27,010 matches
-
Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român. Ed. Humanitas, București, 2005, p. 104) Pământul fiind țărâna sfântă botezată în sângele martirilor străbuni, iar Codrul care-i frate cu Românul este Dumbrava copilăriei sale, cerdacul îndrăgostiților, lăcașul nașterii, bunăstarea gospodăriei, Altarul divin, platoșa și scutul în fața vitregiilor dușmane, Vatra haiducilor, imnul poeților, toiagul bătrâneților, Aurul verde al tuturor generațiilor care au fost și vor mai fi sub soarele Vetrei Străbune. Și atunci? Cum să ne ciopârțim Pădurea? Cum să ne
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
i-au rămas viu întipărite în minte din anii copilăriei, petrecuți în localitatea Stejarul, comuna Crângeni, județul Teleorman: carul cu lemne, căruța cu fân, tânărul cu traista în spinare, plecat să își facă un rost în viață, chipuri de țărani, gospodăria țărănească, prezentată în diverse variante din care sunt nelipsite: femeia care scoate apă din fântână, imortalizare a chipului mamei și bunicii îmbrăcate în cămașă lungă, cu cusătură pe umăr, mânecă trei sferturi, drumul, copacii și casele. Prin tehnica ordonării planurilor
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
păpușa. Un alt model foarte greu de realizat este cel al tăblii, format din pătrate în diferite culori, în care se stilizează oameni, păsări, flori, pomi, la capătul covorului uneori se țese câte un cal, reușindu-se să se sugereze gospodăria țărănească. Covoarele doamnei Nadu Antoneta sunt apreciate atât în țară, cât și în străinătate, prin participarea la târguri naționale și internaționale, în Europa, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada, America, Thailanda. Crăcană Rodica, Costești, Vâlcea, aduce la târg țesături în război, pe
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
le pese de ce spune acesta! Adică ce vină aveau ei că satul nu gusta glume de genul eliberatului vacilor sau cailor din pripon cu consecințe nu tocmai plăcute asupra recoltelor, ruperea de crengi din pomi, devastarea grădinuțelor de flori din gospodăriile oamenilor, etc.?! Pentru că părinții lor așa le considerau; simple glume sau simple jocuri de copii. Eu pregătisem terenul de câteva zile. Ca să mă lase să mă joc cu ei, le promisese-m că le dau bicicleta tatei să se plimbe
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
mai ”joacă” banii și, a doua zi, înarmați cu lopeți și târnacoape, sapă cu frenezie în speranța că doar - doar vor da de comoara mult visată și astfel, vor reuși să alunge sărăcia aciuiată de atât amar de ani prin gospodăriile lor. Seara, se întorc acasă obosiți, convinși că nu au nimerit locul, dar cu speranța că la anul, de Sf. Gheorghe, să fie mai norocoși la acest promițător ” joc” al banilor. * Dragu, de fel de prin partea de sud a
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
desigur... În lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar țuica este „ aqua de la vita”, care ne scapă de multe supărări. În romanul „Copilul nedorit”, există câteva personaje foarte bine realizate, personaje pozitive, aproape antologice, cum ar fi: Vetuța Găvănescu, mama celor șapte copii, un model
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Te invit cu drag, stimată doamnă, Să petreci această frumoasă vară, La mine acasă, sub poale de munte, Unde ai să admiri și vezi lucruri multe. O mare și frumoasă gospodărie la țară, Cu ale ei construcții specifice, de la țară, Animale, livezi, pășuni, păduri și flori, Un ambient deosebit, plin de culori. Îți ofer posibilitatea să mulgi și vaca, Aceea blândă, ce nu face pe dobitoaca, Pe această vacă Smărăndița o
INVITAȚIE ( II ) de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370651_a_371980]
-
își ține punga prin străinătate, așa zisele paradis fiscale. În Ardeal a deveni cutumă investirea sumelor economisite. Țăranul de rând este proprietar al uneltelor cu care-și execută meseria. Pentru obiectele de inventar care depășesc animalele de muncă, crescute în gospodărie, omul se întovărășea cu vecinul cumpărând împreună plugul sau semănătoarea pe care apoi o foloseau tot împreună. Stăpânirea mijloacelor de producție este o garanție a întreținerii lor corecte, dar implică o investiție. Și ce are asta cu „bani mulți”. Aci
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
mulți”. Aci constă paradoxul. Ai bani mulți tocmai când nu ai bani. Dacă ai bani de-un măreț chef cu mii de participanți și fluvii de tărie ești fălos nicidecum bogat. Bogat este cel care a investit tot ce prisosește gospodăriei sale. Prin aceasta a creat locuri de muncă, a dat posibilitate multor vecini să trăiască omenește și datorită lor își desface produsele fabricate. Lăutarii nu sunt creatori de valori utilizabile. A lipi mia de euro pe fruntea lăutarului este o
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
nu pot fi „model“ / „etalon“ de om de tip nou, de homo sovieticus român, de comunist atotbiruitor / atoatebiruitor, de tovarăș clarvăzător, optimist, revoluționar etc. (1) În Decorația (pp. 17 - 27), „înfruntarea“ dintre eroii Ilarion Bujdea, sărăntocul credul, și Gavrea, președintele gospodăriei agricole colective dintr-un sat al României de pe segmentul temporal al primului plan cincinal (1951 - 1955) și a doi ani (1956 și 1957) de pe segmentul celui de-al doilea plan cincinal, este declanșată de „minciuna cu decorația raională“ și de
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
stare, prin căsătorie cu o fiică mai înstărită a satului“, dar nu neapărat „până la a fi chiabur“, cum se lasă impresia, Ilarion începe stresanta-i pregătire pentru a merge „a doua zi“ - de la sediul C. A. P.-ului (cu Gavrea), în „căruța gospodăriei“ - la reședința de raion, spre a i se înmâna decorația. Este remarcabilă la tânărul prozator Nicolae Țic din orizontul anului 1958 - an de apogeu al proletcultismului - o aleasă „artă“ / „gradație“ psihologică a trăirilor complexe ale personajului bine construit, Ilarion Bujdea
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
ridică mâinile gata să-l sfarme pe butucănosul din fața lui. Ți-ai râs, și eu nu iert [...] „Eu te credeam om, Gavrea, om...“» (p. 24 sqq.). (2) În Călăuza (pp. 28 - 34), personajul din panoul central, Măieruș (< maier- „mică fermă / gospodărie din margine de urbe“ + suf. dim. -uș), poate „impresiona“ Distinsul Receptor nu prin vreo „firesc-tinerească sete de înălțare / promovare în funcții“, ci, dimpotrivă, printr-o „descensiune paradoxistă“ din posturi „mai bune“ ca «responsabil al unei alimentare», «șef de garaj de
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
în satul Plopiș din județul Maramureș, dintr-o familie de țărani evlavioși, la botez, primind numele de Ioan. A urmat școala primară în satul natal (1928 - 1934). Între anii 1934 - 1941 a fost reținut acasă de părinți pentru sprijin în gospodărie, apoi a urmat doi ani cursurile Liceului Ortodox de băieți „Simion Ștefan” din municipiul Cluj Napoca, județul Cluj. Animat și însuflețit de dragostea de a-L sluji cât mai bine pe Dumnezeu, s-a dus la Mănăstirea „Sfânta Ana” din Rohia
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
de dezvoltare, ținându-se cont că eu l-am vizitat la început de aprilie 2016, pe când încă alternau zilele frumoase cu cele reci sau ploioase. Creștea păsări, capre, două oi, iepuri și tot ce-i trebuiau unui om harnic în gospodărie. Ne-am întreținut timp de câteva minute cu domnia sa în living, o încăpere cu un spațiu generos și unde trosneau lemnele într-un șemineu modern, radiind căldura. Din living o scara din lemn urca la etajul întâi al castelului unde
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370759_a_372088]
-
oferă păsările și vântul. Nu murdăriți covorul natural de iarbă și flori!” Deseori vânzolindu-mă prin zonă întâlneam un cuplu de cosași, soț și soție, oameni harnici, care tăiau iarba proaspătă și grasă pentru a o duce la animalele din gospodăria lor. În acea zi când prin cap îmi treceau năzdrăvănii cu crocodili încastrați. Nu „castrați”! Să nu înțelegem greșit! (Sic!). Potrivit planului meu, prind un pui de șopârlă și îl bag într-un borcan. Perechea de oameni harnici mă întreabă
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
a divorțat de un tată absent și muncește cât e ziua de lungă ca să se întrețină pe ea și fiul ei. Venia o acuză de adulter și-i promite focul iadului. Întrebare: nu l-am văzut muncind ceva, nici în gospodărie, nici la vreun serviciu, nici la scoala. De unde-i veneau căldură, mâncarea, apa, hainele? Nu ești dator cu recunoștință celui care te întreține? Nu ești dator cu un minim respect față de mama ta ? Parcă este una din cele 10 porunci
FILMUL RUSESC (M)UCENIK, 2016 de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369692_a_371021]
-
la masa încântat de grădină și livadă să. Atâta muncă pentru cateva conserve de iarnă și vreo 20 de găini?! Dar le poți lua din magazine pe toate acestea! Copiii îi spun să se retragă la oraș, să-și abandoneze gospodăria, profit nu face suficient, ei oricum nu se vor mai întoarce la țară. Dar omul rămâne statornic în casa lui, iubește pământul și caut să înțeleg ce anume îl leagă de o “afacere” nerentabila care-i da dureri de spate
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
de fasole și bostanii din câmp. Conservele și găinile sunt produsul secundar. Esențială e bucuria că trăiești și rodești! Părăsesc curtea acestui om și încep plimbarea pe ulița; ajung la marginea satului, pe islaz, si arunc un ochi în ultima gospodărie - curcani, gâște și câțiva miei. Intru în vorbă cu stăpâna casei și o întreb mirata ce-i cu grămezile de lâna pe care le ia vântul, aruncate pe margine de drum. Îmi spune că tund oile și aruncă lâna. Sunt
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
mai sunt? -Fosta Stațiune Experimentală Zootehnica. Aici se făceau exemplare de prașila trimise în toată țara de oi, vaci, porci, căi, albine, păsări. Ce era nereușit, mergea la îngrășat și sacrificat pentru consum. Azi au mai rămas numai animalele din gospodăria omului. Și o Stațiune de Dezvoltare pentru Ovine care are doar pământ, dar nicio oaie! Uite, rămășițele fostei fabrici de cafea de năut, peste 100 de femei lucrau acolo. - Dar câmpul, de ce este uscat, de ce e ars de soare și
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
la fiecare început de lună „în biserici, în mănăstiri și în case“ pentru „a stropi pe oameni... și toate ale lor“. Apoi, există multe alte situații în care slujba de Sfințire a apei însoțește rânduieli și rugăciuni pentru binecuvântarea caselor, gospodăriilor și vieții credincioșilor sau în legătură cu unele sărbători. Anunțarea temei Prezentăm cele mai frecvente situații în care se săvârșește slujba de Sfințire a apei sau în care rugăciunea preotului este urmată de stropirea cu apă sfințită, făcând o clasificare a acestor
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
proaspătă, de curată și plăcută la gust. Însăși rânduiala slujbei din cadrul praznicului Epifaniei lămurește de ce este necesar să ne împărtășim din apa sfințită la Bobotează. În sfintele rugăciuni se reliefează beneficiile Aghesmei Mari, pentru că ne sfințește sufletele și trupurile, casele, gospodăriile, pământurile și întreg spațiul în care ne desfășurăm activitatea. Prin această sfințire a naturii, a tot ceea ce îl înconjoară pe om, sfânta noastră Biserică ne arată că Dumnezeu trebuie mărturisit și lăudat nu numai în biserică, ci și în afara ei
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
a ridicat o casă pe cei patru mii cinci sute de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara celor douăzeci și cinci de hectare de pământ arabil extravilan cum se spune mai curând. Avea acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-a vândut să-și ridice casa și să-și cumpere o vacă pentru lapte la copii și cai pentru deplasare și munca câmpului. În gospodăria unui țăran sunt multe lucruri necesare, mai ales când își schimbă profesia din păstor în cea de agricultor. Pentru toate trebuiesc bani. Bunicul și-a dorit să fie independent din acest punct de vedere. Doar pentru utilaje mai mari trebuia
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Părintele ca și ceilalți invitați trecu pe la țarcul oilor și binecuvântă animalele, să fie sănătoase, să facă miei frumoși și să dea mult lapte. Le stropi cu busuiocul înmuiat în aghiazma adusă de bunica Floarea și apoi după ce binecuvântă întreaga gospodărie, ca și pe cei prezenți, se așeză la masă obosit de atâta stat în picioare în timpul slujbei din biserică. Sosise între timp și coana preoteasă, așa că se putea începe petrecerea. Cel sărbătorit alături de oile din țarc, era cel de al
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
bunicul Constantin o cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alții cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea bătrânului că a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]