6,831 matches
-
de a-l Întâlni pe Oscar Wilde În timpul șederii acestuia la Paris. d’OrsayAlfred Guillaume Gabriel, conte d’Orsay (1801-1852). Pentru Barbey d’Aurevilly, În cartea despre Brummell, contele nu e un dandy autentic. Iar argumentele sale, venite dintr-o infinită admirație pentru acest bărbat iubit de toți, par să reziste: „Sigur că a existat un d’Orsay, acest leu, În sens de fashion și care nu avea nici măcar o frumusețe de tip Atlas; ei bine, d’Orsay nu era un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În interiorul ei. Ca să existe, are nevoie de privirea celorlalți, Însă o dată captate interesul, curiozitatea, atenția acestora, dandy-ul Își decide autoexcluderea. El nu are sens decât singular (În raport Însă cu ceilalți) și singur. Chiar dacă formele socialității sale seducătoare sunt infinite. În clipa În care a cucerit o lume, plictisit, o și abandonează. Și totuși, doctrina diferenței, așa cum o elaborează dandysmul, are ceva paradoxal: dandy-ul vrea de fapt să fie validat, acceptat, Într-un sistem pe care Îl perturbă cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
știe să deosebească, în viața noastră, caracterul natural al acestei zbateri de șansele pe care le avem să schimbăm ceva. Folosința banului face parte din instrumentarul uman sofisticat, parte a bătăliei cu viața, cu resursele limitate și visele noastre nelimitate, infinite. În același timp ca titular al unui curs de monedă și economie monetară, am simțit nevoia să elimin multe dintre confuziile care se fac atât în limbajul comun despre bani, cât și în cel de specialitate. Este nevoie să știm
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și sprijinul în ceilalți oameni, căutăm soluții și alegem întotdeauna în favoarea noastră astfel încât să ne simțim din ce în ce mai în siguranță în raport cu natura și cu ceilalți oameni. În context viața economică a apărut tocmai din necesitatea căutării și găsirii soluției optime în raport cu infinitele nevoi umane care trebuie satisfăcute într-un context al resurselor limitate. Am respins explicația de tip creaționist 146, nu pentru că nu ar avea valabilitate, ci pentru că această lucrare nu este scrisă din punctul de vedere al unui teolog, ci, în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
printre care și schimbul. Moneda este un instrument, o pârghie, un organ (dacă ar fi să folosim un termen din biologie) care apare în procesul satisfacerii cerinței fundamentale a activității economice de a pune un echilibru între raritate și nivelul infinit al dorințelor umane și nevoilor umane. Diversitatea și complexitatea acestor nevoi va duce la diversificarea acțiunilor umane și economice. Funcțiile 298 fundamentale care creează moneda și care-i rămân atașate pe tot parcursul existenței sale, sunt două: funcția de mijloc
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
vita era moneda, atunci posesorul de turme era considerat bogat sau avut, iar dacă pieile de vită erau moneda, atunci posesorul pieilor de vită era considerat bogat. Prin monedă, chiar sub forma sa marfă, posibilitățile de schimb se multiplică, devenind infinite. De asemenea, rapiditatea schimbului este foarte mare, deoarece folosința monedei elimină așa-zisa dublă coincidență a nevoilor, specifică trocului. Chiar sub forma sa de marfă, moneda își afirmă calitățile sale recunoscute și pe care le știm și azi362: divizibilitatea, durabilitatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mână615, ci de a asuma riscul ca fiind unul colectiv, în paguba sau în profitul tuturor. Capitalismul este și o lume a riscului, nu numai a mașinismului și profitabilității. Atributul fundamental al monedei de hârtie rămâne flexibilitatea sa și posibilitatea infinită de a acoperi în orice moment un număr infinit de tranzacții comerciale, însumate la o valoare infinită. Moneda de hârtie sparge orizonturile economiei și le împinge la valori și limite necunoscute. Din această cauză lumea economică a monedei de hârtie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
colectiv, în paguba sau în profitul tuturor. Capitalismul este și o lume a riscului, nu numai a mașinismului și profitabilității. Atributul fundamental al monedei de hârtie rămâne flexibilitatea sa și posibilitatea infinită de a acoperi în orice moment un număr infinit de tranzacții comerciale, însumate la o valoare infinită. Moneda de hârtie sparge orizonturile economiei și le împinge la valori și limite necunoscute. Din această cauză lumea economică a monedei de hârtie va fi una de neimaginat altădată. Trei tipuri de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este și o lume a riscului, nu numai a mașinismului și profitabilității. Atributul fundamental al monedei de hârtie rămâne flexibilitatea sa și posibilitatea infinită de a acoperi în orice moment un număr infinit de tranzacții comerciale, însumate la o valoare infinită. Moneda de hârtie sparge orizonturile economiei și le împinge la valori și limite necunoscute. Din această cauză lumea economică a monedei de hârtie va fi una de neimaginat altădată. Trei tipuri de garanții ale validității monedei de hârtie în raport cu valoarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ca o contrapondere pur și simplu teoretică la teoria "banilor activi", a "banilor sociali", a "banilor politici", în slujba și în spatele puterii. Banii sunt marca sau/și fundalul puterii. Tocmai de aceea ei manevrează sau sunt manevrați într-un proces infinit de exercitare, de conducere, de influențare a omului și vieții sale. Cu toate acestea, au existat economiști care, la timpul lor, au considerat că moneda nu poate avea aici un efect asupra bogăției unei persoane sau unei națiuni. "David Hume
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
suntem și vom rămâne mici. Momentul desprinderii omului de ban este de așteptat în viitor. Sigur nu în sensul imaginat de comuniști, al indiferenței față de viață și calitatea ei, ci pur și simplu pentru că omul are tendința expansiunii și dezvoltării infinite a bogăției din jurul său. O ființă desprinsă de ban este o adevărată ființă superioară, o nouă eră putem spune, a ieșirii din grijă, frică și foame. Putem imagina o asemenea epocă, a desprinderii omului de fiziologie și frică? Capitalismul a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
universale este tocmai procesul de devenire a lumii în mod ciclic, în funcție de fazele predeterminate ale evoluției: naștere, maturitate și moarte. Universul fizic este o lume în mișcare, în care fazele despre care vorbim se petrec și se multiplică în mod infinit, pentru o infinitate de elemente. "Formele evolutive" ale lui Vasile Conta reprezintă diviziuni, părți ale universului fizic. Omul este o formă evolutivă a acestui univers. "Orice formă evolutivă, de la naștere până la moartea sa, face gradat și pe nesimțite o cale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
simbolul pădurilor României. Teoria ondulațiunii universale a lui Vasile Conta este importantă pentru simplitatea raționamentului, dar în același timp pentru profunzimea gândirii și a concluziilor la care ajunge autorul. Lumea fizică are la bază acest ciclu al devenirii și expansiunii infinite, prin ciclul nașterii și morții. Dacă ar fi să revizualizăm acest ciclu, fără a ține cont de neuniformitățile sale, atunci frunza de stejar ar putea căpăta altă formă și anume: Este o undă care vizualizează, la rândul său cele trei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
evoluează de la minus la plus, de la întuneric spre lumină 847. Persistă, totuși, o întrebare. Ciclicitatea din lumea fizică, a naturii, este specifică lumii sociale ? Putem spune că omul, în devenirea sa, copiază natura, ca parte a naturii în expansiunea sa infinită? Karl Popper 848 sesizează la Heraclit "o tendință de a-și reprezenta legile dezvoltării ca legi ciclice"849. Iată că descoperirile noastre, ale oamenilor, sunt mai vechi decât am fi putut crede. Ciclicitatea este o lege universală a devenirii, despre
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
face după aceleași reguli după care devine însuși omul. Dacă Dumnezeu ne-a creat după chipul și asemănarea sa, și noi oamenii creăm lumea noastră, a organizării sociale, după chipul și asemănarea noastră. Georges Bataille confirmă legătura dintre evoluția expansionistă, infinită, a lumii materiale, fizice, și evoluția în aceleași cadre a lumii sociale. El insistă asupra faptului că: "Nu există în plan general creștere, ci numai, sub toate formele posibile, o luxoasă risipă de energie. Istoria vieții pe pământ este, înainte de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este un act de guvernare. Un act prin care regele lasă să se vadă puterea lui, la ore și În zile riguros determinate. Eticheta este imaginea puterii absolute - ea demonstrează că persoana fizică a regelui Întrupează plenitudinea puterii eterne și infinite pe care o reprezintă (vezi și D. Kertzer, 2002, p. 121). Prin ieșirea din cadrul Închis al curții regale, vizita regelui și a suitei sale permitea mutarea liturghiei puterii În fiecare oraș vizitat. Conform logicii procesiunii, regele, ca entitate care Întrupa
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu patimă, îi vor îmbogăți lexicul cu sonorități insolite, dar și cu percepții noi, ce vor da substanță reflexivității sale. De aceea, nu de puține ori, descriptivul, în formă îndelung cizelată, parnasiană, se convertește în sugestie, simbolistă, a unui spațiu infinit, misterios, clocotind de energie în aparența lui inertă, precum în Mi Cephei, Orionul, Palidul Selene, Nebuloasa din Andromeda, ori a unui fascinant „Nord letargic”, iluminat de fastuoase aurore boreale. Ulterior, D. a încercat să-și diversifice inspirația, în câteva elegii
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității torineze. În 1984 devine profesor asociat, iar din 1997 funcționează la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a aceleiași universități. Conduce, împreună cu Roberto Scagno, seria de studii și texte românești „La colonna infinită” a Editurii dell’Orso din Alessandria. A colaborat la revistele „Îl Dramma”, „Sipario”, „L’Europa letteraria e artistică”, „România Orientale”, precum și la „Secolul 20”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Vatra” ș.a. Debutează că traducător de literatură română în 1972, cu transpunerea în
CUGNO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
Luceafărul”. Sensibilitatea sa nu este însă nici destul de profundă, nici cu adevărat modernă, încât în primele versuri merge pe drumuri măcar croite, dacă nu și bătătorite de alții. Poemul ce deschide și dă titlul plachetei Spre Cetatea zorilor reia motivul infinitei aspirații, în timp ce altele (Trandafirii galbeni, Buchetul, Garoafa roză) relevă tehnica și substanța „romanțelor” minulesciene. Un efort de individualizare se constată în Poemul oglinzilor, în care însă alunecarea spre expozitiv parnasian și declamație erodează efectul. Aceeași propensiune e vizibilă și în
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
schițele și nuvelele publicate după 1923. În personajul Iisus din Fiul Omului, autorul își proiectează propria-i frământare sufletească, veritabilă luptă între credință și tăgadă, provocată de imensa suferință umană. O altă schiță, Revenire, relatează o întâmplare ce probează personajului-narator infinita reîntrupare a sufletelor, iar câteva „inscripții pe cristalul de gheață” se desfășoară poematic pe arcul unei simțiri delicate, subtile. În schimb, Subiect de nuvelă și îndeosebi Truică șefu arată o înclinație spre zugrăvirea unui personaj și a unui mediu. Pe
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
Din 1930, când tipărește prima carte, o traducere, Paolo Uccello. Poem italic de Giovanni Pascoli, va continua să dea la lumină, până în 1947, alte traduceri ale operelor unor scriitori italieni, dar și rezultate ale propriilor cercetări de literatură comparată („L’infinito” di Leopardi in romeno - 1937), de istorie culturală sau de istorie (Memorandumul român și Italia, 1947), precum și câteva manuale de limba și literatura italiană pentru liceu. Interesul lui C. s-a îndreptat în egală măsură spre istoria culturii locale, mai
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
Să ne apropiem și noi de lume și lumea să știe că ne apropiem. Efortul care trebuie cerut acestei țări nu poate fi comparat decât cu acel ce l-au pretins bolșevicii Rusiei. O țară se ridică pe renunțări, pe infinite renunțări. Dacă toți am suferi pentru România cu o pasiune care ar însemna ardoare și durere, nu știu până unde ar sări din mers această țară și câte cadavre ar lăsa în urmă. Nu pot vedea destinul României decât patetic
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
iminentă a resurselor naturale, ci riscul ca producția, consumul Și poluarea să depășească pragul de regenerare al planetei. Partea a patra - Tehnologia Și limitele creșterii - urmărește relația dintre energie, resurse Și controlul poluării. Rezultatele modelului în care variabila „resurse” este infinită tind tot spre colaps, determinat de poluare. Ideea asupra căreia autorii insistă este că rezultatele modelului global folosit sunt bazate pe ipoteza că tendințele prezente se vor păstra Și nu va interveni nicio modificare în modul de gândire al civilizației
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
sens: augmentează, în portrete, monstruozitatea și viciul, reducând apoi totul - când teribilul halucinează și sparge limitele - la materia joasă, supusă distrugerii. Ipostazele proliferante ale stricăciunii, enormul lor compun carnavalescul spectacol al unei sacralități pierdute, trista ei parodie. Chemat de această infinită degradare, evenimentul salvator, Învierea, irumpe, instaurând dimensiunea lui miraculoasă. Paradoxal, extraordinarul coexistă cu ironia. Judecata obștească nu reușește să claseze noua natură (un viitor al ființelor purificate, „matematic uniforme”, înfiorează imaginația, dând tablourilor coloratura unei utopii negative), iar ordinea publică
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
1975, 4; Ion Marin Sadoveanu, W șwietle gazowych lamp [Sfârșit de veac în București], Varșovia, 1976; Constantin Chiriță, Șnieżne skrzydla [Aripi de zăpadă], Varșovia, 1977; Mircea Sântimbreanu, Duża przerwa [Recreația mare], Varșovia, 1978 (în colaborare); Romulus Vulcănescu, Kolumna niebios [Coloana infinită], Varșovia, 1979; Mircea Radu Iacoban, Klopotliwy șwiadek [Departe], Varșovia, 1980; Cătălin Bursaci, Pierwsza ksiąxka, ostatnia ksiąxka [ Prima carte, ultima carte], Varșovia, 1982; Paul Cornel Chitic, Europa, aport, „Dialog” (Varșovia), 1984, 9; V. A. Gheorghiu, Rzeczywistoșć i fikcja [Realitate și ficțiune
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]