9,430 matches
-
de val... Fotbalul vasluian a avut o zi de mare glorie, miercuri, 7 iunie 2006 ! (MERIDIANUL, An VIII, nr.23 (649), joi, 8 iunie 2006, Editorial) PERSONALITATEA MOMENTULUI PREZENT ADRIAN PORUMBOIU N. la 27 septembrie 1950, în jud. Buzău. Școala gimnazială și liceu la Buzău. Licențiat al Facultății de Științe Ecomnomice Iași Căsătorit cu profesoara de limba și literatura română Viorica Porumboiu. Copii: Octavian absolvent ASE, căsătorit cu Laura Adam, au un copil, Matei. Corneliu regizor film, căsătorit cu Arantxa, au
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a jucat un rol strălucit de îndrumător. Tipărește câteva romane valoroase (Tărâmul interzis, 2001, Anotimpul 360 imposibilei iubiri, 2005). Operă capitală este Univers cultural și literar vasluian/Dicționar (2008). BICHINEȚ, Corneliu n. 28 august 1956, Vaslui (Vladia, comuna Dragomirești): studiile gimnaziale și liceale la Bârlad. Absolvent al Facultății de Istorie Filosofie a Universității "Al. I. Cuza" Iași, funcționează ca profesor și director al Liceului Industrial Negrești. În anul 2000 este ales senator de Vaslui, 2004 președinte al Consiliului Județean Vaslui, 2008
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Umorului de la Vaslui. Tip. în mai multe volume colective. MARIN, Dumitru V., n. 28 aprilie 1941, Bacău (Giurgiuoana, comuna Podu Turcului): profesor, doctor în filologie, publicist, monograf, conducător de posturi de radio și televiziune. Studii primare în comuna natală, studii gimnaziale și liceale la Bacău, Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" Iași, Facultatea de 365 limbi străine și doctorat, Universitatea din București. Colaborează la Adevărul, Anuarul Institutului de Istorie, A. D. Xenopol, Clepsidra, Cronica, Clopotul, Gazeta de vest, Îndrumătorul cultural
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Vremea nouă, Scânteia tineretului, Obiectiv, 369 Adevărul de Vaslui, Monitorul de Vaslui, ș.a. A fost directoare a Bibliotecii Județene Vaslui. O viață închinată cărții. PRACSIU, Teodor, n. 2 iunie 1946, Râmnicu Vâlcea: critic literar, critic teatral, publicist, umorist. Studii primare, gimnaziale și liceale în orașul natal. Absolvent al Facultății de Litere a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, promoția 1972. Funcționează ca profesor la Școala din Fălciu (1967-1973), redactor, redactor principal, redactor șef adjunct al ziarului județean Vremea nouă (1973-1989), redactor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
În cele În curs de dezvoltare. Se consideră că numai concurența poate conduce la o rezolvare a acestor probleme, prin existența concurențială a cel puțin două sisteme de Învățământ: public și privat. În Franța și Italia există concurențial, după nivelul gimnazial, și anume: sistemul public și sistemul catolic, Însă ambele sunt finanțate din bugetul național. Orice sistem de Învățământ trebuie să pună accent pe responsabilitatea cunoașterii. „Cunoașterea Înseamnă putere” spunea Francis Bacon. Se pare că abia acum i se dă mare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
modul de participare la procesul de producție: • personal direct productiv; • personal indirect productiv (personal auxiliar); − în funcție de nivelul de instruire: • personal cu studii superioare; • personal cu studii postliceale de specialitate și tehnică de maiștri; • personal cu studii liceale; • personal cu studii gimnaziale; • personal cu studii de nivel primar sau fără școală absolvită. În funcție de scopul analizei, se pot utiliza și alte caracteristici de grupare, cum sunt: vârsta, sexul, vechimea în unitate, vechimea în muncă, nivelul de salarizare etc. Concluzii interesante pot rezulta din
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
biografice. Ceea ce a rămas după toate amenajările este, în continuare, concordant cu ceea ce se întâmplă și în alte țări; în Franța, de exemplu. Aici învățământul istoric debutează în școala primară, fiind proiectat după principiul că toți elevii din ciclul mediu (gimnazial) trebuie să studieze integral istoria națională, de la origini, până în prezent 28. În afara curriculei, s-au schimbat și motivațiile învățării. La mijlocul anilor '90, istoria românilor era probă obligatorie de bacalaureat, dar și de admitere în unele facultăți. A fost inclusă și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Bacalaureat, cu și fără voievozi În 1991, programa de studiere a istoriei s-a schimbat radical 99. Autoritățile preconizau "revenirea la un sistem ciclic tradițional în învățământul românesc, alternând istoria universală cu istoria națională, astfel încât fiecare sfârșit de ciclu școlar gimnazial și liceal să se încheie cu istoria patriei"100. La momentul respectiv, pentru clasa a VIII-a nu exista un manual valabil; de altfel, nici pentru clasele a IX-a și a X-a, care urmau să studieze "actualele manuale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în școala românească haretistă, în Cliveti, Gh., Ceobanu, Adrian-Bogdan, Nistor, Ionuț (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011. Căpiță, Laura, Plesciuc, Mona, Istoria în învățământul gimnazial. Probleme deschise și soluții, în "Revista de Pedagogie", nr. 1-2/1993, pp. 77-86. Choppin, Alain, Les manuels scolaires: histoire et actualité, Hachette, Paris, 1992. Clit, Costin, Liceul teoretic "Cuza Vodă" din Huși. Studiu monografic, Editura Thalia, Vaslui, 2003. Combes, Jean
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prevede numai 1 oră pe săptămână în trunchiul comun" (de studiu obligatoriu). Argumentația se rezuma, ca de obicei, la o generalizare favorabilă: "încă de la instituirea sistemului învățământului general obligatoriu, în secolul al XIX-lea, și până în anul 1999, în învățământul gimnazial și liceal din România, pentru predarea Istoriei au fost consecvent alocate 2 sau mai multe ore săptămânal. De asemenea, în țările europene, predării Istoriei i se aloca un rol și un număr de ore mai mari decât în România de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
apropiere de Slănic Moldova. În județul Vaslui, o altă mănăstire, aflată lângă "Movila lui Burcel", are același hram, iar în Roman și în Iași s-au înființat paraclise sau parohii închinate voievodului. 164 Laura Căpiță, Mona Plesciuc, Istoria în învățământul gimnazial. Probleme deschise și soluții, în "Revista de Pedagogie", nr. 1-2/1993, pp. 77-86. 165 Cursurile opționale trebuiau elaborate de fiecare profesor în parte, după o programă unică, fiecare construindu-și singur oferta curriculară; dar nu se puteau pune în aplicare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Albania) este situată pe locul trei în clasamentul copiilor preșcolari (în anul 2007-2008; 16.951 de copii dintr-un total de 111 044); dar este pe primul loc în clasamentul privind învățământul primar (30 063 de elevi din 217 716), gimnazial (20 255 de elevi dintr-un total de 126 396). Totodată ocupă locul doi la nivelul liceelor (după Albania cu 17 465 de înscriși din 118 977). Cu toate acestea la cifrele generale privind școlarizarea, românii ocupă locul întâi cu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
O simplă "povestire", o sondă aruncată întâmplător în gaura neagră a procesului de adaptare a tinerilor români din Italia. Ștefan are 22 de ani și provine din Botoșani. Locuiește în Italia de mai mult de șase ani. Școala elementară și gimnazială a parcurs-o în România, în timp ce în Italia s-a înscris la liceu. Actualmente frecventează cursurile universitare, mai exact Facultatea de Inginerie Energetică. "În primii ani mă șimțeam dezorientat. Când am venit în Italia nu vorbeam prea bine limba iar
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
să le amintim acestor nepoței ai lui Göebbels că epoca comunistă, într-o mare de aspecte negative, s-a distins prin faptul că a reușit să ajungă la cel mai înalt grad de școlarizare, în special în școlile elementare și gimnaziale. Totodată, în timpul acelui regim s-au pus în practică politici specifice și eficace de susținere economică a maternităților și a familiilor numeroase (nici pe departe nu se poate reduce totul la impunerea maternității și la existența unor mame silite). Că
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
deci să constituim corpusul de date asupra cărora ne vom desfășura munca. Un alt exemplu ar fi culegerea părerilor participanților la o campanie electorală despre mizele puse în discuție (șomaj, impozite, sistemul de siguranță socială, construcția europeană, integrarea străinilor, învățământul gimnazial și liceal, sistemul energetic sau instituțiile). Ziarele importante publică imagini, pe orizontală figurând numele actorilor, iar pe verticală diversele mize și părerile exprimate. Este util să prevedem posibilitatea existenței unor lucruri "care nu se spun", deoarece tăcerea unui actor în legătură cu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
suficient muncii directe cu clasa sau la disciplina care solicită acest lucru. clasele I și a IVa să fie “privilegiate”,avândîin vedere că la clasa I se formează deprinderea de muncă independența iar clasa a IVa trebuie pregătită pentru ciclul gimnazial. Studiile ne arată că: În cursul unei săptămâni, capacitatea de lucru este mai redusă În primă și ultima zi; cea mai mare productivitate a Învățării se Înregistrează dimineață, Între orele 9-11, după care se constată o scădere treptată (instalându-se
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
a IV-a Matematică Noțiunea de fracție. Reprezentarea fracțiilor prin desen Lecție de predare învățare accentuarea formării deprinderilor de muncă independența la clasa I, precum și pregătirea temeinică a elevilor clasei a IV-a, tocmai pentru trecerea cu succes În ciclul gimnazial; În multe situații Învățătorul lucrează suplimentar, mai ales cu clasa a IV-a, tocmai pentru finalizarea acestui obiectiv. plasarea pe durata zilei de curs a disciplinelor solicitante În perioada În care randamentul elevului este maxim; Exemple: Nu vom plasa niciodată
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
de Învătământ: fișe, imagini din lecție Resurse informaționale: MEC - Programa școlară; MEC / C.N.C.: Ghid metodologic de aplicare a programei școlare de Limbă și literatura română, Învățământ primar și 67 Modalități de organizare a activității cu elevii: frontal; În grup; independent. gimnazial, Ed. Aramis Prinț, București, 2001; Chereja, Florica - „Dezvoltarea gândirii critice În Învățământul primar”, Ed. Humanitas educațional, București, 2004 Modalități de organizare a activității cu elevii: frontal; individual; lucrul În perechi DESFĂȘURAREA LECȚIEI Etapele lecției Ob. Op. Strategia didactica / Unități de
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
exigențele școlii. În alte forme de manifestare, comportamentul ADHD (Tulburare de Deficit Atențional /Hiperactivitate) include niveluri diferite de neatenție, hiperactivitate și impulsivitate. Parte dintre ele sunt prezente Încă din perioada preșcolară, și se manifestă În toată perioada școlii primare și gimnaziale. Simptomele privind neatenția se referă la comportamente precum greșeli cauzate de neglijență, dificultate În menținerea susținută a atenției, probleme În a asculta persoana care i se adresează, În a termina o sarcină Începută, În a-și organiza activitatea, evitarea activităților
STRATEGII PRIVIND INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela CRISTIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2153]
-
psiholog. Din anul 2000, am ținut legătura cu Școală Specială Brașov și am adus programe școlare la școala noastră, pe care le-am adaptat elevilor integrați la ciclul primar, după care a urmat crearea de programe adaptate și pentru ciclul gimnazial. Am participat cu lucrări privind activitatea cu elevii integrați la mai multe simpozioane naționale, În care am arătat că este necesar să fie pregătite cât mai multe cadre didactice ale școlii din punct de vedere psihopedagogic pentru a-i Înțelege
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎN ŞCOALA INCLUZIVĂ ŞI SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN OFERITE LOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]
-
În anul școlar 2006 - 2007 la: o realizarea unei baze de date județene online a copiilor cu CES; o asigurarea serviciilor educaționale de sprijin pentru un număr de peste 464 elevi cu CES integrați În 33 unități de Învățământ primar și gimnazial; o funcționarea a 30 cadre didactice de sprijin/itinerante. În anul școlar 2007 - 2008: o accentul a fost pus pe intervenția timpurie și extinderea serviciilor de sprijin educațional la nivelul Învățământului preșcolar; o monitorizarea acordării serviciilor de sprijin În mediul
DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE SPRIJIN EDUCAȚIONAL ÎN JUDEȚUL IAŞI – ASPECTE PARTICULARE ŞI LIMITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Coca Marlena Vasiliu, Sorin Gabriel Dănilă, Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2155]
-
a școlilor pentru dezvoltarea unor medii incluzive; o au fost asigurate servicii de sprijin educațional unui număr de 504 copii/elevi În 44 unități școlare integratoare - 34 din mediul urban și 10 din mediu rural, În ciclul preșcolar, primar și gimnazial, prin 32 cadre didactice de sprijin/itinerante. Practica pe linia desfășurării procesului de integrare școlară a copiilor/elevilor cu CES din județul Iași a relevat următoarele limite existente și În prezent: menținerea Încă a unei imagini sociale negative vis-a-vis de
DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE SPRIJIN EDUCAȚIONAL ÎN JUDEȚUL IAŞI – ASPECTE PARTICULARE ŞI LIMITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Coca Marlena Vasiliu, Sorin Gabriel Dănilă, Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2155]
-
GEOGRAFIA este un domeniu de cunoaștere fascinant. Tot ceea ce ne înconjoară se raportează la GEOGRAFIE. Iată motivul pentru care am întocmit acest minidicționar de geografie (sau dicționar de buzunar), ce cuprinde cei mai des utilizați termeni geografici, atât în învățământul gimnazial, cât și în cel liceal. Am adaptat explicațiile acestor termeni (pe baza celor observate la clasă în cei 8 ani petrecuți la catedră) la nivelul de înțelegere al elevilor. De asemenea, mare parte din aceste explicații sunt însoțite de exemple
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
15) pentru lucrul de care avem a ne bucura și pentru cineva care se poate bucura împreună cu noi de acel lucru”. (Fericitul Augustin, De doctrina christiana, catrea întâi 84 (XXXV39), p. 103) Interpretarea proiectului didactic „Sfânta Scriptură” La începutul ciclului gimnazial, Programa școlară pentru disciplina Religie prevede familiarizarea elevilor cu „Cartea Sfântă”, în vederea educării lor în spiritul respectării acestei valori a revelației divine. Pentru realizarea acestui scop, am proiectat o lecție numită Sfânta Scriptură. Alături de următoarele materiale didactice: Biblia (câte un
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
post pentru fiecare grupă de copii; în instituțiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture; c) în învățământul primar: profesor pentru învățământ primar se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi; d) în învățământul gimnazial și liceal: profesor; d.1) în învățământul vocațional: profesor corepetitor; e) în învățământul preșcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative educaționale; f) în învățământul special și în comisiile de expertiză
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]