3,102 matches
-
here. LEAR: Prithee go în thyself; seek thine own ease. This tempest will not give me leave to ponder On things would hurt me more, but I'll go în. [To the Fool] În, boy; go first. You houseless povertyNay, get thee în. I'll pray, and then I'll sleep. Exit [Fool]. Poor naked wretches, wheresoe'er you are, That bide the pelting of this pitiless storm, How shall your houseless heads and unfed sides, Your looped and windowed raggedness
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
hence. Some five or six and thirty of hîș knights, Hoț questrists after hîm, met hîm at gate; Who, with some other of the lords dependants, Are gone with hîm toward Dover, where they boast To have well-armed friends. CORNWALL: Get horses for your mistress. [Exit Oswald.] GONERIL: Farewell, sweet lord, and sister. CORNWALL: Edmund, farewell. [Exeunt Goneril and Edmund.] Go seek the trăitor Gloucester, Pinion hîm like a thief, bring hîm before uș. [Exeunt other Servants.] Though well we may
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
what wickedness I do, If this man come to good. THIRD SERVANT: If she live long? And în the end meet the old course of death, Women will all turn monsters. SECOND SERVANT: Let's follow the old Earl, and get the Bedlam To lead hîm where he would. Hîș roguish madness Allows itself to anything. THIRD SERVANT: Go thou. I'll fetch some flax and whites of eggs To apply to hîș bleeding face. Now heaven help hîm. [Exeunt severally
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
World, world, O world! But that thy strange mutations make uș hate thee, Life would not yield to age. OLD MAN: O, my good lord, I have been your tenant, and your father's, tenant, these fourscore years. GLOUCESTER: Away, get thee away; good friend, be gone: Thy comfort can do me no good at all; Thee they may hurt. OLD MAN: You cannot see your way. GLOUCESTER: I have no way and therefore want no eyes; ACTUL IV SCENĂ 1
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
their sport. EDGAR [Aside]: How should this be? Bad is the trade that must play fool to sorrow, Ang'ring itself and others. Bless thee, master! GLOUCESTER: Is that the naked fellow? OLD MAN: Ay, my lord. GLOUCESTER: Then, prithee, get thee gone: if for my sake Thou wilt o'ertake uș hence a mile or twain I' th' way toward Dover, do it for ancient love, M-am poticnit pe cînd vedeam. Se-arată-ades: La bine ești prea sigur, lipsurile Se
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
hurtless breaks; Arm it în rags, a piygmy's straw does pierce it. None does offend, none, I say, none; I'll able 'em: Take that of me, my friend, who have the power To seal th' accuser's lips. Get thee glass eyes, LEAR: Mi-amintesc destul de bine ochii tăi. Te uiți cruciș la mine? Nu, fă, Cupidon, cum e mai rău, n-oi mai iubi. Ia citește-această provocare; remarcă-i numai caracterele. GLOUCESTER: Sori literele fie, nu le
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
bun... LEAR: Muri-voi brav, ca mîndru-un mire. Ce! Voi fi jovial. Veniți, veniți, sînt rege. Domnilor mei, știți asta? GENTLEMAN: You are a royal one, and we obey you. LEAR: Then there's life în 'ț. Come, and you get it, you shall get it by running. Să, să, să, să. Exit [running, Attendants follow.] GENTLEMAN: A sight most pitiful în the meanest wretch, Past speaking of în a king! Thou hast one daughter Who redeems nature from the general
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
brav, ca mîndru-un mire. Ce! Voi fi jovial. Veniți, veniți, sînt rege. Domnilor mei, știți asta? GENTLEMAN: You are a royal one, and we obey you. LEAR: Then there's life în 'ț. Come, and you get it, you shall get it by running. Să, să, să, să. Exit [running, Attendants follow.] GENTLEMAN: A sight most pitiful în the meanest wretch, Past speaking of în a king! Thou hast one daughter Who redeems nature from the general curse Which twain have
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și doi așa ziși martori". John aștepta. "Nimic," zise John. "Cum, nimic?" Nu am avut cazier." " Vechea șmecherie: ai mințit despre cazier?" "Eh." " Devine o anchetă despre naturalizarea ta în SUA." (pp. 81-82) Multiply zero by zero and you still get zero (Înmulțește zero cu zero și o să-ți dea tot zero) e un titlu ambiguu. Capitolul descrie momentul când a fost conceput copilul eroului. Din ambele direcții, în ordine firească sau răsturnată, zero ori zero e tot zero. Lagărele s-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sale și a altor femei pe autorul "licențioaselor" elegii și a hotărât exilarea poetului la Tomis (Constanța) în anul 8 d.H, unde și-a plâns suferințele, a scris Triste și Pontice și a așteptat zadarnic iertarea împăratului. Aici, printre geți, a și murit. Frumoasa, senzuala și răsfățata Corina este soția unui demnitar vârstnic care, din nevoia amorurilor multiple cu bărbați de condiții diferite și din capriciu, îl menține pe amantul său poetul îndrăgostit (autorul elegiilor) în continuă tensiune. Temperamentala Corina
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Obrenovici, Martha Bibescu, Elena Lupescu, Eva Peron, Mao's wife etc.. All of them used their charm to gain the throne, and to pass this to their descendants, to maintain and make their political power stronger as well as to get richer and richer. In the same category, I included some writers, singers, dancers, actresses: Sapho, Ban Zhao, Sei Shonagon, Mata Hari, Isadora Duncan, Josephine Baker, Georges Sand, Colette and others. Tey occasionally used their seduction power to advance and maintain
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dramaturgul Eschil, contemporan cu Simonide, "Istrul de la hiperborei și din Munții Ripei coboară"; el amintește și despre amazoanele de pe malurile sale. Vorbindu-ne tot despre Istru, alt dramaturg grec din secolul V î.e.n. face și cea mai veche mențiune a geților. În fine, pentru poetul Pindar, Istrul este fluviul "cu izvoare umbroase". Deci, mai mult poezie și legendă. În același secol V î.e.n., călătorind la grecii vest-pontici și de la gurile Bugului și Niprului, și chiar mai sus pe Bug, la sciții
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu 7 brațe și aduce o precizare foarte importantă în legătură cu numele Dunării: romanii îi spuneau Danubius, pentru partea de la izvoare la cataractele din Defileul Porților de Fier, porțiune locuită de daci, și Hister (Istros latinizat), pentru partea inferioară locuită de geți. Și unii și alții vorbeau aceeași limbă, precizează Strabon (Geografia, VII.3.12-13). Era, desigur, același popor, dar daci pentru romani și geți pentru greci, așa cum Dunărea era Danubius pentru unii și Istros pentru alții. Ovidiu (în sec. I î.e.n.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Defileul Porților de Fier, porțiune locuită de daci, și Hister (Istros latinizat), pentru partea inferioară locuită de geți. Și unii și alții vorbeau aceeași limbă, precizează Strabon (Geografia, VII.3.12-13). Era, desigur, același popor, dar daci pentru romani și geți pentru greci, așa cum Dunărea era Danubius pentru unii și Istros pentru alții. Ovidiu (în sec. I î.e.n. - I e.n.) ne vorbește în "Tristele" despre înghețul Dunării, pod pentru carele cu boi ale sarmaților. Iar în "Pontica" spune "Istrul cel cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pârâul Dunărica, socotit sfânt - prin tradiție locală. Caracterul Dunării de "fluviu sacru" este consemnat încă de la expediția lui Alexandru cel Mare împotriva tribalilor de la Dunărea de Jos. După o incursiune reușită la nord de fluviu și cucerirea unei cetățui a geților, el ridică un altar de mulțumire zeului fluviului Istros. Un sacrificiu similar închină Împăratul Traian zeului fluviului la inaugurarea podului de la Drobeta. Îmblânzirea zeului-fluviu prin astfel de lucrări propice romanilor a fost consemnat pe Columna Traiană printr-o scenă în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vin neamestecat cu apă; la romani circula expresia: „toarnă ca la Sciți”). Impotența sexuală era răspândită, erau mulți „inarei”, termen care ne este transmis de Herodot și Hipocrat, ca expresie lingvistică pentru această stare secuală complexă. (3, 4) Și la geți moravurile favorizau patologia psihiatrică. Geții erau consumatori permanenți de vin (zeul Dionisos Însuși locuia pe meleagurile traco-getice și era adorat de ei), iar libertinajul lor era o altă Împrejurare favorizantă pentru o anumită patologie. „Noi toți și dintr-Înșii geții
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
romani circula expresia: „toarnă ca la Sciți”). Impotența sexuală era răspândită, erau mulți „inarei”, termen care ne este transmis de Herodot și Hipocrat, ca expresie lingvistică pentru această stare secuală complexă. (3, 4) Și la geți moravurile favorizau patologia psihiatrică. Geții erau consumatori permanenți de vin (zeul Dionisos Însuși locuia pe meleagurile traco-getice și era adorat de ei), iar libertinajul lor era o altă Împrejurare favorizantă pentru o anumită patologie. „Noi toți și dintr-Înșii geții mai cu seama... nu suntem
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
geți moravurile favorizau patologia psihiatrică. Geții erau consumatori permanenți de vin (zeul Dionisos Însuși locuia pe meleagurile traco-getice și era adorat de ei), iar libertinajul lor era o altă Împrejurare favorizantă pentru o anumită patologie. „Noi toți și dintr-Înșii geții mai cu seama... nu suntem tocmai modele de moralitate: căci nici unul dintre noi nu se mai mulțumește nici cu zece femei”, spune Menandru, În versuri care ne sunt raportate de Strabon. Poligamia favoriza de asemenea și corupția fetelor minore care
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ales, aduce În luptă umorul valah, „hazul de necaz”, spiritualitatea unui neam ales. Auzind că „e lată rău cu păgânii” muierile „o să le țină piept”, zice cu umor Vica, În timp ce frământă lutul. Vlad Țepeș aduce pentru apărarea țării pe urmașii geților, cei care se credeau nemuritori, ca și zeii lor. În luptă, oamenii nu mor, sunt numai „osteniți” iar din război nu se aleg cu moartea, ci cu o „răceală trecătoare”. Mahomed al II-lea, În ciuda aparenței de „om al Renașterii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
impulsul decisiv care a evacuat sociologii din claustrarea lor camerală, invitându-i să "iasă afară și să își murdărească mâinile cu cercetare adevărată", după cum le recomanda R.E. Park studenților săi (cf. Adler și Adler, 1998, p. xii: go out and get your hands dirty in real research). A-ți "murdări mâinile în cercetarea reală", la propriu și la figurat, însemna renunțarea la teoretizarea abstractă, cu puternice tente scolastice, elaborată din chilia academică circumscrisă de restul societății prin zidurile (fizice și/sau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca aparținând avangardei gândirii istoriografice), Aaron deschidea epopeea românilor cu "descălecarea coloniilor romane în Dacia", în Manual... (lucrare pe care am clasificat-o în categoria ariergardei consensului societal), narațiunea istorică izvorăște din "Dacia veche" și de la "Lăcuitorii Daciei" (agatirzii, apoi geții). Albineț, de asemenea, pornește de la "cele mai vechi întâmplări ale Daciei", alegând ca principiu structurator cadrul de referință spațial al teritoriului dacic, și nu descendența genetică a romanilor (Albineț, 1845, p. 1). Chiar și Moldovan, în calitate de legatar al ideilor Școlii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frumoasei noastre istorii, sunt sigur că tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justificată mândrie: ei vor vedea că suntem unul din cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechiu din sud-estul european. Strămoșii noștri Dacii sau Geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de Hristos. Istoria nu le cunoaște altă patrie decât aceea în care trăiesc și astăzi urmașii lor. Noi suntem de aici" în timp ce toți vecinii noștri au venit mult mai tâziu în țările pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
le cunoaște altă patrie decât aceea în care trăiesc și astăzi urmașii lor. Noi suntem de aici" în timp ce toți vecinii noștri au venit mult mai tâziu în țările pe care le ocupă acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Geții au fost și un popor de elită al antichității. [...] Suntem apoi cel mai vechiu popor creștin din sud-estul european. Toți vecinii noștri, dar absolut toți, au fost creștinați mult în urma noastră. Suntem, în sfârșit, singurul popor în această parte a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică și romană), preluând de la ele o serie de elemente avansate, dar exercitînd, în același timp, o influență asupra lor" (Daicoviciu et al., 1984, p. 31
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
testare sunt înregistrate după trei până la șapte zile de incubație la 37°C. Titrurile de ser mai mici de 1/2 (ser nediluat) sunt considerate negative. B. Orice alt test recunoscut în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2001/618/CE. Gastroenterita transmisibila (GET) Testul de seroneutralizare va fi efectuat în conformitate cu următorul protocol: Serul: Toate serurile, înainte de utilizare, sunt inactivate prin căldură la 56°C timp de 30 de minute. Procedeu: Testul de neutralizare cu virus constant și variind antigenul (aceeași diluție de virus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259608_a_260937]