3,167 matches
-
în amurg, 1976, Poveștile Jiului, 1980) certifică, prin tematica lor, un scriitor de esență realistă, atras, mai ales, de universul rural. Cu o pană viguroasă, el evocă o lume familiară, consumată de necazuri cotidiene sau de dramele dintotdeauna (iubirea nefericită, gelozia, conflictul social). Înclinarea spre meditație aduce o notă de discretă profunzime scrierilor lui, subminată, însă, pe alocuri, de accente moralizatoare. SCRIERI: Scrisori din satul meu, Craiova, 1937; Fata din pădure, Craiova, 1942; A fost într-o toamnă, Craiova, 1947; Acolo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
mai bun caz numai "invidie", aceștia din urmă nefiind motivați să se alieze pentru a crea, ca în cazul Poloniei, un KOR și să exprime astfel doleanțele muncitorilor: "Intelectualii sunt preocupați de menținerea propriilor drepturi asupra expresiei creative; există o gelozie printre intelectuali față de salariile muncitorilor și printre muncitori față de privilegiile intelectualilor" scrie Sampson (1983, 143; vezi și Shafir: 1984, 435-459). În final, conchide pertinent Sampson, datorită individualismului populației române, dar și a gradului său de pasivitate crescut, "o mișcare de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dintre cele dou? personalit?? i a dat na? tere unor intrigi cu care oricine a avut c�ț de c�ț contact cu mediile universitare este familiarizat. Conflictul acesta era agravat de tinere? ea, talentul ? i inflexibilitatea lui Iorga, ceea ce, din moment ce implică gelozia profesional? , avea s? duc? la lupte aprige pentru putere. Cea mai mare parte dintre noi cunoa? tem prea bine aceste intrigi demoralizatoare. Faptul c? Universitatea sf�r? ițului de veac de la Bucure? ți nu diferea foarte mult de universit?? ile din zilele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tre Academia Rom�n? de ? tiin? e, de? i nu a primit nici un ban. Au intervenit �ns? liberalii ? i Politicianismul, sus? în�nd c? �Nu trebuie s? public? m asemenea fleacuri junimiste�. Alian? a Iorga? Bogdan? Onciul continuă deci s? provoace gelozia profesional? a celorlal? i. Intrigile se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat c? l?ar fi def? imat pe Mihai Viteazul ? i i? ar fi pream? riț pe fanario? i. Iorga �? i d? du cur�nd seama c? pozi? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nimic pentru ele, nesocotindu? l nici m? car subiect de batjocur?. Mul? imea a m? r?? luit pe l�ng? Palatul Regal, c�ntecele ? i strig? tele p? trunz�nd p�n? �n apartamentele lui Carol ? i st�rnindu? i s? lbatic gelozia. Oric�ț de incredibil ar putea p? rea, Carol ? i?a dorit �ntotdeauna s? fie ceva �n genul lui Codreanu; �n ciuda pateticei sale corup? îi, el ? i?a dorit �ntotdeauna s? fie iubit de c? tre poporul s? u, mai ales de c? tre tineri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Visarion ni l-a revelat pe Caragiale nuvelistul ca precursor al curentului realist-magic. Dincolo de nivelul primar al story-ului, Înainte de tăcere oferă simultan o dramă a însingurării și a iubirii ratate, a fracturii cuplului, a patimei distrugătoare, a înavuțirii și a geloziei maladive. Pe ecran, drama unui gospodar înstărit și a nevestei care îl luase de bărbat deși îl iubea pe fratele lui, transcede conturul banal al triunghiului adulterin. Deși îmbogățit cu precise sugestii de natură istorică și socială foametea și exasperarea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ofițer activ, ba chiar și escroc care fuge cu banii regimentului. Alexa Visarion a păstrat fascinantul personaj (Ion Caramitru), dar ca un contrapunct de înfrumusețare, personajul principal fiind fratele preotului, hangiul Stavrache (Liviu Rozorea) avid, meschin, crud, încornorat și gelos (gelozia e rudă bună cu lăcomia de proprietar). Visarion a introdus, încă din prima secvență, o scenă de "amour fou" (în nuvelă nu există nici o femeie). Un lung sărut, în biserică, deschide drama. Lung și totuși scurt, căci după desprinderea buzelor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de a provoca suferința victimei în situații de violență domestică există, cu diferențe de la o țară la alta, o toleranță față de intenția agresorului de a comite asemenea acte violente față de victimă. Această toleranță se leagă de sentimente de onoare rănită, gelozie, furie ale bărbatului, provocate de comportamentul „nepotrivit”al partenerei. Adesea, este vorba mai degrabă de ceea ce bărbatul își imaginează despre comportamentul femeii, ceea ce el interpretează sau imaginează, și nu despre acte reale comise de aceasta. Toleranța socială funcționează doar pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în astfel de relații, partenerul evitant va încerca să se separe, punându-se la adăpost. c) Adulții clasificați în categoria atașamentului insecurizant ambivalent trăiesc dragostea ca pe o stare cu intense suișuri și coborâșuri, de la euforie și speranțe nemăsurate, la gelozie intensă și depresie. Dezvoltă o obsesie față de partener și nu sunt niciodată mulțumiți de reciprocitatea partenerului. Se îndrăgostesc repede, la prima vedere și sunt tot atât de repede dezamăgiți de partener. Construiesc relații de ură-dragoste și nu prea sunt capabili să pună
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a-și controla impulsurile, exploziv (Mayseless, 1991). Tipul evitant, mai inhibat în reacții, ajunge mai rar la comportamente violente, dar acestea sunt mult mai intense și cu o mare vinovăție posteveniment. Stima de sine scăzută, neîncrederea în partener, posesivitatea, gelozia sunt caracteristici frecvent întâlnite la partenerii din cuplurile bântuite de violență. 1.7.5. Tipuri de violență în familie Când vorbim despre violența în familie sau violența domestică, ne referim atât la violența în cuplu, cât și la maltratarea copiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau mental acea persoană (sau grup). Agresorul (persoana sau grup) urmărește să obțină și să-și mențină dominanța asupra unei alte persoane (victima) și/sau bunăvoința sau atenția admirativă a celorlalți, concomitent cu marginalizarea victimei. Agresivitatea se poate naște din gelozia față de victimă (că are note mai bune, că are bani sau haine frumoase, că are un prieten/ă râvnit/ă și de agresor”) sau dintr-o experiență a agresorului ca victimă, la vârste mai mici, a unor alți colegi care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
legate de imposibilitatea părinților de a-i pune la dispoziție tot ceea ce își dorește, ajunge să amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și frică, neliniște, amenințare, confuzie, gelozie și lipsă de valoare, sentimentul că nu e iubit, batjocorire sau marginalizare, sunt situații de abuz sau neglijare emoțională a copilului. Mai sus, am trecut în revistă câteva din acestea. Nici pe de parte nu putem afirma că am avut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în sfîrșit, primi pe manierat-suferindul Benjamin doar pentru cîteva minute de... conversație. La suedezul Strindberg, suferința se înfășura în vălurile unei psihoze nordice, tiranica și trufașa sa iubită, actrița, acaparîndu-i total insomniile și obligîndu-l pe genialul dramaturg să-și consume gelozia nocturnă în metodice și devastatoare acte autosatisfăcute. Ușa barului e dată de perete și prin ea e catapultat un fel de fante de Frumoasa. N-apucă bine să se ridice de pe asfalt, să-și scuture nădragii, cînd partenera lui (probabil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vieții pasionale. Aceasta din urmă se vor repeta totdeauna, schimbându-se numai prea puțin și aceasta numai în modul lor de manifestare care împreună adeseori elemente intelectuale. Limba, gândirea, religia, știința, artele și meseriile poporului se vor schimba. Iubirea, ura, gelozia, invidia, frica, simțământul conservării traiului vor determina pe oameni la același feliu de fapte. Dacă ar fi deci cu totul neistoric a conchide de la un fenomen intelectual din vremurile noastre la unul de aceeași natură din timpurile trecute, este din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pricepi, nu? Hm! Gh. P. doi: Adică aduceai la fiecare spectacol cîte un trandafir Desdemonei..., nu nevesti-mi, da? Gh. P. unu: Hai s-o lăsăm moartă... Sînt sigur că textul lui Othello l-ai uitat demult..., dar ai rămas cu gelozia... Gh. P. doi: ...Și tu cu ce-ai rămas? Gh. P. unu: ...Eu am rămas cu Desdemona... Pe nevastă ți-am lăsat-o ție... să trăiți fericiți... și-așa mai departe... ți-am lăsat-o, să ne facă nouă pîrjoluțele
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Uleiul (se) râncezește din cauză că este păstrat prea mult timp Fierul (se) ruginește din cauza umezelii Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul, orice ar mânca Ion sfârșește tragic, din cauza cutremurului Relația lui Ion cu Ioana se sfârșește din cauza geloziei Ion slăbește cu Herbalife Structura de rezistență se slăbește de la cutremur Ion a știrbit din cauza vârstei Scara s-a știrbit din cauza traficului intens Cursul de schimb a urcat datorită intervenției BNR Pisica se urcă în copac de câte ori vede un câine
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că personalitatea este în mod esențial modelată cultural. Și odată cu aceasta, și experiențele noastre subiective. În interiorul aceleiași culturi, comprehensiunea are șanse mult mai ridicate de reușită tocmai datorită matricei culturale comune a experienței subiective. Dificultățile mari provin din înțelegerea transculturală. Gelozia poate fi înțeleasă de o persoană aparținând culturii noastre, dar cu greu ar putea fi înțeleasă de o alta ce trăiește într-un cadru cultural în care un asemenea sentiment lipsește cu desăvârșire. Nu putem înțelege ce se petrece în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
regulă, unor impulsuri de moment sau unor stări ,,explozive”, neavând capacitatea de a-și controla echilibrul moral și emoțional. Mobilurile mai frecvente ale faptelor violente sunt reprezentate de conflictele spontane sau repetate cu victima, ca și de sentimentele de ură, gelozie, răzbunare, jaf sau tâlhărie, de multe ori pe fondul consumului de alcool chiar Împreună cu victima. La rândul lor, victimele pot fi ocazionale sau Întâmplătoare, neavând nici o legătură cu agresorii, provocatoare sau incitante, care prin gesturi, atitudine, limbaj și comportament precipită
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dumnezeu, fiindcă în 82 El vom avea să împărățim”. (Sf. Ciprian, Despre rugăciunea domnească, XII, în PSB, vol. 3, p. 471) „... Pentru a fi plăcuți întotdeauna în împărăția Lui ne facem mai înainte plăcuți în această lume”. (Sf. Ciprian, Despre gelozie și invidie, XVIII, în PSB, vol. 3, p. 504) „Sub acoperământul Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt se va odihni sufletul care va fi aflat pacea trupului și a duhului”. (Origen, Omilii la Cartea Numerii, omilia XXI, cap. IV
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
strategii comportamentale mai adaptate social, având un parcurs școlar reușit. Aceste rezultate demonstrează o legătură strânsă între manifestarea comportamentului agresiv și emoțiile umane fundamentale (tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de o parte, iar pe de altă parte, emoțiile învățate (gelozia, simpatia, rușinea). Emoția ca factor de integrare și influențare a agresivității Emoția este forma de organizare comportamentală a unui ansamblu de procese senzoriale, neurovegetative, neuromusculare și cognitive. Comportamentele astfel organizate antrenează o creștere generală a activității sistemului nervos central, tradusă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dezvoltarea individului și să arate în ce fel aceste procese intervin pe parcursul devenirii sale pentru a forma structuri comportamentale stabile (Cairns, 1986, p. 81). Wilson și Daly (1985 citat de Daly et al., 1989) efectuează aceeași analiză. În opinia lor, gelozia sexuală este cauza cea mai frecventă a omorurilor violente comise de către bărbații tineri. În evoluția specii umane, gelozia s-a născut din întărirea prin selecție naturală a tendinței psihologice a masculului de a căuta și a-și asigura paternitatea pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentale stabile (Cairns, 1986, p. 81). Wilson și Daly (1985 citat de Daly et al., 1989) efectuează aceeași analiză. În opinia lor, gelozia sexuală este cauza cea mai frecventă a omorurilor violente comise de către bărbații tineri. În evoluția specii umane, gelozia s-a născut din întărirea prin selecție naturală a tendinței psihologice a masculului de a căuta și a-și asigura paternitatea pentru progenitura femelei cu care a întreținut raporturi sexuale. Este vorba, în cazul dat, de supraviețuirea genotipului. Nevoia de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
maltratate de către soț (Heise, Raikes, Watts și Zwi, 1994). Statisticile nu se referă decât la femeile care au cerut ajutor autorităților și nu țin cont decât de violențele oficial înregistrate. O situație economică precară, presiunile socio-economice, o comunicare negativă, infidelitatea, gelozia, nașterea unui copil sunt tot atâtea motive ce favorizează violența domestică. Totuși victima și agresorul continuă de ce mai multe ori să rămână împreună, negând sau minimalizând violența din relația lor. Femeile nu-și divulgă partenerii decât după ce s-au despărțit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care, alături de dinamica sentimentală (subiectul propriu-zis al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie maladivă, ar părea că provine din romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris pe suflarea pământului, București, 1975; Golful sălbatic, București, 1977; Erezii marine, București, 1980; Anamorfoze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
de "logică și de interesul general". Caracterul democratic al liberalismului rezultă, potrivit fruntașului georgist, din faptul că a sprijinit desființarea "tiraniei minorităților privilegiate". Lipsa sa de demagogie este demonstrată de faptul că nu exploatează "credulitatea populară" și nici "spiritul de gelozie socială". Fruntașul georgist apreciază democrația liberală ca "un regim al libertății fără dezordine și al autorității fără despotism", în care "progresul în ordinea morală și [în] cea materială" este considerat o constantă 358. Gh. Strat formulează astfel, câteva trăsături ale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]