19,706 matches
-
celorlalți. Intenția mea fiind însă aceea de a scrie lucruri folositoare pentru cei care le înțeleg, mi s-a părut că este mai potrivit să urmăresc adevărul concret al faptelor decît simpla închipuire. Căci sînt mulți aceia care și-au imaginat republici și principate pe care nimeni nu le-a văzut vreodată și nimeni nu le-a cunoscut ca existînd în realitate. Într-adevăr, deosebirea este atît de mare între felul în care oamenii trăiesc și felul în care ei ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acelor inteligențe pure, despre care se spune că sînt potrivite pentru a conduce lumea întreagă. Veți găsi, la celălalt, ticăloșia, viclenia, perfidia, trădarea și toate crimele: într-un cuvînt, un monstru pe care chiar infernul cu greu l-ar putea imagina. Dacă, citind Telemah, avem impresia că natura noastră umană se apropie de cea a îngerilor, la lectura Principelui lui Machiavelli ni se pare că oamenii se aseamănă cu demonii din infern. Cezar Borgia, duce de Valentinois, este modelul după care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
veniturile, la care-i supune beția grandorii deșarte; ei se distrug pentru onoarea Casei lor și iau, din pricina vanității, drumul mizeriei și al spitalelor. Nu există unul, pînă la cel din urmă moștenitor al unor domenii, care să nu-și imagineze că este cineva, asemenea lui Ludovic XIV; își contruiește Versailles-ul său, își întreține armatele lui. Există astăzi un anume prinț, descendent al unei mari Case, care, din dorința de grandoare, întreține numai în serviciul lui toate felurile de trupe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
n-au să-și reproșeze sîngele vărsat; necesitatea îi face să acționeze; și, în asemenea împrejurări, războiul este o nenorocire mai mică decît pacea. Acest subiect mă face, în mod firesc, să vorbesc despre principii care, printr-un negoț de neimaginat în antichitate, fac trafic cu sîngele poporului lor: curtea aceasta este ca un tîrg, unde trupele sînt vîndute celor care oferă bani mai mulți. Menirea soldaților este să-și apere patria; a-i închiria altora, cum ai vinde cîini și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
confirma și a se supune. Suveranitatea acordată poporului este retrasă tocmai în momentele în care el ar putea avea nevoie de ea. Suveranitatea îi este lăsată doar cînd este inofensivă, sau considerată astfel, adică în momentele de administrație obișnuită. Vă imaginați un război proclamat prin referendum? Referendum-ul este perfect, de pildă, în chestiunea alegerii locului cel mai potrivit pentru amplasarea fîntînii satului. Cînd însă în joc sînt interesele supreme ale unui stat, atît guvernările ultrademocrate, cît și celelalte se feresc
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ușor ca, printr-o studiere atentă a trecutului, să prevezi ceea ce se va întîmpla într-o republică, iar atunci, trebuie ori să te servești de modalitățile puse în practică de predecesori, ori, dacă acestea nu pot fi găsite, să le imaginezi după analogia evenimentelor". (I, 39) Din nefericire, această lecție a trecutului, care ne învață că istoria se repetă, autocitîndu-se, este ignorată adesea tocmai de către cei care dețin Puterea: Această aplecare asupra trecutului este neglijată de majoritatea oamenilor, ori, pur și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vârsta / 245 Întrajutorare familială și gestionarea inegalităților între generații / 256 Lanțurile de solidaritate și arbitrajul statului / 263 Concluzii / 273 Bibliografie / 283 Index de nume / 301 Index tematic / 305 Introducere Evoluțiile demografice recente: tendințe și comportamente Termenul "demografie" a fost probabil imaginat și utilizat pentru prima dată de francezul Achille Guillard (1855). Demografia, care s-a dezvoltat mai ales începând cu mijlocul secolului al XIX-lea (Dupâquier, 1985), este în general definită ca "știința ce are drept obiect studiul populațiilor umane și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
persoane au ales să aibă copii în 1990 (și nu în alt an). Acest al treilea efect este calificat drept "efect de calendar". El este legat de factorii care comandă repartizarea, pe parcursul vieții, a fertilității dorite. Analiza demografică încearcă să imagineze metode care să permită disocierea impactului respectiv al acestor trei efecte, cele mai importante fiind desigur primele două. În ceea ce privește mortalitatea, calculul importanței sale relative este analog: raportul dintre numărul anual total de decese (M), 538 000 în Franța în 1990
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
medii de viață, situația poate fi considerată mai puțin gravă decât în ipoteza unei fertilități insuficiente, care conduce la o îmbătrânire dovedită. Și într-o situație poate mai puțin limitată decât ne-o închipuim noi, putem foarte bine să ne imaginăm o populație în care o puternică creștere a efectivelor peste șaizeci și cinci de ani ar fi compensată, respectiv supracompensată, prin menținerea unui bun nivel al comportamentelor de fertilitate. Această din urmă situație este, într-adevăr, mult mai aproape de cea care caracterizează
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
reducere a mortalității infantile (tabelul 12). Nu e mai puțin adevărat că îmbătrânirea prin partea inferioară pare bine instalată în lumea dezvoltată și mai ales în cvasi-totalitatea Uniunii Europene. Constatare cu atât mai neliniștitoare cu cât nimeni nu ar putea imagina serios să frâneze factorii de îmbătrânire prin partea superioară ce se manifestă pe de altă parte. Îmbătrânirea prin partea superioară Tabelul 13 rezumă și sintetizează esențialul din informația disponibilă. Tabelul 13. Câțiva indicatori ai îmbătrânirii prin partea superioară 1951 2000
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de o încetinire a creșterii demografice, însoțită de o îmbătrânire evidentă a populației mondiale. Toți indicatorii disponibili converg în a prevedea trecerea printr-un maximum de populare (9 la 10 miliarde de oameni) în preajma anului 2100... Această nouă perspectivă, de neimaginat la jumătatea secolului al XX-lea, privește majoritatea națiunilor lumii. Multe țări în curs de dezvoltare s-au angajat astăzi într-o reducere sigură și rapidă a fertilității și natalității lor, pe când țările bogate urmează în acest domeniu o mișcare
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
constatat în prezent, se explică prin factori de cerere și ofertă care deseori sunt fără legătură cu îmbătrânirea populației. Contrar unei idei gata primite, fondată pe un scenariu mecanic, o explozie de cheltuieli de sănătate din cauza îmbătrânirii nu este de imaginat. Dar continuarea progresivă a creșterii acestor cheltuieli este rezonabil de conceput, în ciuda multor incertitudini relative la starea de sănătate a populației vârstnice, atitudinii sale față de îngrijiri, progreselor terapeutice încă realizabile, în ciuda necunoscutei comportamentului populației (în sensul cel mai larg) în fața
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Ardealului, sub Împărăția austro-ungară, cîtă răbdare, cîtă speranță și cîtă neliniște Încăpeau În inima unei neveste de șaptesprezece ani al cărei bărbat pornise spre soare-apune, spre un nume de țară ce făgăduia mîn tuirea de sărăcie. Mai ușor Însă de imaginat drumul Pomea nului spre Lumea Nouă. Povestește Arthur Miller că, În satul din Polonia al strămoșilor săi, rudele adunau bani ca măcar unul de-al lor să poată ajunge În America. Banii nu puteau fi strînși pentru toți În același
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
optică, dar să știi că așezările de pe maluri și coli nele Înlănțuie strîns marea asta și parcă o ridică În brațe... Dacă În vîrful cornițelor ar avea ca melcii niște bobițe de ochi, s-ar uita acum În urma noastră... Îți imaginezi? Mireasa poetului, statuia episcopului și stafia prințesei M-am născut la Ardud, la 14 octombrie 1954. Mama Își amintește că era către amiază, la spitalul local. Ardudul avea vasăzică spital, liceu cu internat, un orfelinat, o fabrică de scaune, gară
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Da, e foarte mare lucru... Fiindcă tu nu trebuie să scrii pentru tine, ci pentru publicul obișnuit, pentru oameni ca mine, de ce nu vrei să-nțelegi? Ochiul din vis Brandy-ul o dezinhibase complet pe Richi. Făcea din nou planuri, imagina excursii la Paris, la Sevilla, În Canare, În Mexic. Apoi În Canada unde Își aminti că, lîngă Niagara, ar avea niște rude. Începu să mă descoase cu privire la intimități de ale mele care n-aș fi crezut că o pot interesa
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
voi da glas, În public, vexațiunilor Îndurate de sensibilitatea mea filologică: nu mă puteam Împăca deloc cu lipsa de inspirație a administrației româ nești de după 1918 care masacrase străvechea onomastică a orașului, supunînd-o unei rebotezări, credea ea, mai neaoșe. Mă imaginam la tribună asemenea mamei Floare la Chicago cînd cu campania de recrutare În armata americană, demonstrînd la rîndul meu, În fața unei săli pline, că noul nume al orașului, acela de „Satu Mare“, nu avea nimic de-a face nici cu istoria
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
atât de necruțătoare. Iuda apare umanizat, dediabolizat, într-un context istoric reconstituit cu minuție și talent de Pagnol. Trădarea lui survine după o noapte petrecută în casa părintească, la sugestia unui Străin (probabil simbolul „diavolului de treabă”). În Ficciones, Borges imaginează un tratat metafizic redactat de un savant de confesiune evanghelică, Niels Runeberg. Acesta duce mai departe teoria lui De Quincey, plecând de la axioma că „trădarea lui Iuda n-a fost întâmplătoare”. Raționamentul are în centru misterul kenozei divine. În esență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a lumii cerești și pământești. Păcatul este cu atât mai mare cu cât distanța dintre om și cer este mai mică. Păcatul împotriva Tatălui pare cel mai puțin grav, întrucât distanța dintre Tată și creatură (inclusiv irațională) este uriașă, de neimaginat. Sensul teoriei origeniene trebuie descifrat nu plecând de la structura, ca să zicem așa, a Sfintei Treimi (am comite un anacronism), ci plecând de la noțiunea de „cunoaștere spirituală” (gnosis) sau de la strategia de inițiere în misterul divin. Gravitatea păcatului se probează la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ocrotească; Tadeu < Todday = aram. = inimos, cu suflet mare; Șimon < Shim(e)`on = ebr. = Dumnezeu a ascultat; Iuda < Y(e)hudah = ebr. = preamărit este Dumnezeu. 10 Expresie tradițională de condoleanțe în ritul funerar ebraic. 11 Luca, 8, 41-56 12 Animal fabulos, imaginat sub forma unui cal cu un corn în frunte; era caracterizat prin sensibilitatea sa deosebita față de puritate și frumusețe, el însuși pur și frumos. 13 Antoine de Saint-Exupéry 14 Continuare la "Lumânarea Păstorilor". 15 Text autentic egiptean. 16 stadii = singular
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cercetaș. La fel ca și Petrică. ― Aș vrea să ascult poveștile lui Toaibă sau pe ale lui Petrică - și-a exprimat dorința Despina. ― Chiar așa de mult Îți plac poveștile... adevărate? - a Întrebat-o Nicu. ― Nu-i greu să-ți imaginezi ce clipe de reverie și trăiri aievea Îți dau aceste frânturi de viață. Lia și Nicu priveau la ea cu mândrie părintească. Mâinile lor Înlănțuite vibrau la unison, preluând palpitul celor două inimi “gemene”! În cele din urmă, ca un
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
veste nu i-ar face bine. Ba mai mult i-aș crea o stare de tensiune nervoasă deosebită. Și, din câte am citit eu, aceasta se transmite prin lapte și copilului”... “Zâmbește-i, amice! Zâmbește-i! E singura soluție! Îți imaginezi tu ce se poate petrece În sufletul ei - ea care știe ce Înseamnă Securitatea? Cum să-i spui despre ce este vorba și să o lași În așteptare până mâine, la cine știe ce oră?... Privește mai adânc În sufletul tău și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la concluzia că, dacă din vechi se spune că țăranul e talpa țării, nu aveam alta de făcut decât să cred că acesta-i adevărul! În jurul meu, țăranii ședeau ca un zid. Oameni simpli, dar cu o forță morală de neimaginat... Să-l fi cunoscut doar pe moș Dumitru Carpen, care Îmi spunea: “Gruia, băiatul moșului”... Am crescut sub ochii lor. Ai țăranilor... ― Cine știe ce or mai fi scornit acești slugoi, care sunt mai catolici decât Papa. Sfinții Părinți ne spun că
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-mi traduci această spusă? Este o imagine halucinantă... ― Din păcate, este una reală, domnule director, fiindcă În jurul nostru se țese un păienjeniș În care putem fi prinși oricând ca o muscă... Ca să coborâm cu picioarele pe pământ, trebuie să vă imaginați că până la acest securist - colonelul Zdup - este o Întreagă rețea de informatori pe care nici nu-i bănuim și... ― Am Înțeles, Măriuță, și Îți mulțumesc pentru grijă - a răspuns directorul, gândind: „Unul din dălcăuși a căzut deja În plasă...” ― Eu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
văd pe tata Toader emoționat... ― Nu prea Își exteriorizează trăirile, dar de această dată e posibil să-l vedem și cu vreo lacrimă Între gene. Oamenii, și În special bărbații la o vârstă Înaintată, nu-și pot stăpâni emoțiile puternice. Imaginează-ți că se vor revedea după atâția ani pe care i-au trăit fără să și imagineze că se vor putea reîntâlni cândva... ― Cum se vede treaba, ne-am luat cu vorba și am uitat că tu ești flămând și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-l vedem și cu vreo lacrimă Între gene. Oamenii, și În special bărbații la o vârstă Înaintată, nu-și pot stăpâni emoțiile puternice. Imaginează-ți că se vor revedea după atâția ani pe care i-au trăit fără să și imagineze că se vor putea reîntâlni cândva... ― Cum se vede treaba, ne-am luat cu vorba și am uitat că tu ești flămând și obosit. Pregătește te pentru masă, iubitule. Pe urmă, să facem nani, fiindcă Tudor doarme și nu ai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]