10,535 matches
-
Din punct de vedere psihopatologic notăm somn agitat, anomalii sexuale cu erotism precoce, dezvoltare intelectuală normală sau chiar peste medie; indiferență afectivă cu tendință la închidere în sine. Sunt ipocriți și ironici, încăpățânați, mânioși, indisciplinați, mitomani și profitori. Se notează furturi frecvente. f) Perverșii instabili. Au o ereditate foarte încărcată, în special pe linie caracterială. Părinții sunt adesea tarați. Somnul este agitat. Turbulenți și zgomotoși, sparg, rup, strică. Au un limbaj vulgar, trivial, injurios. Sunt mitomani, obraznici și calomniatori, răzbunători cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Kandinski-Clérambault se manifestă prin câteva aspecte principale, așa cum se poate vedea în continuare: a) Automatismul ideo-verbal sau asociativ caracterizat prin următoarele aspecte: - enunțarea, comentarea actelor sau a gesturilor însoțind pseudohalucinator toate gesturile și actele bolnavului, - ecoul gândirii și al lecturii, - furtul și ghicirea gândirii, - uitări provocate sau depanarea de amintiri neplăcute, - senzația de stranietate a gândirii, de ideație impusă sau provocată, mentismul xenopatic. b) Automatismul senzorial si senzitiv se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - false percepții, extero și interoceptive care parazitează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alternanță de apatie și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată, crize de manie, fugi. b) accentuarea tulburărilor în adolescență manifestate prin următoarele conflicte repetate cu autoritățile, profesorii, părinții, instabilitate școlară ducând la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau delictuale; primele delicte (furt, lovire, agresivitate); frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, excese etilice, experiențe toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului militar; suportarea dificilă a obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult este marcat de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toxicomaniile ca forme sublimate de conduite de refugiu, imitație etc. - Bufee delirante legate de o puternică încărcare emoțional-afectivă a individului. Comportamentul delictual este o trăsătură dominantă a stării de dezechilibru psihic, care generează o stare dis-socială. Ea se manifestă prin furt, abuz de încredere, vagabondaj, uzurparea de titluri și funcții, consumul și traficul de droguri etc. Clasificarea psihopatiilor De regulă se consideră că psihopatiile sunt tulburări psihopatologice de caracter și personalitate specifice vârstei adulte. J. de Ajuriaguerra, ca și alți autori
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în două grupe principale și anume: A. Reacții individuale, proprii unei singure persoane și care pot fi: a) Reacții primitive: - reacții explozive constând din agitație impulsivă, stări confuzionale sau crepusculare cu un mare potențial agresiv (suicid, omor, incendiu, viol, fuga, furt), - refulare cu formarea de complexe ideo-afective, ceea ce poate constitui o serioasa potențialitate pentru o viitoare nevroză sau psihoză, - conversiune de tip isteric (motor, senzorial, somatic sau psihic). b) Reacții ale personalității, determinate de tipul constituțional al subiectului și de modelul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instabile, complexate. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de compensare morbidă a apetențelor Eului personal, frustrat sau cu carențe emoțional-afective, de educație, lipsa modelelor parentale cu o situație oedipiană deviantă sau chiar absentă. Acestea sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: furtul, colecționarismul adesea absurd, inutil, la întâmplare, lipsit de criterii valorice, refugiul în alcool, droguri psihotrope etc. O privire generală asupra suferințelor psiho-morale, ne pun în față câteva aspecte comune tuturor. În primul rând cine sunt persoanele care prezintă riscul pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
social-juridice care normează viața în societate. Personalitățile violente sunt indivizi impulsivi, lipsiți de autocontrol și de critica responsabilității morale și sociale față de actele și conduitele lor. Având un mare potențial agresiv, ei îl descarcă sub forma conduitelor de violență: criminalitate, furt, tâlhărie, viol etc. 9) Identitate și destin Există o corelație directă între identitatea individului și destinul acestuia. Orice destin este înscris în natura personalității individului. El nu are un caracter ocult, supus hazardului, ci este rezultatul naturii sale, al dispozițiilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antisocială, care sunt în esența lor expresia unei tulburări a stării de sănătate mintală colectivă. Psihozele colective vor fi prezente ca manifestări sociale îngrijorător de frecvente. Notăm în sensul acesta o creștere alarmantă a ratei conduitelor agresive (crime, viol, tâlhărie, furt etc.), precum și o rată apreciabilă a suicidului. Prezența toxicomanilor, stărilor depresive colective, manifestări de tip protestatar antisocial, corupția pe plan socio-moral, refugiul în sfera sectelor religioase, înclinația către preocupări oculte etc. Rezultă di cele discutate mai sus că factorii socio-politici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stupoare, imobilism, negativism motor, stereotipii, flexibilitate ceroasă etc. Cenestopatie: halucinații sau pseudohalucinații cenestezice diferite, localizate la organele interne. Ciclotimie: psihoză afectivă bipolară, maniaco-depresivă, cu evoluție periodică. Claustrofobie: frica patologică de spații închise. Cleptomanie: impulsiunea obsedantă de a lua anumite obiecte. Furt patologic al unor obiecte adesea fără utilitate practică pentru bolnav. Colecționarism: căutarea și conservarea, în mod neselectiv, de diferite obiecte fără valoare practică, ca expresie a unei pulsiuni posesive absurde. Comă: sindrom caracterizat printr-o alterare bruscă sau lentă și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe Odiseu să mintă, să înșele, să păcălească, să ducă proștii de nas3. Căci stăpânea „cele o mie de renghiuri”, fiind cu „o mie de fețe” (polytropos). Era ingenios și perfid în zugrăvirea făcută de Homer. Câteva dintre faptele sale - furtul Paladionului, armele lui Ahile, părăsirea lui Filoctet și chiar calul troian - sunt, în sinea lor, grăitoare. Are puțină importanță observația lui Cicero că Homer nu aruncă nici o bănuială asupra eroului său4. Când este comparat cu Ahile, cum se întâmplă în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
șef, situată sub zodia aceleiași abilitați. Poate că penuria alimentară se datora organizării proaste a muncii pământului și a distribuției ulterioare, poate că era „planificată”, ca mijloc de control și aliniere. O modalitate de a „corecta” această lipsă generalizată era furtul sistematic de la stat, evaziunea, care funcționa ca un mod de viață. Furtul de la stat, de la fabrică sau de la colectivă, era considerat un mijloc de a îndrepta o injustiție, un act de echitate, absolut moral. Avem o relatare deosebit de pitorească, a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
organizării proaste a muncii pământului și a distribuției ulterioare, poate că era „planificată”, ca mijloc de control și aliniere. O modalitate de a „corecta” această lipsă generalizată era furtul sistematic de la stat, evaziunea, care funcționa ca un mod de viață. Furtul de la stat, de la fabrică sau de la colectivă, era considerat un mijloc de a îndrepta o injustiție, un act de echitate, absolut moral. Avem o relatare deosebit de pitorească, a unui responsabil la o fermă timp de 17 ani. O fermă de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-i controlam la ieșire. Uneori se adunau și câte 40 kg de carne. Se plângeau că au luat o fleică pentru copii, pentru nevastă”. Convins că nu poate eradica fenomenul, dar convins și de nevoile oamenilor, șeful de fermă instituie furtul anunțat, legal, organizat. și risca. Ține registre duble, identifică „surplusuri”, netezește relațiile cu miliția și partidul cu ajutorul pachetelor de carne („Aveam cam 150 de persoane pe care le serveam în fiecare lună; la partid, la doctori, la directori la București
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de troc: ducea carne și primea, desigur, pentru fermă, fier, ipsos, ciment, semințe, grinzi. Individul s-a „descurcat” astfel timp de 17 ani și i se pare normal: a lua de la stat 2-3 kg de carne pentru familie nu e furt, e o stare de normalitate, toți profită de această toleranță a sistemului, și directorul, și muncitorul de rând, nu se îmbogățeau din asta, sistemul le permitea să supraviețuiască. Din aranjamente de acest tip cineva trebuia totuși să piardă. Acesta era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sutiene, cearșafuri de pat; mobilă; flori; miez de nucă. Pentru a obține aceste bunuri, locuitorii din Sântana aveau două posibilități, ambele implicând statul ca producător. Pentru produsele ce se găseau în România, acestea erau cumpărarea din sistemul de distribuție și furtul de la fabricile unde unii locuitori lucrau. Dacă existau în magazine, de exemplu, porțelanul și sticlăria, totul era în regulă, nu era nevoie de relații speciale. Atunci când produsele ce aveau căutare în Ungaria lipseau, era nevoie de relații. După cum am descris
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai performante, au extins aria utilizatorilor, atât din punct de vedere numeric, cât și al dispersiei în teritoriu, întregul spațiu terestru fiind accesibil rețelelor foarte mari. Odată cu noile progrese, și aria utilizatorilor rău intenționați s-a mărit, precum și variantele de furt informatizat. Integrarea puternică a sistemelor apare ca o consecință a îmbunătățirii formelor de comunicație și a proliferării rețelelor de calculatoare. Pe același canal de comunicație sunt transmise tot felul de date. În plus, introducând o dată eronată în sistem, de la un
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sunt de găsit. 6. Actele cu scop de fraudă pot fi săvârșite cu mai multă ușurință și de către mai multe persoane, ceea ce diminuează eficiența controlului. 7. Prin preluarea de către calculator a activităților prestate anterior de mai multe persoane, posibilitatea de furt, fără complotul mai multor angajați, devine mult mai lejeră. 8. Persoanele care în condițiile prelucrării clasice aveau grija și posibilitatea de a lucra doar într-un domeniu, destul de limitat, pot să-și extindă aria „cunoașterii” asupra întregii baze de date
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
nu fi trase la răspundere că nu au luat cele mai bune măsuri de asigurare a securității, fie pentru a nu face un nume prost aplicațiilor folosite. Cu calculatorul s-au înfăptuit cele mai multe crime perfecte. Cum motivația lor este evidentă, furtul, investițiile făcute de organizațiile care se ocupă cu o astfel de „activitate” sunt mult mai mari pe linia „cercetării științifice” decât ale oricărei firme în parte pe linia asigurării securității sistemului. În SUA, atacurile sunt abordate printr-un număr mai
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
subversive). Aceste atacuri pot duce la distrugerea echipamentelor sau a celorlalte componente ale sistemului, aflarea unor programe secrete sau a căilor de accesare a sistemului, modificarea programelor și a datelor, inclusiv crearea de drepturi bănești, distrugerea programelor și a datelor, furturile bunurilor materiale sau informatice, precum și folosirea voit eronată a componentelor sistemului, sub formă de sabotaj. 2. Acțiunile neintenționate ale angajaților (neglijența). Efectul acestor acțiuni poate să se concretizeze în dezvăluirea unor informații secrete, modificarea programelor și a datelor, întreruperea serviciilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
programelor și a datelor, pierderea programelor și a datelor, distrugerea echipamentelor. 4. Atacuri secrete ale persoanelor din afara unității. Scopul lor poate fi aflarea unor informații secrete, întreruperea funcționării sistemelor, modificarea programelor și a datelor, distrugerea echipamentelor și a celorlalte componente, furtul averilor informaționale. 5. Atacuri deschise din afară (în forță). Rolul lor este de întrerupere a funcționării sistemului sau de distrugere a lui. 6. Atacurile deschise ale angajaților au un scop identic celor anterioare. 7. Acțiuni neintenționate din afara unității (introduceri eronate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
introduceri eronate). Prin astfel de acțiuni se pot produce întreruperi ale funcționării sistemului, modificări ale datelor sau ale programelor. În SUA, în „topul atacurilor”, pe primul loc s-au aflat angajații incapabili ai firmelor, urmați de cei incorecți și de furturile din afară. Relativ recent, s-a extins categoria tinerilor pricepuți la calculatoare, care, de acasă, pot accesa sistemele mari, considerând acțiunile lor ca un test de istețime, dar care au devenit din ce în ce mai periculoase. În anii 1998-2001, pe locul întâi s-
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
considerând acțiunile lor ca un test de istețime, dar care au devenit din ce în ce mai periculoase. În anii 1998-2001, pe locul întâi s-au aflat atacurile cu viruși, pe locul doi - utilizarea abuzivă, din interior, a rețelelor locale, iar pe locul trei - furtul de laptopuri. După succinta prezentare a potențialelor pericole ale sistemelor informaționale, se cuvine spus că pierderile cele mai mari s-au înregistrat din cauza nepriceperii angajaților în acest relativ nou domeniu al fraudei. Acesteia i se adaugă atacurile rău intenționate din partea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în sistem. La nivelul anului 2004, cele mai importante amenințări asupra securității organizațiilor Fortune 1000 au fost1: 1. violența la locul de muncă; 2. crizele de management; 3. fraudele, hoții cu gulere albe; 4. accesul angajaților în zone nepermise; 5. furtul de hardware/software; 6. furtul (în general) comis de către angajați; 7. atacurile prin Internet, intranet; 8. prezența drogurilor la locul de muncă; 9. lipsa de etică a managerilor; 10. furtul din exterior, vandalismul. Se observă că șase dintre cele zece
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
2004, cele mai importante amenințări asupra securității organizațiilor Fortune 1000 au fost1: 1. violența la locul de muncă; 2. crizele de management; 3. fraudele, hoții cu gulere albe; 4. accesul angajaților în zone nepermise; 5. furtul de hardware/software; 6. furtul (în general) comis de către angajați; 7. atacurile prin Internet, intranet; 8. prezența drogurilor la locul de muncă; 9. lipsa de etică a managerilor; 10. furtul din exterior, vandalismul. Se observă că șase dintre cele zece amenințări de top proveneau din
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cu gulere albe; 4. accesul angajaților în zone nepermise; 5. furtul de hardware/software; 6. furtul (în general) comis de către angajați; 7. atacurile prin Internet, intranet; 8. prezența drogurilor la locul de muncă; 9. lipsa de etică a managerilor; 10. furtul din exterior, vandalismul. Se observă că șase dintre cele zece amenințări de top proveneau din interiorul organizațiilor. Naivitatea angajaților care cad victime atacurilor phishing și dezvăluie informații confidențiale, furtul de laptopuri care generează furtul de ... identitate, tot din neglijența posesorilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]