16,018 matches
-
de când stau la acest bloc am văzut că vrăbiile își au amenajate cuiburi în ferestrele uscătoriilor. Nici un locatar nu le-a deranjat aceste locuințe ale lor. Pe timpul iernii chiar le ajutăm să treacă prin greutăți, aducându-le alimentație specifică, adică grâu și alte boabe mici. Uneori când frigul este prea mare le aruncăm miez de pâine înmuiat în apă caldă. Cum vine primăvara însă acești vecini ai noștri devin mai gălăgioși și nu mai stau să le dăm noi de mâncare
PROFESOARA VRĂBIUŢĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 633 din 24 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343847_a_345176]
-
Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 633 din 24 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului E atâta dorință de viață-n semințe încât forma sărutului aflată-nlăuntru se deschide germinând spre înalt cu lacrimi surâzătoare la soare. Ca un bob de grâu ce respiră bucuria, așteaptă clipa când se dezghioacă pe sine și îmbracă tăcerea cu sânii ei cosmici gata să înfrunzească pământul. Propria noastră trăire într-un delir captivat de spațiul concav prin care trecem duce un râu spre propria mare
NICI MUNŢII, NICI VĂILE LOR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 633 din 24 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343848_a_345177]
-
în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului VÂNĂTOREA Când luna se rezemase în cornu-i în vârful teiului bătrân din coastă, cu frunza, tăvălug, între copite mistreții coboară la balta albastră. Grăsunii se pierd în lanul de grâu; stau vânătorii momâi după leasă, ochiul dilată pupila flămândă de prada sortită, cu vin tămâioasă. Mistrețul miroase praful de armă și pufăie a pericol pe nări; se-mprăștie turma în liniștea nopții spre neagra pădure pe alte cărări. Moțăie vânătorul
VÂNĂTOAREA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344026_a_345355]
-
-nrăutățește. De vrei sau nu, renunți la pălărie. Că vânt suflând, ți-o rostogolește. Vara-i trecută, vremea se asprește, cerbu-n ape tulburi, chipu-și vede. Se sperie și fuge unde este vestit rege al codrului verde. În lan de grâne, spicele sunt coapte și poate-ncepe secerișul lor. Boabele-n pâine de-a fi transformate, spre-ndestularea mesei tuturor. După obișnuință strămoșească, creștini așteptă luna lui cuptor, pe Sântilie să-l sărbătorească. Profetul de Mesia vestitor. Înscrisu-mi leg de-
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
ne curg lacrimile, să curgă și ploile! Să umple fântânile, să curgă izvoarele! Că în pădurea deasă, frunza din pomi e arsă, iar pajistea-i uscată, ploaia din cer să cadă! Rod să lege viile, să crească legumele, să rodească grânele, să se coacă poamele!" Simbolizând fiintă, din suflete de copii împrumuta credință și puteri de-a izbuti. Duhul său pornea din loc, străbătând văzduh pustiu. Tăia nori cu bici de foc, ploi să toarne-n lan de grâu. Că prin
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
să rodească grânele, să se coacă poamele!" Simbolizând fiintă, din suflete de copii împrumuta credință și puteri de-a izbuti. Duhul său pornea din loc, străbătând văzduh pustiu. Tăia nori cu bici de foc, ploi să toarne-n lan de grâu. Că prin rugă străbătea pân' la nori, gândul curat, în curând se umezea de ploaie, pământ uscat. Noi, copiii, bucuroși primeam alune din sân, de la săteni credincioși. Că schimbam un trist destin. De-atunci nu pot să-mi explic mister
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
de secetă. Cuvintele ei sunt „de lumină“, iar rațiunea caută către „stelele albe și/ roșii din icoana în care Iisus/ Hristos pogoară de pe Crucea/ înaltă și trece prin lanurile/ vii, cu brațele deschise/ într-un alt veac!...“. Peste lanuri de grâu autoarea vede ori simte bătând aripi de înger. Peisajele ei - de o finețe și candoare trimițând cu gândul, ca tehnică artistică, la liniile și sugestiile din stampele orientale - conțin un mister, un suflu interior, un „ceva“ inefabil. Este, poate, tocmai
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
Lumini difuze, nopți albastre, păsări albe, sălcii ninse, câmpii în lumina roșietică a amurgului sau în cea albastră a zorilor, porumbei sălbatici așteptând grăunțele visului, flori sălbatice, Iisus Hristos răstignit pe Cruce la răspântii de drumuri și în lanuri de grâu, păduri de argint, îngeri blânzi, ocrotitori și îngăduitori cu o lume nedreaptă, care își caută refugiul în rugăciune și în speranță - toate acestea și încă multe altele alcătuiesc spațiul poetic al doamnei Iuliana Paloda-Popescu, dând congruență gândurilor și întrebărilor autoarei
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
Ediția nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului T Admiram sedus picăturile ploii, ca în suflet să mi te fixez; țipam prin ploaie, ne simțeam bine, și-mi venea să cânt, să dansez. Vara sosea cu hohote de grâu, cu cicori de ploaie cântând; tu, cu rochia udă ca-n copilărie, te agățai de inima mea râzând. Și fugeam către sat pe un drum, ținându-ne de mâini amândoi; o, pământul era de apă acum, și-ți vedeam sânii
TE AGĂŢAI DE INIMA MEA de GEORGE PENA în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342873_a_344202]
-
pentru bunici predarea cotelor. Li se luau toate roadele, rămâneau flămânzi și datori până la recolta viitoare. Așa se întâmplase câtă vreme bunicul nu voise să abdice de la principii. Ajungându-i cuțitul la os, adoptă tactica satului, ascunzând bună parte din grâu, din porumb, îngropând butoaie cu vin și țuică în tainițe săpate în vatra de sat. Aveau așa de moară și de semănat, iar, ca nebăutor, făcea bani din tăriile ascunse. Creștea numai un porc, ca să nu fie dijmuit de surplus
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
2017 Toate Articolele Autorului Alunecă-n amurguri poteci strivite-n verde, Țepoasele tăceri zvâgnesc departe-n lacrimi, O undă se adapă și-n suflet se dezmierde, În umbrele mâhnirii prin pașii grei de patimi. A încolțit nomad un bob de grâu în stele. În pietrele de moară s-a macinat tot timpul Și cazne și ispite au sângerat prin vene, S-a dezlegat iubirea, blestem cu trup e-argintul. Închise porți și-au rupt, din cer, negrele lanțuri, Și frunze de
SONET VI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342896_a_344225]
-
grupare-ocultă, mai multe, o seminție-dușmănoasă, mai multe, care pentru sânul care le-au alăptat, pentru conul de lumină care le-au crescut, pentru pieptul care le-au îmbrățișat și alintat, pentru izvorul care le-au potolit setea, pentru via și grâul care le-au îmbelșugat masa și traiul, s-au întors împotrivă-le și le-au smuls, le-au strivit, le-au călcat în picioare, le-au ars spulberându-le cenușa, lăsând în plinul iubirii victimelor, golul urii și prădăciunii lor
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
-mi pot găsi liniștea în oceanul tumultos. Iubirea Domnului De la naștere și până la moarte, Oamenii au năzuințe deșarte De parcă ar fi stăpâni peste lume, Iar sufletele rămân cu traume, Fără să mai audă vocea iubirii Domnului, Ca o neghină în mijlocul grâului - Zyklon B ce invadează orice. Ispitele telurice sunt multe Și lovesc în credință cu insulte, Care alungă iubirea Domnului Din locașul duhului. Pământenii plini de păcate, Se transformă-n reci mașini deteriorate, Fără să simta iubirea Domnului, Care se preschimbă
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
credința în el. Vă las dorul meu durut și nădejdea de la Prut. Lilli Bobu Dreapta speranță... Vom birui? Grigore Vieru Va birui nu țara cu cele mai multe tancuri, ci țara cu cel mai mult Dumnezeu în ea, cu cel mai mult grâu în ea și cu cele mai multe splendori ale limbii ei materne. Aștept ziua de mâine, iar cântecele mele nu sunt decât niște steaguri pe care le agit către ea, în semn de prietenie. Nu aștept să vină timpul meu, ci Țara
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
războiului și umilită de urmările sale. Pomul schilodit de explozii, pământul ucis de secetă... Mă urmărește, de atunci, din copilărie, un fel de teamă în fața neploii, a nezăpezii... Unele dintre cântecele mele sunt un fel de litanii pentru firul de grâu și de iarbă. Mă tulbură ninsorile albe, tot mai rare azi și mai istovite și ele. Din anii zburdalnici,/ Din anii mei cei copii,/ N-am mai fost atât de/ Aproape de Cer.”/ și, Doamne,/ „Câtă zăpadă curată/ Și câtă țară
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
credința în el. Vă las dorul meu durut și nădejdea de la Prut. Lilli Bobu Dreapta speranță... Vom birui? Grigore Vieru Va birui nu țara cu cele mai multe tancuri, ci țara cu cel mai mult Dumnezeu în ea, cu cel mai mult grâu în ea și cu cele mai multe splendori ale limbii ei materne. Aștept ziua de mâine, iar cântecele mele nu sunt decât niște steaguri pe care le agit către ea, în semn de prietenie. Nu aștept să vină timpul meu, ci Țara
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
războiului și umilită de urmările sale. Pomul schilodit de explozii, pământul ucis de secetă... Mă urmărește, de atunci, din copilărie, un fel de teamă în fața neploii, a nezăpezii... Unele dintre cântecele mele sunt un fel de litanii pentru firul de grâu și de iarbă. Mă tulbură ninsorile albe, tot mai rare azi și mai istovite și ele. Din anii zburdalnici,/ Din anii mei cei copii,/ N-am mai fost atât de/ Aproape de Cer.”/ și, Doamne,/ „Câtă zăpadă curată/ Și câtă țară
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Țara avea imense datorii de război datorate imprudenței lui Antonescu care, peste capul regelui, a dispus trecerea Nistrului după recucerirea Basarabiei. Datoriile erau atât de mari că ne-ar fi trebuit cca. 100 ani să le plătim în materii prime (grâu, minereuri etc.) De aceea, cu acordul tacit al Rușilor începeam să mărim valoarea materiilor prime. Forța de muncă era ieftină iar un kil de cupru valorează mai mult decât 10 tone de minereu. Și Rușii și noi eram avantajați astfel
PRIETENUL CASEI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343241_a_344570]
-
și milostenie, că toți îl iubeau ca pe părintele lor și lui îi dădeau ascultare. Era vestit acesta printre neamurile din preajmă și toți îl respectau și-l chemau când era nevoie cu oameni de ajutor, cu oșteni și cu grâne. Că era acest conducător darnic și își omenea prietenii, așa cum erau învățat din moși-strămoși și cum îi spusese preabunul Zamolxis, când urcase sus, pe Kogaion. Zice povestea că avea acest tarabostes mulți copii la care ținea ca la ochii din
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
și nu în cele ale lui Mircea, bărbatul de care abia se despărțise și care îi alintase cu atâta dragoste și atâta pricepere întregul său corp, doar cu puține ore în urmă. Visa că parcă erau într-un lan de grâu prin care florile de mac sălbatec își legănau petalele sub mângâierea brizei vântului de dimineață. Se tăvăleau prin lan, iar florile macilor îi atingeau și îi gâdilau goliciunea trupului său fierbinte. Viorel repeta mereu cuvinte de dragoste și alint și
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
alimentând razele soarelui. Pe tot cuprinsul Porții de oricalc albastru sunt sculptate motive mitologice precum: Muncile lui Hercule, Uciderea Himerei, uciderea lui Attis de către Anotimpuri cât și Isis cea ce procrează în timp ce ține deasupra cadavrului lui Osiris un spic de grâu abia cules. Apoi în stânga la șase coți de Furii și trei de altar stau adunați Cei Șapte Șlefuiți după cum urmează: Socrate și Pavel, Cele două Sofia, Yohshua alături de fratele său Iacob și Separator. Vittorio se apropie de altar discutând aprins
de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343491_a_344820]
-
instituțiilor, de puține detașamente puternice, mai presus de toate fiind Antena 3. Nu sunt mulți cei care își riscă sănătatea, fericirea, timpul, viața, în contra plevuștelor care încercuiesc țara, dar sunt eroici! Cei înmănunchiați întru acest ideal, ca un snop de grâu, din rodul căruia se culege pâinea conștiinței națiunii sunt neegalabilii de nimeni în mass-media, soldații spiritului adevărului și cumpenii judecății, ai postului de televiziune Antena 3. Această echipă este de dimineață până dimineață și dintr-o culme de an, în
OANA STANCU. FIIND, LA RÂNDU-I, IZVOR DE VIAŢĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343482_a_344811]
-
iau sfârșit trambalările de la o gazdă la alta, dintr-un cartier în altul. Toată odiseea locuințelor o va povesti mai târziu în volumul Scriitorii din strada Apolodor. 1975-1983: Scrie și publică volume de poezie, de evocări și reportaje: Cuvinte de grâu (versuri, 1975), Ctitorii brâncovenești, 1976, Contemporan cu visul; Oameni, locuri și tradiții din Ținutul Buzăului (1978), Reîntâlnire cu cetatea adolescenței (reportaje, 1979), Țărmul uitat și alte poeme (1981), Diligențe cu păsări (versuri, 1983). 1984: Apare volumul Pe urmele lui Vasile
OBSESIA PĂSĂRII (POEME) de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344023_a_345352]
-
văd Doar umbra unei buturugi Lovită de fulger Unicul meu vecin Crește tainic în foc Fiece zi îl trădează Mă urmărește pas cu pas Până la sfîrsit de vis Sub cupola crepusculară a cerului Acum Eu merg precum un spic de grâu Pe câmpia mea călărită (Ostermundigen, 18 iunie 2008) SHAIP BEQIRI S-a născut la 25 martie 1954 la Vendenisi din comuna kosovară Llapi. După școala elementară și Liceul Clasic, a absolvit studiile de Limba și Literatura Albaneză la Facultatea de
SHAIP BEQIRI ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI (POEZIE) de BAKI YMERI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344155_a_345484]
-
tivite! Ce ne-am face de ar fi Totdeauna numai zi? Trebuie să și dormim, Deci noaptea o prețuim. Iarna solul ocrotește, Primăvara îl sădește; Tot așa și mândra vară Are-o bună surioară. Vara se coc fructele, Se treieră grânele, S-avem apoi în hambar Grâu, secară - grozav dar! Nutrețul va sta în pod, Că-i și el al verii rod. Toamna viile sunt pline, Ciorchine lângă ciorchine; În butoaie vinul toarnă, Cuminte-l coboară-n cramă; Se fac gemuri
MOTANUL IOACHIM (NELĂMURIREA LUI ANDREI) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344170_a_345499]