4,393 matches
-
decide decât fiecare în parte, nimeni nu are dreptul să intervină brutal în viața individului pentru a o comanda, programa și dirija. Fiecare este îndreptățit să acționeze asupra propriei persoane așa cum dorește și cum îi dictează conștiința, nevoile, capriciile sau hazardul. Atâta timp cât acțiunile sale nu prejudiciază alți membri ai societății, normele nu pot fi impuse. În cazul în care anumite fapte sau acțiuni săvârșite de către persoane responsabile nu aduc neajunsuri decât celor care le-au săvârșit, atunci nu poate fi apelată
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de aceea, ele sunt egal îndreptățite. Descentrarea nu înseamnă pierderea centrării, ci reașezarea în sistemul de limite primite cu un spor de toleranță față de celelalte centrări și cu gândul că propria ta centrare nu e până la urmă decât rodul unui hazard („s-ar fi putut și altfel“). Sursa fanatismului poate fi deopotrivă recentrarea: de vreme ce am intervenit acolo unde se alesese pentru mine și am rectificat, prin realegerea mea, conturul inaugural al eului meu, eu iubesc cu o pasiune sporită rezultatul acestui
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și 3-liberul arbitru (precum căsătoria sau divorțul). Orice prezicere care privește fenomenele din prima categorie este inutilă, căci efectele lor nu pot fi evitate; fenomenele din categoria a doua, nu pot fi prezise, căci atunci nu s-ar mai datora hazardului; în sfârșit, nici evenimentele din a treia categorie nu pot fi prezise, căci ele, depinzând de bunul nostru plac, noi putem oricând să încălcăm prezicerea. Iată atâtea motive de lungi discuții și controverse! Dar, privind bine, și astrologii au înțeles
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a normelor de orice natură. Deviantul este cel care rezolvă o situație sau un conflict contrar expectanțelor morale, sociale, culturale etc. ale comunității sau grupului de care aparține. E.Durkheim considera că “este social orice comportament care nu se datorează hazardului, ci este reglat prin norme și așteptări instituite și inevitabile” iar “deviant ” este acel comportament care depășește limitele instituționale și sociale acceptabile de către societate, considerată ca fiind mediu moral <footnote Durkheim apud C. Neamțu, Devianță școlară footnote> . În toate definițiile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
din fraze care se pot, în genere, interverti: pot sa descriu această cameră printr-o suită de propozițiuni a căror ordine este aproape indiferentă. Privirea rătăcește în voie. Nimic mai firesc, nimic mai adevărat, decât acest vagabondaj, căci... adevărul e hazardul...", Ibidem. 48 Idem, p. 76. 49 Ibidem. 50 "Ekphrasis is justified when the described place or thing causes a strong emotion, filling the desoriented describer with yearning: he undertakes to provoke with words an analogous emotion in the reader", Michel
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
În alte literaturi, cercetările privind asemenea probleme au fost poate chiar mai numeroase. Nenumărate sânt interpretările teologiei lui Dante, în Franța, E. Gilson și-a apucat cunoștințele de filozofie medievală la exegeza unor pasaje din Rabelais și Pascal. *8 Paul Hazard a scris cu competență despre La crise de la conscience européenne (Criza conștiinței europene) care s-a produs către sfârșitul secolului al XVII-lea, urmărind răspîndirea ideilor iluminismului și, într-o lucrare ulterioară, împământenirea lor în Europa. *9 În Germania au
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
adesea lentă sau chiar imposibilă. Se consideră la fel de grave pentru echilibrul sistemic și stările evolutive în care, pe seama unor discontinuități naturale de mari proporții, a unor disfuncții interne sau prin cumularea acestora cu disfuncții din rețea, se creează probabilitatea, adică hazardul producerii unor situații grave. Dacă riscul, ca stare funcțională defavorabilă posibilă, poate fi prevăzut și chiar calculat înaintea producerii lui, hazardul este o situație probabilă, imprevizibilă, singurul calcul care i s-ar potrivi, acela al probabilităților, producând soluții/ răspunsuri exagerat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de mari proporții, a unor disfuncții interne sau prin cumularea acestora cu disfuncții din rețea, se creează probabilitatea, adică hazardul producerii unor situații grave. Dacă riscul, ca stare funcțională defavorabilă posibilă, poate fi prevăzut și chiar calculat înaintea producerii lui, hazardul este o situație probabilă, imprevizibilă, singurul calcul care i s-ar potrivi, acela al probabilităților, producând soluții/ răspunsuri exagerat de imprecise, neclare, deci inutile. Se încadrează în această categorie unele conjuncturi dinamice spontane cu efecte foarte grave și care nu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de reechilibrare de care societatea umană dispune sau pe care și-l poate permite în acțiunile sale este considerabil mai scurt față de marile cicluri naturale. În special în această viziune biosocială și economică, marile disfuncții naturale sunt considerate forme de hazard și de risc iar efectele lor sunt cotate drept catastrofe sau dezastre. 1.1.1.Disfuncții produse de dinamica internă a Pământului Aceste disfuncții se manifestă ca procese naturale de eliberare a unor mari cantități de energie telurică, în episoade
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
la cunoștința vestea cea mare, a fost întrebat de un colaborator dacă a primit cumva o veste rea, Palade a răspuns: „Nu e o veste tocmai rea. Am luat premiul Nobel”. Este, credem, reacția geniului conștient de propria-i genialitate. Hazardul a slujit pasiunii noastre și ne-a scos în cale o medalie dedicată de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București fostului student și cadru didactic al acesteia, George Emil Palade, la împlinirea vârstei de 80 de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de energie) ca fiind rata de lucru rezultată din schimbarea condiției cinetice a unui corp material. Corpurile, în concepția lui, se află într-o formă de inerție. El vorbește despre intelectul "activ" și "pasiv". Respinge teza lui Avicenna despre importanța hazardului în existență. Retorica, mai mult decât logica, permite ca religia să ajungă la mase. Propagă egalitatea cu femeile și recomandă angrenarea lor în servicul militar. Averroes reconciliază sistemul aristotelic cu cel islamic. Crede în eternitatea universului și consideră că sufletul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Pasteur Își începe cariera cu cercetările de cristalografie, făcute sub îndrumarea profesorului Antoine Jerome Balard 42, motiv pentru care este numit profesor la Universitatea din Strasbourg. Succesele sale în cristalografie sunt legate de fraza devenită celebră : "În domeniul observației științifice, hazardul favorizează numai spiritele bine pregătite". La 34 de ani se mută în capitala Franței, ca director științific al Școlii Normale Superioare, iar la 40 de ani devine profesor de geologie, fizică și chimie la Școala Națională Superioară de Arte, pentru ca
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dintre McClintock la Harvard University cu Claude Burton Hutchison 78, genetician botanist, a fost determinantă. Barbara McClintock descoperă rolul telemerilor și centromerilor studiind porumbul și descriind funcția lor. Dinamica genetică se bazează uneori pe întâlniri care pot fi privite ca hazard sau fiind încă lipsite de explicație științifică. O altă întîlnire (pe care spiralogia o consideră "a umbrei") are loc în 1931, când Lewis Stadler 79, descoperitorul rolului mutagenic al radiațiilor Roentgen, o introduce pe Barbara McClintock în tehnica uitlizării acestei
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
în cazul nașterii, și în cazul căsătoriei, narațiunea populară, sub formă de basm, povestire, legendă sau snoavă, are rolul de "a raționaliza faptul aleatoriu", de a introduce o explicație, un element logic acolo unde în viața de toate zilele domnește hazardul sau jocul de interese materiale. Frecvența căsătoriei dintre un (o) partener(ă) de joasă condiție socială și o fată (un fiu) de împărat are tocmai rolul de a corija, în plan estetic, o nedreptate care se-nfăptuiește în planul vieții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
timp McBurney considera că limita fundamentală a simțului comun este generată de faptul că acesta nu este probat de practică. Totodată, la nivelul simțului comun suntem tentați să stabilim o legătură între fenomene ce se produc în realitate simultan, prin hazard (un exemplu în acest sens ar fi dansul ploii sau paparuda în cultura românească, activitate care, deși nu aduce practic ploaia, are totuși o funcție pozitivă, reafirmând solidaritatea socială într-un moment dificil, prin manifestarea unei atitudini colective comune). În
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
fi cunoscut, iar în Republica (456a), dialecticianul este cel ce dă lógos adevăratei ființe, adică să ajungă la capătul procesului de diviziune prin genuri și specii. Chiar și așa, în cadrul artei, lógos-ul pare să fie înțeles în termenii heraclitieni, ca hazardul aparent al unui joc ciclic specific spiritului omului conducând spre o organizarea logică a universului. Hermeneutica intervine în stabilirea sensurilor folosirii termenului de lógos în diverse discursuri, dar niciodată interpretarea nu va putea surprinde semnificația fundamentală în conținutul ei primordial
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Stanford Encyclopedia of Philosophy, Stanford, 2011. 36 Brice Parain, Logosul Platonician, traducere de Monica Jităreanu, Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 27. 37 Heraclit, Fragments §79: "Timpul este un copil care se joacă cu pietricele, regatul copilului" (t.m.). Jocul produce hazardul prin care se poate crea sau dărâma un castel, dezvoltând latura ludică a spiritului. 38 În gândirea grecească există trei cuvinte diferite care exprimă noțiunea de joc: paidiá (joc), paizein (a se juca, înseamnă tot felul de forme de joc
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Micii Cărticele Roșii, o culegere sintetică a „gândirii mao tzedun”. Fără îndoială, unele elemente rezistă, iar Revoluția Culturală se dovedește a fi mai lungă decât fusese prevăzut; dar el se convinge că acestea nu sunt decât niște inevitabile intruziuni ale hazardului în lumea reală, iar febra revoluționară a gărzilor roșii îl consolează. începe să se supere când Lin Biao încearcă să grăbească preluarea succesiunii. într-o ultimă campanie, secundat de Zhou Enlai, Mao îl izolează și-l încolțește pe trădător, apoi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
părți este mai puțin informată decât cealaltă. De exemplu, un manager care angajează un executant nu poate avea toate informațiile asupra capacităților, aptitudinilor sau chiar cunoștințelor candidatului; b) în cursul executării contractelor, manifestându-se sub două forme: riscul moral (moral hazard) care provine din dificultatea observării comportamentului agenților; dificultatea măsurării contribuției fiecărui agent la realizarea câștigului rezultat dintr-o activitate. Așadar, un oportunist își urmărește interesul personal fie trișând sau eschivându-se, fie speculând posibilitățile de interpretare a contractelor. Oportunismul ar
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
să corespundă rațiunii și care, în consecință, să arate că toate frontierele din regiune sunt incorecte. În discursul său ținut la Mansion House la 9 noiembrie 1878, Disraeli justifica al doilea război afgan, spunând că frontiera Indiei „era una la îndemâna hazardului, nu una științifică”. Căutarea unei astfel de „frontiere științifice” a debutat în a doua parte a secolului al XVIII-lea, când, cu ocazia împărțirii și anexării de teritorii, valoarea lor relativă a fost determinată pe baza unor criterii „obiective” ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
etc. În al treilea rând, cele cinci stiluri de conducere se instalează la un conducător fie datorită unor trăsături de personalitate, fie datorită unor condiții exterioare (particularitățile organizației în care se acționează, conjunctura prezentă etc.), fie, pur și simplu, datorită hazardului. Ele nu sunt deci expresii exclusive fie ale personalității, fie ale situațiilor, așa cum postulau teoriile personologice și cele situaționale, ci, mai probabil, ale acțiunii conjugate a celor două variabile, mai exact spus, ale acțiunii persoanei în situație și ale situațiilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
timp, cele imaginate combinându-se într-o compoziție; METODA MAȘINII DE CUSUT DESENE - joc care propune menținerea mâinii nemișcată și mișcarea hârtiei în actul desenării, care conferă o anumită muzicalitate liniilor și formelor; METODA OCHILOR ÎNCHIȘI - prin care se exploatează hazardul, întâmplarea; subiecții desenează cu creionul sau alt instrument, cu ochii închiși, 3-5 elemente legate de o temă dată, apoi se exploatează suprapunerile, întretăierile și se adaugă alte elemente; METODA OGLINZILOR - prin care, pornind de la o formă desenată sau de la un
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
rare sau neașteptate. Implică, de asemenea, o formare socială, prin Învățarea anumitor norme, cum este cea a „internalității”, care tinde să privilegieze cauzele „interne”, proprii individului (capacități, emoții, inteligență, stimă și stăpânire de sine), și să subestimeze factorii „externi”, ca hazardul, norocul sau factorii economici, În explicarea, de exemplu, a reușitei sau a eșecului (Dubois, 1994). Frustrarea acestei nevoi de control intern, intens valorizată de ideologia liberală În societățile occidentale, ar putea explica anumite comportamente depresive care apar la cei cărora
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îi aparțin, și a rămas figura emblematică a „nonviolenței active” (ahimsa). Trebuie să reținem și personalitatea lui William Carlos Williams (1883-1963), medic și estet care a căutat să scape de „angoasa civilizației” prin scris. Experiența sa nemijlocită, acuitatea percepțiilor sale, hazardul Întâlnirilor și reflecțiilor sale sunt sursele principale ale creațiilor acestui autor. Williams respinge „cultura tradițională” În favoarea unei culturi care ar fi doar acțiune și invenție, declamând liric că „locul poemului este lumea”. La numele acestor pionieri, se cuvine să-l
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Montaigne, 1962, t. 1, p. 652). Și mai radical, Pascal scria: „Ei mărturisesc că justiția nu face parte dintre aceste cutume, ci se găsește În legile naturale cunoscute În orice țară. Sigur, ar susține cu Încăpățânare această afirmație, dacă temeritatea hazardului care a presărat legile umane ar fi făcut măcar una care să fie universală; gluma bună este că fantezia oamenilor s-a diversificat atât de mult, că n-a creat nici măcar una de acest gen” (Pascal, 1904, t. XIII, p.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]