8,881 matches
-
departe cel mai înclinat spre ceea ce s-ar fi putut numi odată literatură. Aterizară la periferia orașului și coborâră amândoi abia după ce se asigurară că, preț de câțiva kilometri în jurul lor, nu se afla nimeni. Pradă unui brusc acces de furie, Johansson lovi cu piciorul în stratul gros de praf cuarțos, care sticlea vag în luminile puternice ale navetei. - Uite ce au făcut din planeta asta! Ce a fost pe vremea noastră aici? - Ungaria, cred, răspunse Barna care era și el
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
meleagurile despre care își aduceau atât de bine aminte de pe vremea Corpului celor O Mie de Voluntari. Indisciplina lor era trecută cu vederea fiindcă, asupra celor mai multe, efectul peisajului de pe Vechea Terra fusese exact cel pe care îl încercase și Johansson: furie și înverșunare împotriva urmașilor celor care îi înfrînseseră și distruseseră apoi și Pământul. Una din clonele care încălcase ordinul comandantului militar fusese și Oksana. Johansson își amintea exact momentul în care îi fusese adusă, în timp ce el se afla din întîmplare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
venit să-ți aducem asta, spuse simplu Johansson punând pe masă un container pe care străluceau trei triunghiuri galbene. Ochii bărbatului se îngustară, iar chipul lui se schimonosi într-o grimasă care ar fi putut semnifica orice, de la durere la furie. - Cred că știi ce am aici! reluă Johansson. - Da, știu, hârâi bătrânul. Am avut ocazia să mai văd odată un asemenea recipient. - Atunci știi și cât valorează, insistă zâmbitor Johansson. - O, da, rânji moșneagul. Pentru mine valoarea unei încărcături de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu un ciocan imens cu care sparge fructe negre. Sub loviturile lui năprasnice, coaja întunecată și lucioasă plesnea, lăsând să țâșnească lichidul acela gălbui pe carc-l denumeau supă și care constituia hrana lor de zi cu zi. Știa că furia lui e doar o abstracție, doar un model care-i înlesnea atacul și că, în realitate, mintea lui nu făcea decât să dezorganizeze structura cerebrală a celuilalt. Pentru o clipă își permise luxul de a privi prin ochii lui și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu care începu să măture pământul. Animalele cădeau secerate și nu trecu mult timp până când înțeleseră cu toții că lupta era pierdută. Noua viziune a tribului lui Xtyn, aceea a Preotului lor, nu putea fi învinsă. Cele câteva animale, care scăpaseră furiei de foc a cercului pe care Xtyn îl arunca spre ele, se dematerializară, semn că războinicii Ulanni se hotărâseră să abandoneze lupta. Xtyn scutură și el din cap și se desprinse de vocea ly privind în zare. Alergând din răsputeri
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
planul lui Xtyn de unire a randurilor. - E o prostie. Și mie mi-a spus-o tata abia înainte de a muri. Nici el nu o credea. - E în legătură cu inscripția aceea, nu-i așa? "îl vom apăra pe Dumnezeul nostru de furia necredincioșilor." - Da. Noi, Făurarii, credem că, de fapt, spusele astea nu sunt complete, ci că inițial ele continuau cu altele: "iar el ne va apăra pe noi de furia Kyrallului". Primii Făurari au înțeles asta ca pe o poruncă de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
aceea, nu-i așa? "îl vom apăra pe Dumnezeul nostru de furia necredincioșilor." - Da. Noi, Făurarii, credem că, de fapt, spusele astea nu sunt complete, ci că inițial ele continuau cu altele: "iar el ne va apăra pe noi de furia Kyrallului". Primii Făurari au înțeles asta ca pe o poruncă de a păstra lucrurile așa cum sunt, de a ne cultiva puterile minții. Furia Kyrallului nu s-a domolit însă nicicând și, mult înainte ca tatăl meu să se fi îndoit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sunt complete, ci că inițial ele continuau cu altele: "iar el ne va apăra pe noi de furia Kyrallului". Primii Făurari au înțeles asta ca pe o poruncă de a păstra lucrurile așa cum sunt, de a ne cultiva puterile minții. Furia Kyrallului nu s-a domolit însă nicicând și, mult înainte ca tatăl meu să se fi îndoit, au existat Făurari care au crezut că vorbele acelea sunt goale de orice conținut. Planeta asta oricum nu ne dă de ales. Trebuie
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de apărare... - Bine, bine, cedă N'Gai Loon. Rămăseserăm la vechimea navei. - Mai este o inscripție ciudată pe unul din pereți. Literele sunt tare vechi, dar cuvintele se înțeleg. - Și ce scrie acolo? - "Îl vom apăra pe Dumnezeul nostru de furia necredincioșilor", zise Villerte pe un ton care arăta clar că înșiruirea aceea de cuvinte nu are nici un sens pentru el. N'Gai Loon își pironi ochii asupra quintului său. Gândi preț de câteva clipe și apoi scoase din sân un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
austral. Registrele de care dispuneau indicau că naveta care aterizase pe Kyrall nu era înregistrată nicăieri în galaxie și deci s-ar fi putut ca ea să aparțină unei forțe ascunse undeva, eventual pe Z. Durdrin aproape că turbase de furie, le reproșase soldaților că nu au distrus naveta încă de pe orbită, dar nervii săi se vărsau asupra unor nevinovați, de vreme ce comandantul garnizoanei, Carrin, părea să fi dispărut în explozia îngrozitoare care măturase podișul. Oksana reușise cu greu să îl convingă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
darul lui pentru Imperiu. Imaginea tridimensională a galaxiei străjuise mai bine de un mileniu și jumătate sala tronului și Bella avea mari probleme în a-și închipui viitorul fără simbolul acela al Imperiului. - Ce au avut cu cristalul? De unde atâta furie... Spune-mi, se întoarse el brusc spre Heyyn Tars, nu cumva v-ați luptat aici și l-ați stricat voi? Să nu minți! porunci cu glas isteric împăratul. - Nu, Sire, de altfel puteți vedea că resturile par să fi fost
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ciudată, dar o înțeleg. Pare a fi o inscripție religioasă. - Și ce scrie? strigă la rândul lui Bella către quintul care arăta ca o păpușă minusculă care se legăna de un fir invizibil. - "Îl vom apăra pe Dumnezeul nostru de furia necredincioșilor." - Ești sigur? întrebă Bella nedumerit. - Da, strigă quintul. Unele litere au o grafie mai veche, dar nu cred că mă înșel. - Păi atunci poți să cobori, strigă din nou Bella. - De ce? Știți ce înseamnă? - Nu. Tocmai de aia zic
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
extrem de sensibile. Cuțitele abia dacă-și încetineau zborul când străbăteau corpul lor violaceu și fusiform. Lentilele erau însă la fel de bine blindate ca și policornii. Trupul lor mătăhălos era apărat de platoșa strălucitoare, iar burta era foarte aproape de pământ. Pradă unei furii suverane, Xtyn își aruncă pumnalele către ceilalți doi, care reușiră abia cu greu să le stăpânească, iar el începu să prăvălească deasupra dușmanilor bucăți imense de pământ uscat, desprinse din malurile canionului. Pe ultimele va trebui să le omori chiar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
explozie? întrebă Șestov. Pentru mine e limpede că se ascunde pe undeva. - Și eu cred asta. Tocmai de aceea am iscodit-o pe femeia aia, pe Alaana. Sunt convinsă că ne ascunde ceva. Johansson, care nu își revenise încă de pe urma furiei pe care i-o provocase comportarea inabilă a căpitanului gărzilor sale, rosti scurt: - Aveți voi grijă de ea. Și eu cred că omul acela se ascunde undeva pe Kyrall. Iar asta nu poate să însemne decât că mai sunt și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cuvinte." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 29. PENTRU PRIMA DATĂ în viață, lui Xtyn îi era fiică. Zăbovi preț de o clipire analizând sentimentul ăsta nou. Nu se temea pentru viața lui, ci mai degrabă simțea o furie oarbă că toate planurile sale aveau să se poticnească în ziua aceea, în atacul filamentelor de foc. Îl treziseră dis-de-dimineață strigătele alarmate ale femeilor care se întorceau din livada de arbori negri. Deși nu avea prea mulți ani de experiență
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că pilda pe care o oferise Xtyn, ajutîndu-i pe Bratti, fusese bine primită de toate celelalte triburi din podiș. Tânărul cântărise din priviri fructele și realizase că transportarea lor până în livadă fusese o treabă anevoioasă și primejdioasă, care-i expusese furiei animalelor în primul rând pe cărăuși. Cine putea urî într-un asemenea hal ceea ce încerca el să înfăptuiască încît să riște atîta? Nici măcar Arrus și Vartil nu îndrăzniseră să spună ceva, să bombăne împotriva lui, așa cum o făceau de obicei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să nu mai poată obține detalii despre ceea ce se întîmplase în camera aceea. Tocmai se pregătea însă să-i aplice lovitura de grație, când, pătrunzând adânc în mintea celeilalte, realiză într-un colț al conștientei, umbrit de vălul roșu al furiei, un amănunt: Oksana se mișcase prea repede. Aproape că nici nu o văzuse. Se calmase puțin și începuse să analizeze viziunea prin care mintea ei modela contactul cu celălalt creier. Ca și în cazul lui Xtyn, preferase să-și imagineze
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ar fi trebuit să fie acolo, lipsea însă și asta o aruncase din nou pradă îndoielilor. Intrase din nou în mintea celeilalte și se convinsese încă o dată. Era în fața celui mai mare mister pe care îl văzuse vreodată. Pradă unei furii atotstăpînitoare, Alaana se întinse pe pat și, grație puterii extraordinare a minții ei, începu să cutreiere Kyrallul. Era ca și cum s-ar fi plimbat noaptea printr-o pajiște plină cu licurici, fiecare luminiță fiind o conștiință. Cea a lui Xtyn strălucea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vederi se vaporizară, lăsând monitoarele din adăpost fără nici un fel de semnal despre ceea ce se petrecea afară. Transmisia se restabilise abia peste un minut, după ce trecuse pe imaginile furnizate de un satelit. La vederea peisajului, Bella aproape că înebunise de furie. Clonele profitaseră că zeții nu reușeau să înainteze și puseseră dispozitive automate care să mimeze prezența lor. Se retrăseseră apoi foarte operativ și lansaseră un bombardament termonuclear. Tot ceea ce fusese Klemplantul și cei aproape un miliard de locuitori ai săi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
asemenea luptă. Dacă am fi putut să ne opunem cu succes, sunt sigur că am fi facut-o până acum. E una să te lupți cu mințile slabe și simple ale lentilelor și cu totul altceva să încerci să stăvilești furia unui om înarmat cu un laser, care se mai află și la o distanță apreciabilă de tine. - E momentul cel mai potrivit, încercă Kasser să-l înduplece. - Nu există așa ceva! Nu e niciodată momentul potrivit să mergi la război! se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
privirea de oțel tăios a Abatelui. - De ce m-ai lovit? întrebă răgușit Xtyn. - Crezi că asta e lovitură, hohoti Abatele. N-am făcut decât să marchez un adevăr, ca să-l reții mai bine. Mantia lui Xtyn se învolbură, agitată de furia pe care o citea în mintea tânărului, care își duse mâna la obraz, unde degetele Abatelui lăsaseră o pată roșie, ușor umedă. Pe tâmpla stângă a Abatelui o venă începu să pulseze spasmodic. Xtyn privi însă la cei doi quinți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dintre aceștia muriseră în chinuri groaznice, în timp ce numai unul dintre ei reușise să se transforme într-un soldat formidabil. Legenda spunea că se putea mișca precum o nălucă, dar că vorbea în dodii și că era cuprins de accese de furie. În toiul unei asemenea crize, ucisese trei femei care se întîmplaseră să îi stea în cale și fusese nevoie de forța reunită a unui sfert din tribul Omenori pentru a-l potoli. Pe vremea aceea, în caverna în care erau
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
posibilitatea ca ei să fugă, abandonîndu-și poziția. Asta însemna însă că nu o vor mai fi putut recuceri niciodată, ceea ce însemna că Oksana avea sa devină prizoniera psiacului, despre care Durdrin era convins că nu mai putea rezista prea mult furiei forțelor imperiale. Ar fi putut să se prezinte celor de pe Sagittarius sperând că, în răstimpul în care aveau să schimbe fel de fel de mesaje, Oksana avea să li se alăture pentru a putea apoi fugi... Dacă însă psiacul era
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a rămâne în viață. - Ce vrei să spui? - În psiac se duc lupte îngrozitoare. Operatorii au pus mâna pe bombele plasate în structura de rezistență. Alaana mi-a transmis lucrul ăsta în urmă cu câteva minute. Clonele atacă însă cu furie sectoarele în care au plasat explozibilul, în încercarea de a distruge psiacul. - Și știi toate astea fiindcă ți le-a spus Alaana?' - Nu e nevoie. De când mintea mea e una cu aceea a lui Rimio de Vassur, cunosc atât de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
distanței dintre ei... Creștinii știu asta. Ei au căutat broasca aproape un mileniu, neștiind că o țin în buzunar. Iată de ce, în locul vostru nu aș disprețui experiența creștină și lecțiile ei despre vâltorile Timpului. Fiindcă întîiul învățămînt al creștinismului este furia distrugătoare cu care a început atunci Omul să recupereze timpul pierdut. 4. - Nu știu la ce v-ați așteptat? La o retortă din care să distilăm Dumnezei? Metodele noastre sunt cele care sunt... Și nu cred că e vina noastră
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]