3,749 matches
-
cu suspendarea executării pentru furt, culegerea și transmiterea de informații cu caracter secret în afara cadrului legal, precum și divulgarea și folosirea, în afara cadrului legal, a informațiilor privind viața particulară, onoarea și reputația persoanelor. Hotărârea tribunalului s-a bazat pe faptul că interceptările telefonice fuseseră efectuate în baza unor autorizații emise de procurori și depuse la dosar. Pentru aceleași motive, tribunalul a respins susținerile reclamantului cu privire la îndoielile sale față de legalitatea interceptărilor. De asemenea, tribunalul a observat că reclamantul nu a denunțat pretinsele nereguli
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
onoarea și reputația persoanelor. Hotărârea tribunalului s-a bazat pe faptul că interceptările telefonice fuseseră efectuate în baza unor autorizații emise de procurori și depuse la dosar. Pentru aceleași motive, tribunalul a respins susținerile reclamantului cu privire la îndoielile sale față de legalitatea interceptărilor. De asemenea, tribunalul a observat că reclamantul nu a denunțat pretinsele nereguli directorului SRI și nu a sesizat Comisia parlamentară pentru exercitarea controlului asupra activității SRI. Referitor la elementul intențional al infracțiunilor, tribunalul a considerat că acordul dat de reclamant
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
drept infracțiuni. De asemenea, tribunalul a observat că, așa cum reiese dintr-o notă prezentată de SRI, potrivit regulamentului intern al acestei instituții, casetele conținând convorbiri telefonice se transmiteau departamentului responsabil de transcrierea informațiilor; în cazul în care unitatea care solicitase interceptarea comunicațiilor nu formula o cerere de transcriere în termen de 10 zile, informațiile se ștergeau, iar casetele se restituiau compartimentului de supraveghere-înregistrare în vederea reutilizării lor. 42. Reclamantul a formulat apel în fața Curții Militare de Apel. 43. La 5 aprilie 1999
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
să ia cunoștință de conținutul dosarului. 44. În ședința din 7 iunie 1999, la care reclamantul nu s-a prezentat, avocatul desemnat din oficiu a solicitat să fie depuse la dosar cererile trimise procurorului pentru a obține autorizațiile legale de interceptare, precum și o copie a registrului parchetului în care se consemnau autorizațiile. Curtea Militară de Apel a stabilit că probele respective fuseseră administrate deja și, prin urmare, a respins cererea avocatului. 45. Prin decizia din 14 iunie 1999, Curtea Militară de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
Justiție a respins excepția ridicată de reclamant cu privire la imunitatea sa parlamentară, după ce a constatat că acesta devenise deputat la 26 noiembrie 2000, adică ulterior trimiterii sale în judecată. Pe fond, instanța a respins recursul reclamantului, confirmând motivarea primei instanțe. D. Interceptarea convorbirilor telefonice ale celui de-al doilea și al treilea reclamant 49. Una dintre casetele luate de Constantin Bucur și făcute publice conținea înregistrarea unei convorbiri telefonice care a avut loc la 12 aprilie 1996 între cea de-a treia
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
doilea reclamant, și mama acesteia, de la telefonul instalat la domiciliul celui de-al doilea și al treilea reclamant. 50. Cel de al doilea reclamant, Mircea Toma, precum și unii dintre colegii săi de la redacția ziarului A.C. au depus plângere penală denunțând interceptările fără drept ale convorbirilor telefonice efectuate de la posturile telefonice aparținând ziarului. La 28 noiembrie 1996, redacția ziarului a primit o notă de informare că interceptările în cauză vizau un anumit membru al redacției și fuseseră realizate pe baza autorizației emise
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
Toma, precum și unii dintre colegii săi de la redacția ziarului A.C. au depus plângere penală denunțând interceptările fără drept ale convorbirilor telefonice efectuate de la posturile telefonice aparținând ziarului. La 28 noiembrie 1996, redacția ziarului a primit o notă de informare că interceptările în cauză vizau un anumit membru al redacției și fuseseră realizate pe baza autorizației emise de procuror. 51. La 11 aprilie 1997, cu ocazia audierii sale de către Tribunalul Militar în cadrul procesului penal împotriva primului reclamant, cel de-al doilea reclamant
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
membru al redacției și fuseseră realizate pe baza autorizației emise de procuror. 51. La 11 aprilie 1997, cu ocazia audierii sale de către Tribunalul Militar în cadrul procesului penal împotriva primului reclamant, cel de-al doilea reclamant a denunțat caracterul nelegal al interceptării convorbirilor sale făcute de la posturile telefonice instalate la domiciliul său ori la redacția ziarului A.C. unde lucra, precum și refuzul parchetului de a efectua o anchetă reală în urma plângerii penale formulate în numele ziarului (supra, pct. 34). Tribunalul nu a dat curs
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
Tribunalul nu a dat curs denunțărilor făcute de cel de al doilea reclamant. 52. În pofida mai multor cereri adresate autorităților, reclamanții nu au putut obține copii ale diferitelor documente depuse la dosarul penal, în special cererile de autorizare, autorizațiile de interceptare sau transcrierile convorbirilor telefonice, din cauza caracterului lor strict secret. Cu toate acestea, la 29 mai 2003, cel de-al doilea reclamant și avocata sa, doamna Macovei, au luat cunoștință de o parte din înscrisurile din dosarul penal la sediul Tribunalului
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de valabilitate a actului de autorizare s-a menținut până la 15 mai 1996. 53. În intervalul scurt de timp în care a fost autorizată să consulte dosarul, avocata celui de-al doilea reclamant a copiat de mână cererea SRI pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale domnului Toma, precum și autorizația emisă de procuror în acest scop. Din lectura copiilor respective, care au fost transmise Curții, reiese că cererea pentru emiterea autorizației de interceptare se bazează pe faptul că SRI deținea informații și indicii
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
al doilea reclamant a copiat de mână cererea SRI pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale domnului Toma, precum și autorizația emisă de procuror în acest scop. Din lectura copiilor respective, care au fost transmise Curții, reiese că cererea pentru emiterea autorizației de interceptare se bazează pe faptul că SRI deținea informații și indicii care sugerau că domnul Toma desfășura activități ce constituiau o amenințare pentru siguranța națională a României, fără alte precizări referitoare la informațiile și indiciile respective. Autorizația emisă procuror la 16
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
caracter secret de stat." ......................................................................... Articolul 13 "Situațiile prevăzute la art. 3 constituie temei legal pentru a se solicita procurorului, în cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, autorizarea efectuării unor acte, în scopul culegerii de informații, constând în: interceptarea comunicațiilor [...] Actul de autorizare se emite la cererea organelor cu atribuții în domeniul siguranței naționale, de către procurori anume desemnați de procurorul general al României. [...] procurorul [...] emite un mandat care trebuie să conțină: aprobarea pentru categoriile de comunicații care pot fi
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
ale Parlamentului." .......................................................................... Articolul 19 " Inițierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul României a unor structuri informative care pot aduce atingere siguranței naționale, sprijinirea în orice mod a acestora sau aderarea la ele, deținerea, confecționarea sau folosirea ilegală de mijloace specifice de interceptare a comunicațiilor, precum și culegerea și transmiterea de informații cu caracter secret ori confidențial, prin orice mijloace, în afara cadrului legal, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă. Tentativa
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
ziar sau transcrierea casetelor pe care primul reclamant și le-a însușit). Guvernul nu a putut furniza nici volumul nr. 9 al dosarului constituit în faza judecării cauzei de către instanțe, care cuprindea, printre altele, cererile de autorizare și autorizațiile de interceptare a convorbirilor telefonice în litigiu. Guvernul a prezentat o notă a SRI din data de 28 decembrie 2007, prin care acesta din urmă precizează că volumele sus-menționate conțin secrete de stat care nu pot fi divulgate, declasificarea acestora intrând în
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
și fusese chiar mustrat de superiorul său ierarhic, la ordinul comandantului unității. În aceste condiții, era evident, în opinia sa, că era inutil să îl sesizeze pe comandantul unității, singura persoană care era competentă să aprecieze cererile de autorizare a interceptărilor, sau pe directorul SRI. 87. Reclamantul denunță faptul că temeiul condamnării sale penale îl constituie existența unor autorizații care în realitate au fost emise ulterior interceptării convorbirilor telefonice cu scopul ascunderii faptelor nelegale făcute publice de el. În plus, parchetul
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
pe comandantul unității, singura persoană care era competentă să aprecieze cererile de autorizare a interceptărilor, sau pe directorul SRI. 87. Reclamantul denunță faptul că temeiul condamnării sale penale îl constituie existența unor autorizații care în realitate au fost emise ulterior interceptării convorbirilor telefonice cu scopul ascunderii faptelor nelegale făcute publice de el. În plus, parchetul și instanțele l-ar fi împiedicat să demonstreze acest lucru respingându-i cererile de probe având ca obiect prezentarea documentelor relevante și audierea persoanelor angajate de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
și instanțele l-ar fi împiedicat să demonstreze acest lucru respingându-i cererile de probe având ca obiect prezentarea documentelor relevante și audierea persoanelor angajate de SRI care declaraseră în public, imediat după conferința de presă, că SRI nu efectuase interceptările menționate de reclamant în cadrul conferinței de presă. În subsidiar, acesta susține că din autorizațiile depuse la dosar nu reiese că persoanele ale căror convorbiri au fost interceptate (oameni politici, jurnaliști și membri ai societății civile) ar fi desfășurat activități reprezentând
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
respectivul pentru că a comunicat informații false publicului, în cadrul unei conferințe de presă care a avut un ecou răsunător în media locală și internațională, precum și la nivelul organizațiilor politice și neguvernamentale. Caracterul inexact al informațiilor ar fi dovedit de autorizațiile de interceptare a convorbirilor telefonice depuse la dosarul penal intern, acte care nu au putut fi transmise Curții deoarece fuseseră clasificate ca secrete de stat. 90. De asemenea, Guvernul consideră că, dacă reclamantul se temea de urmărirea sa penală pentru interceptarea neautorizată
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de interceptare a convorbirilor telefonice depuse la dosarul penal intern, acte care nu au putut fi transmise Curții deoarece fuseseră clasificate ca secrete de stat. 90. De asemenea, Guvernul consideră că, dacă reclamantul se temea de urmărirea sa penală pentru interceptarea neautorizată a convorbirilor telefonice în temeiul art. 20 din Legea nr. 51/1991 , avea posibilitatea de a prezenta plângerea sa conducerii SRI sau, în temeiul art. 16 din legea sus-menționată, de a sesiza Comisia parlamentară pentru exercitarea controlului asupra activității
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
acesta comunicase neregulile constatate colegilor săi și șefului compartimentului de supraveghere-înregistrare. Acesta din urmă, conform dispozițiilor comandantului unității, l-a mustrat și l-a sfătuit să renunțe la acuzații. Curtea mai observă că analiza datelor culese, care ar putea justifica interceptarea convorbirilor telefonice, era de competența superiorilor săi și că neregulile constatate îi priveau așadar în mod direct. În aceste condiții, Curtea se îndoiește de eficacitatea oricărei sesizări pe care reclamantul ar fi putut-o adresa superiorilor săi. Acest raționament pare
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de mai sus, Curtea consideră că, în circumstanțele specifice ale cauzei, divulgarea faptelor denunțate direct opiniei publice putea fi justificată. b) Interesul public prezentat de informațiile divulgate ... 101. Curtea consideră că informațiile divulgate de reclamant prezentau incontestabil un interes public. Interceptarea convorbirilor telefonice prezenta o importanță deosebită într-o societate care s-a confruntat în timpul regimului comunist cu o politică de supraveghere strictă de către serviciile secrete. De altfel, acest lucru este demonstrat de larga acoperire mediatică de care a beneficiat conferința
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
cu bună-credință informații a căror veracitate a încercat să o demonstreze în fața autorităților judiciare interne. În această privință, reclamantul susține în primul rând că temeiul condamnării sale penale îl constituie existența unor autorizații care de fapt au fost emise ulterior interceptării convorbirilor telefonice cu scopul ascunderii încălcărilor pe care le-a făcut publice. În plus, parchetul și instanțele l-ar fi împiedicat să demonstreze acest lucru, respingându-i cererile de probe având ca obiect prezentarea documentelor relevante și audierea persoanelor angajate
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
parchetul și instanțele l-ar fi împiedicat să demonstreze acest lucru, respingându-i cererile de probe având ca obiect prezentarea documentelor relevante și audierea persoanelor angajate de SRI care declaraseră public, imediat după conferința de presă, că SRI nu efectuase interceptările menționate de reclamant în cadrul conferinței de presă. În al doilea rând, acesta susține că din autorizațiile depuse la dosar nu reiese că persoanele ale căror convorbiri erau interceptate (oameni politici, jurnaliști și membri ai societății civile) ar fi desfășurat activități
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
națională nu ar fi fost examinată niciodată de către parchet sau instanțe, în pofida repetatelor sale cereri în acest sens. 106. La rândul său, Guvernul consideră că reclamantul a făcut publice informații false. Inexactitatea informațiilor respective ar fi atestată de autorizațiile de interceptare a convorbirilor telefonice emise anterior începerii interceptărilor și depuse la dosarul penal intern de către SRI. 107. În examinarea sa, Curtea va ține seama de principiul stabilit în Rezoluția Adunării Parlamentare 1729(2010) referitoare la protecția persoanelor care denunță nereguli, conform
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de către parchet sau instanțe, în pofida repetatelor sale cereri în acest sens. 106. La rândul său, Guvernul consideră că reclamantul a făcut publice informații false. Inexactitatea informațiilor respective ar fi atestată de autorizațiile de interceptare a convorbirilor telefonice emise anterior începerii interceptărilor și depuse la dosarul penal intern de către SRI. 107. În examinarea sa, Curtea va ține seama de principiul stabilit în Rezoluția Adunării Parlamentare 1729(2010) referitoare la protecția persoanelor care denunță nereguli, conform căruia "orice avertizor trebuie considerat ca acționând
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]