3,274 matches
-
interesat de propunerea unei moralități care singură să poată asigura perpetuarea societății umane așa cum o știm. Cu toate acestea, faptul că nimic nu poate fi cunoscut cu certitudine, deplin, rămâne mesajul central al cărții.”148 Formarea grupului stă sub semnul hazardului, căci doamnele s-au adunat în biserica Santa Maria Novella „fără vreo pricină anume, ci doar din întâmplare”149, „după ce se așezară în cerc și suspinară o vreme, lăsând deoparte rugile pe care le înălțau la ceruri, începură să vorbească
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sine (propria valoare). Coerența lumii. Potrivit acestei tentante teorii privind viața noastră emoțională și stările noastre sufletești, "ar fi cu neputință ca ființa umană să trăiască într-o lume pe care o consideră haotică și care ar fi supusă arbitrarului, hazardului și accidentelor" (idem, p. 371). Nivelul ridicat al angoasei pe care ar resimți-o individul într-o asemenea ipostază i-ar face viața de nesuportat. Este, prin urmare, imperios necesar ca el să-și întrețină viziunea unei lumi dominată de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre anii 1903- 1904, hazardul l-a adus și pe fostul ofițer Vasile Butză, student politehnist, inițial la Liège, apoi la Bruxelles, căutător neobosit de subvenții pentru studii. Nu știm dacă într-adevăr s-au găsit împreună atunci ori i-a reunit pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
lupte, dar pentru cine și Împotriva cui? Nu găsește o cauză valabilă sau un adversar serios, dacă nu cumva se Înșală asupra bătăliei... Are impresia că energia lui este risipită sau că nu-i folosește la nimic, că e victima hazardului și a circumstanțelor. Evenimente: Individul, lansat Într-o luptă Îndoielnică, pe o pistă falsă, fie Își va plăti scump greșelile, fie va face situația tulbure și confuză, fiind prea delăsător, prea slab sau pretențios. Foarte frecvent, realizările sunt Împiedicate sau
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
resurselor 29 1.2.2. Vulnerabilitatea microcalculatoarelor 29 1.2.3. Forme de manifestare a pericolelor în sistemele informaționale 32 1.2.3.1. Amenințări cauzate de incidente ivite în sistem 32 1.2.3.2. Factorii naturali, bazați pe hazard 33 1.2.3.3. Amenințarea sistemelor prin acțiunea voită a omului 33 1.2.4. Caracteristici ale securității sistemelor informaționale 37 1.2.4.1. Frecvența și costurile pierderilor 38 1.2.4.2. Evaluarea amenințărilor sistemului 40 1
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de probleme de planificare tehnico-economică, de exploatare, de administrare, procesare de texte, comunicații și alte facilități de lucru în rețea. În aceste condiții, microcalculatoarele aduc și noi forme de manifestare a slăbiciunii sistemelor electronice de calcul și a vulnerabilității lor. Hazardul joacă un rol din ce în ce mai mare, astfel: 1. De la bun început, ele au fost concepute mult mai prietenoase decât vechile sisteme, deci destul de tentante în a fi utilizate și de copiii și de funcționarii fără prea multe cunoștințe tehnice, aceasta concretizându
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
situație în care utilizatorii trebuie să cunoască în detaliu natura noilor amenințări. Literatura de specialitate le grupează în diverse moduri. Oricum, ele pot fi sintetizate în trei mari categorii: • amenințări cauzate de incidente ivite în sistem; • factori naturali, bazați pe hazard; • amenințarea sistemelor prin acțiunea voită a omului. 1.2.3.1. Amenințări cauzate de incidente ivite în sistemtc "1.2.3.1. AmeninȚĂri cauzate de incidente ivite în sistem" Realitatea a demonstrat că există următoarele cauze care pot afecta securitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
energie sau funcționarea lui în afara parametrilor tehnici admiși. În această categorie intră și „căderea” legăturilor de comunicație, precum și a altor utilități necesare sistemului. 1.2.3.2. Factorii naturali, bazați pe hazardtc "1.2.3.2. Factorii naturali, bazați pe hazard" Calculatoarele sunt sisteme deosebit de sensibile. Deseori sunt comparate cu creierele umane, deci asemănarea poate continua. Dacă pe creier se depun mici cheaguri de sânge, el funcționează eronat sau poate să-și înceteze exercitarea funcțiilor sale. „Cheagurile” calculatoarelor pot fi: excesul
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
un conținut probabilistic și mai pronunțat, ele sunt mai puțin sigure decât costurile estimate ale contramăsurilor. Matematic, costul pierderilor se poate exprima prin relația: C = H * W * A * P * V sau C = H * W * A * P * U în care: H = hazard, W = valoare, A = atracție, P = probabilitate, V = vulnerabilitate, U = funcția ce ia în calcul vulnerabilitatea (V) și riscul (R). Hazardul (H) este o variabilă binară (1 sau 0), iar când se stabilește a fi 0, elimină o cauză potențială de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
poate exprima prin relația: C = H * W * A * P * V sau C = H * W * A * P * U în care: H = hazard, W = valoare, A = atracție, P = probabilitate, V = vulnerabilitate, U = funcția ce ia în calcul vulnerabilitatea (V) și riscul (R). Hazardul (H) este o variabilă binară (1 sau 0), iar când se stabilește a fi 0, elimină o cauză potențială de pierdere din anumite considerente. Valoarea (W) este valoarea totală a valorilor patrimoniale aflate în pericol, exprimată în unități monetare. Atracția
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
descarcă sub forma conduitelor de violență: criminalitate, furt, tâlhărie, viol etc. 9) Identitate și destin Există o corelație directă între identitatea individului și destinul acestuia. Orice destin este înscris în natura personalității individului. El nu are un caracter ocult, supus hazardului, ci este rezultatul naturii sale, al dispozițiilor sale sufletești și morale, al valorilor interiorizate de acesta prin imitația unor modele pozitive și prin educație și cultură. Modelul psiho-biografic caracterizat prin eșecul destinului trebuie înțeles ca fiind în corelație cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și această capacitate de a imagina este răspunzătoare pentru trei sferturi din orice pagină de Istorie, ultimul sfert provenind din documente 121." Autocritica este substanțială. Specialiștii în uman insistă asupra necesității de a revaloriza evenimentul, de a redescoperi neprevăzutul și hazardul. Ei anunță sus și tare că științele umane au început o cură de "defatalizare". CRITICA DETERMINISMULUI ȘI PROMISIUNILE DEȘARTE François Furet așează, în deschiderea cărții sale consacrate prăbușirii regimului sovietic, o substanțială profesiune de credință antideterministă: Nimic n-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
spune adevărul. Specialiștii în uman se cred apostolii adevărului. ÎNTEMNIȚAREA TRECUTULUI, PREZENTULUI, VIITORULUI: O DORINȚĂ "ȘTIINȚIFICĂ" Nu vedem nici o schimbare semnificativă în demersul științelor umane. Nu e suficient să critici determinismul, să decretezi întoarcerea la eveniment, la neprevăzut și la hazard, să folosești expresii precum "arie de posibilități" ca boala profesională pe care o denunțăm să se vindece. La ce servesc științele umane? Ele produc cunoaștere. E răspunsul care le convine specialiștilor în uman, preocupați să-și vadă specialitățile recunoscute drept
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
favorizat inițiativa de creare a unui Fond Monetar Asiatic, finanțat în cea mai mare parte de Japonia, o politică mai generoasă, populară în rândul guvernelor din regiune. Prin contrast, SUA au favorizat un program FMI pentru evitarea problemelor legate de hazardul moral și pentru a încuraja economiile din regiune să adopte reforma structurală. Pe măsură ce criza se adâncea, SUA au început să acuze guvernul de la Tokyo în mod direct pentru că nu-și reformase economia și nu juca un rol mai semnificativ în
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
decide decât fiecare în parte, nimeni nu are dreptul să intervină brutal în viața individului pentru a o comanda, programa și dirija. Fiecare este îndreptățit să acționeze asupra propriei persoane așa cum dorește și cum îi dictează conștiința, nevoile, capriciile sau hazardul. Atâta timp cât acțiunile sale nu prejudiciază alți membri ai societății, normele nu pot fi impuse. În cazul în care anumite fapte sau acțiuni săvârșite de către persoane responsabile nu aduc neajunsuri decât celor care le-au săvârșit, atunci nu poate fi apelată
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
un capitol amplu, în care plasează parțial pe Gustave Flaubert („între romantism și naturalism”), integral pe Émile Zola, frații Goncourt, Alphonse Daudet, Guy de Maupassant. În Histoire ilustrée de la littérature française (1923-1924), elaborată sub direcția lui Albert Bédier și Paul Hazard, apar ca realiști Flaubert și frații Goncourt, în timp ce Balzac și Stendhal sunt trecuți printre romantici, împreună cu George Sand. Tot sub umbrela romantismului sunt așezați Stendhal și Balzac de către Albert Thibaudet care, distingând în r. două aspecte, popular și burghez, îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
de acceptare și abordare a riscului: știind că nu va suporta decât parțial consecințele propriilor acțiuni, agentul este mai predispus să nu depună efort și concentrare maxime În propriile activități și să-și asume riscuri mai mari conducând astfel la hazard moral. Ambele exprimă tendința agenților de a acționa oportunist În relația cu principalul conducând la o relație de cooperare suboptimală În care o serie de tranzacții mutual avantajoase nu se realizeaze din cauza latenței conflictului. Ne aflăm Într-o situație de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
minimizeze prin mecanisme de control. Costurile implicite relației agent - principal (ale agenției) includ: costurile monitorizării și „corelării”, prin stimulente, a comportamentului agentului cu interesele principalului; acestea sunt costuri suportate de către principal și au rolul de a limita selecția adversă și hazardul moral; costuri reziduale ce rezultă din divergența dintre deciziile agentului (la un anumit nivel al monitorizării și stimulentelor) și deciziile ce ar fi maximizat utilitatea principalului. Costurile sunt incumbate de exercitarea calității de agent și rezultă deopotrivă din divergența intereselor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
procedeu chirurgical major, este bine reglată și nu prezintă riscuri vitale pentru donator, mortalitatea operatorie rămânând sub 0,5%. Totuși, îndepărtarea unui rinichi de la un om sănătos antrenează reducerea capacității funcționale a rinichiului restant, neadaptat, cu aproximativ 10-12% și aduce hazardul rinichiului unic (îmbolnăviri ulterioare ale acestui rinichi, traumatisme etc.). Este important de relevat că modul de comportare a donatorilor depinde în mare măsură de succesul sau insuccesul transplantării, eșecul transplantării determină reacții negative la donator. Incertitudinile legate de viața funcțională
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
aici cât se poate de tranșant: prima jumătate a cărții îi abordează pe Arghezi (experiența monahală, complexul arhetipal al dialogului cu divinitatea), Liviu Rebreanu (prezența catalitică a lui I. L. Caragiale în nuvelistica autorului Răscoalei, metaforele timpului citite prin Schopenhauer, ciclicitatea, hazardul, violența, moartea - „tulburătoarea chemare a tenebrelor” și neliniștea sufletului scindat), Camil Petrescu (Morfologii imaginare în „Rapid Constantinopol-Bioram”), Mihail Sadoveanu („psihoza întunericului și nedesimulatul complex al tenebrelor”, vânătoarea ritualică), E. Lovinescu (rezistența structurală la angoasă), Mircea Eliade (iubirea orientală și iubirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
operei; 2) nivelul operei ca atare, ca obiect produs spre a fi consumat; 3) nivelul la care este consumat obiectul produs care este opera". Este convinsă și argumentează că nu are consistență o afirmație gen: Artistul trage la jug alături de hazard (Dubuffet), pentru că nu-i posibilă o operă în absența conștiinței artistice: "Numai o conștiință artistică poate sesiza hazardul ca dar și sursă nesecată și înnoitoare de operă, hazardul în sine neavînd, evident, nici un fel de calitate artistică. Pentru conștiința artizanală
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
consumat obiectul produs care este opera". Este convinsă și argumentează că nu are consistență o afirmație gen: Artistul trage la jug alături de hazard (Dubuffet), pentru că nu-i posibilă o operă în absența conștiinței artistice: "Numai o conștiință artistică poate sesiza hazardul ca dar și sursă nesecată și înnoitoare de operă, hazardul în sine neavînd, evident, nici un fel de calitate artistică. Pentru conștiința artizanală el nu există decît în momentul cînd ea se preschimbă în conștiință artistică. O operă realizată prin simplu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că nu are consistență o afirmație gen: Artistul trage la jug alături de hazard (Dubuffet), pentru că nu-i posibilă o operă în absența conștiinței artistice: "Numai o conștiință artistică poate sesiza hazardul ca dar și sursă nesecată și înnoitoare de operă, hazardul în sine neavînd, evident, nici un fel de calitate artistică. Pentru conștiința artizanală el nu există decît în momentul cînd ea se preschimbă în conștiință artistică. O operă realizată prin simplu accident sau prin procedee ce vor să angajeze purul hazard
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
hazardul în sine neavînd, evident, nici un fel de calitate artistică. Pentru conștiința artizanală el nu există decît în momentul cînd ea se preschimbă în conștiință artistică. O operă realizată prin simplu accident sau prin procedee ce vor să angajeze purul hazard nu este operă decît pentru că a fost vizată și asumată ca atare de către un proiect artistic, ea căpătîndu-și statut specific doar în măsura în care este integrată unui ansamblu de opere ce țin de același proiect. Un ins ce răstoarnă întîmplător o călimară
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
oferit acel accident provocat de el, integrînd, în cazul că produsul răspunde dorinței sale sau chiar o depășește, acea imagine în întreaga-i operă, face o suită de operațiuni care pot duce la un rezultat artistic. Artistul este surprins de hazardul (provocat de el, eventual) petei de cerneală, și totodată recunoaște aici ceva ce-i este foarte cunoscut, ceva ce nu-l surprinde cîtuși de puțin și pe care parcă l-a voit și l-a știut dintotdeauna. Surpriza, uimirea sa
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]