conflictele motivaționale de tipul celor descrise de K. Lewin. În categoria „frustrărilor externe” intră o gamă foarte diversă de situații, de obstacole și amenințări: la cele simple ale mediului fizic, cu efect mai mult material, angajând unilateral personalitatea subiectului, până la cele complexe, ale mediului social, care afectează profund întreaga personalitate a subiectului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
persoana obișnuită cu aceasta); pierderile (ex. a unei prietenii, a serviciului, etc.); interdicția de a frecventa anumite grupuri; calomniile, rivalitățile agresive; aprobarea pe care o așteptăm din partea colectivului și indiferența acestuia; discrepanța dintre posibilitățile noastre și cerințele profesionale etc. Categoria „frustrărilor interne” este, de asemenea, destul de bogata reprezentată, în ea incluzându-se barierele „fizice” și cele „psihice”. Cele dintâi, concretizate în infirmități, răni, boli, deficiențe organice permanente etc., pot fi învinse fie prin vindecare, fie prin „mecanismul compensației”. Barierile psihice cuprind
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a obiectivelor propuse. Incapacitatea, de exemplu, de a înțelege și asimila trăirile și motivațiile altora dă naștere unui act de atribuire subiectivă, nejustificată, a unei intenții răuvoitoare comportamentului altei persoane, ceea ce va avea ca efect crearea unor obiective situații de frustrare, unor permanente surse de încordare în relațiile cu semenii. Bogăția și varietatea deosebită a situațiilor de frusttare sunt aceste datorate, prin urmare, diversității structurilor psihologice individuale, nivelurile diferite de maturizare afectivă și etică a persoanei. Analiza frecvenței și felului specific
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu semenii. Bogăția și varietatea deosebită a situațiilor de frusttare sunt aceste datorate, prin urmare, diversității structurilor psihologice individuale, nivelurile diferite de maturizare afectivă și etică a persoanei. Analiza frecvenței și felului specific de a se ajunge în situații de frustrare ne va oferi posibilitatea evaluării capacităților adaptative ale persoanei respective. Altfel spus, plecând de la formula cunoscută: R=f(P S), distingem trei perspective în analiza „fenomenului de frustrație”: a) putem prevedea conduita de frustrație, pe baza cunoașterii structurii personalității și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
personalității și a situației obictive de frustare; b) putem diagnostica personalitatea celui frustrat, pe baza cunoașterii conduitei și a situației frustrante; c) putem discerne modul cum se reflectă situația contrariantă în conștiința subiectului, pornind de la analiza conduitei în situații de frustrare și a structurii personalității celui frustrat. Cunoașterea acestor aspecte ale fenomenului de frustrație - „situația frustrantă”, „conduita” respectivă, și „personalitatea” subiectului frustrat - ni se impune nu numai pentru a obține explicația necesară a conduitei de frustrație ci, mai ales, pentru a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și „situațiile frustrante”, tipurile resperctive de conduită sunt și ele foarte diverse și complexe. Cercetarea acestora, a modalităților specifice de reducere a tensiunii, întâmpină serioase dificultăți doarece se presupune: a) găsirea unui criteriu eficient de clasificare a diversităților reacțiilor la frustrare, care să asigure surprinderea diferențelor calitative existente între reactivitatea umană și cea animală, b) depistarea și descrierea clară a multitudinii formelor de reacție la frustrare la omul adult normal, la care „complexitatea organizării personalității” maschează adesea, sub deghizări greu sesizabile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dificultăți doarece se presupune: a) găsirea unui criteriu eficient de clasificare a diversităților reacțiilor la frustrare, care să asigure surprinderea diferențelor calitative existente între reactivitatea umană și cea animală, b) depistarea și descrierea clară a multitudinii formelor de reacție la frustrare la omul adult normal, la care „complexitatea organizării personalității” maschează adesea, sub deghizări greu sesizabile, natura (specificul) reacțiilor la frustrare. Răspunsul la frustrare depinde, desigur, nu numai de valoarea și forța obiectivă a elementelor situații frustrante, ci și de modul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
diferențelor calitative existente între reactivitatea umană și cea animală, b) depistarea și descrierea clară a multitudinii formelor de reacție la frustrare la omul adult normal, la care „complexitatea organizării personalității” maschează adesea, sub deghizări greu sesizabile, natura (specificul) reacțiilor la frustrare. Răspunsul la frustrare depinde, desigur, nu numai de valoarea și forța obiectivă a elementelor situații frustrante, ci și de modul subiectiv în care persoana frustrantă percepe situațiile frustrante. În acest sens, putem spune că semnificația și valoarea acordată „situației frustrante
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
între reactivitatea umană și cea animală, b) depistarea și descrierea clară a multitudinii formelor de reacție la frustrare la omul adult normal, la care „complexitatea organizării personalității” maschează adesea, sub deghizări greu sesizabile, natura (specificul) reacțiilor la frustrare. Răspunsul la frustrare depinde, desigur, nu numai de valoarea și forța obiectivă a elementelor situații frustrante, ci și de modul subiectiv în care persoana frustrantă percepe situațiile frustrante. În acest sens, putem spune că semnificația și valoarea acordată „situației frustrante” sunt principalii factori
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
persoana frustrantă percepe situațiile frustrante. În acest sens, putem spune că semnificația și valoarea acordată „situației frustrante” sunt principalii factori care vor determina un anumit mod de structurare a comportamentului, vor imprima o anumită direcție acțiunii de răspuns. Reacția la frustrare ete determinată, altfel spus, de o constelație de factori în care interacționează variabilele organismului, variabilele perceptuale, cu cele motivaționale, de învățare, temperamentale etc. Cunoașterea sensurilor și semnificațiile „conduitei la frustrare” este deosebit de importantă, deoarece ea ne creează posibilitatea evidențierii nivelului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vor imprima o anumită direcție acțiunii de răspuns. Reacția la frustrare ete determinată, altfel spus, de o constelație de factori în care interacționează variabilele organismului, variabilele perceptuale, cu cele motivaționale, de învățare, temperamentale etc. Cunoașterea sensurilor și semnificațiile „conduitei la frustrare” este deosebit de importantă, deoarece ea ne creează posibilitatea evidențierii nivelului de dezvoltare și organizare a personalității celui în cauză. De exemplu, o „agresivitate” gata să izbucnească la cea mai mică conrariere, va dovedi atât o insuficientă cultivare a inhibației, cât
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în procesul de evaluare și interpretare a motivației și atitudinilor semenilor este, în schimb dovada prezenței unei flexibilități în planul gândirii, al autodominării afective și axiologice a persoanei în cauză. Cerceătorii au clasificat marea varietate a modalităților de reacție la frustrare în funcție de mai multe criterii. Astfel, S. Rosenzweig ia în considerare următoarele trei puncte de vedere principale: 1) „economia” (gradul de deposedare) trebuințelor frustrante, 2) „sinceritatea” răspunsurilor, 3) caracterul, mai mult sau mai puțin, „adecvat” al răspunsurilor la frustrare. 1) După
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reacție la frustrare în funcție de mai multe criterii. Astfel, S. Rosenzweig ia în considerare următoarele trei puncte de vedere principale: 1) „economia” (gradul de deposedare) trebuințelor frustrante, 2) „sinceritatea” răspunsurilor, 3) caracterul, mai mult sau mai puțin, „adecvat” al răspunsurilor la frustrare. 1) După primul criteriu, cel al „gradului de deposedare” a trebuinței, reacțiile la frustrare pot fi: a) reacții de apărare a „eului”; b) reacții de persistență a „trebuinței”, c) reacții care exprimă dominanța, persistența, inevitabilitatea „obstacolului” întâmpinat. a) Reacțiile de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
trei puncte de vedere principale: 1) „economia” (gradul de deposedare) trebuințelor frustrante, 2) „sinceritatea” răspunsurilor, 3) caracterul, mai mult sau mai puțin, „adecvat” al răspunsurilor la frustrare. 1) După primul criteriu, cel al „gradului de deposedare” a trebuinței, reacțiile la frustrare pot fi: a) reacții de apărare a „eului”; b) reacții de persistență a „trebuinței”, c) reacții care exprimă dominanța, persistența, inevitabilitatea „obstacolului” întâmpinat. a) Reacțiile de apărare a „Eului” sunt grupate de S. Rosenzweig în trei categorii, în funcție de maniera în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
obsesional”; - Răspunsuri „impunitive”, în care „agresiunea” nu apare ca o forță generatoare: subiectul frustrant încearcă să evite formularea unui reproș fie adresat altora, fie lui însuși, privind „situația frustrantă” într-o manieră conciliantă (adică trecând ușor peste problemă, minimalizând importanța frustrării, declarând că dificultatea era inevitabilă, sau mulțumindu-se cu limitele pe care i le impune obstacolul); mecanismul psihanalitic corespunzător este „reprimarea”, iar aspectul patologic al acestor răspunsuri este reprezentat de anumite manifestări „isterice”. b) În reacțiile de persistență a trebuinței
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de apărare a „Eului”, iar natura de „sublimare” și de „conversiune”. c) În reacțiile care exprimă dominanța (persistența, invitabilitatea) „obstacolului”, individul, lipsit de apărare, răspunde în mod steriotip și ineficace. 2) Din punctul de vedere al sincerității, diferitele reacții la frustrare se situează - arată S. Rosenzweig - între cele două extreme: reacții directe și reacții indirecte, ultimele exprimându-se sub formă de „simbol” și „fabulație”. 3) Referitor la caracterul, mai mult sau mai puțin, adecvat al reacțiilor la frustrare, S. Rosenzweig precizează
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
diferitele reacții la frustrare se situează - arată S. Rosenzweig - între cele două extreme: reacții directe și reacții indirecte, ultimele exprimându-se sub formă de „simbol” și „fabulație”. 3) Referitor la caracterul, mai mult sau mai puțin, adecvat al reacțiilor la frustrare, S. Rosenzweig precizează că orice reacție la deposedare este adaptativă, din punct de vedere biologic, deoarece organismul urmărește, în toate situațiile de privațiune, să-și restabilească echilibrul homeostatic (echilibrul interior). Avem, afirmă S. Rosenzweig, răspuns adaptiv atunci când individul stăruie progresiv
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mereu repetat în mod stupid, fiind nejustificat de condițiile existente (ex. persoana care se autoacuză pentru un eșec datorat, în realitate, greșelilor altora). Alți cercetători, cum ar fi H.H. Kendler („Basic psychology”, 1963, Methuen, London), propun ca analiza comportamentului la frustrare să fie efectuată pe baza următoarelor trei criterii: a) succesul sau insuccesul în învingerea obstacolului, b) persistența răspunsului comportamental, c) în funcție de posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități în echilibrare. În legătură cu primul criteriu, H.H. Kendler observă că ar exista două
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]