4,210 matches
-
situații dificile, cum ar fi, de exemplu, neîmplinirea imediată a unor dorințe. Copiii și tinerii deficienți de auz sunt puși în situația de a face eforturi personale pentru soluționarea unor dificultăți din aceeași familie tipologică cu cele întâlnite în relațiile interpersonale normale. Dacă la auzitori înțelegerea unor lucruri se poate realiza prin limbaj verbal, deficienții de auz vor rezolva mai ușor sarcinile privind înțelegerea unor situații, „făcând" și „interpretând" imagistic. Jocul dramatic, ca tehnică pedagogică, este prezent în forme incipiente în
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
ale persoanelor deficiente de auz, rezultate în urma aplicării Testului proiectiv Rorschach, au fost astfel sistematizate: (1) o subdezvoltare pronunțată la nivelul formelor conceptuale ale activității mintale; (2) o subdezvoltare la nivel emoțional; (3) o întârziere substanțială în înțelegerea dinamicii relațiilor interpersonale; (4) o perspectivă extrem de egocentrică asupra vieții; (5) un spațiu personal bine marcat; (6) o rigiditate în comportament și simțire, considerând eticheta socială mai importantă decât sensibilitatea interioară. De asemenea, Levine a susținut faptul că „dezvoltarea personalității unei persoane deficiente
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
constata, marea majoritate a manifestărilor mimico-gestuale trecute sumar în revistă în cele de mai sus nu sunt semnale, ci indicii. Relativ puține gesturi și expresii ale noastre sunt deliberate și, oricum, nu acestea sunt cele mai importante pentru succesul comunicării interpersonale.Ponderea principală o au, cu certitudine, mesajele neintenționate care îi parvin interlocutorului fără voia noastră și care, adesea, ne străduim să le ascundem cu grijă.
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
și Weber ne informează că bancherii cei mai puțin supuși diversiunii de față sunt și cei care au salariile cele mai mari. Ei arată că diferențele de diversiune între bancheri nu sunt datorate experienței. Ele provin fără îndoială din diferențele interpersonale. Bancherii ar fi inegali în fața acestei diversiuni și prin urmare asta le-ar determina reușita profesională. Diversiunea retrospectivă ne face să ne gândim că evenimentele sunt mai ușor de stăpânit decât sunt în realitate. Incită la asumarea unor riscuri suplimentare
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
deciziile financiare examinând comportamentele unor angajați față de planurile de economii pentru pensie propuse de angajați. Ei consideră că deciziile în cauză sunt mult influențate de normele sociale la locul de muncă. Normele sociale se dezvoltă cu timpul prin canalul conversațiilor interpersonale și al observației mutuale a comportamentelor. Opinia colegilor este cu atât mai importantă în alegerea personală cu cât în general angajații nu au o părere tranșantă în ce privește interesul de a participa la astfel de planuri de economii. Duflo și Sarz
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de interacțiune și adaptare reciprocă. Se naște astfel o conversație a gesturilor, întâlnită și la celelalte specii. În timp ce reacțiile animalelor sunt de tip stimul-răspuns, în mișcările actorilor sociali intervine imprevizibilul, căci, în cele mai multe cazuri, gesturile sunt interpretate diferit. În relațiile interpersonale, gesturile primesc semnificații specifice comportamentelor sociale. De exemplu, gestul de a oferiri un scaun persoanei care intră într-o cameră este pentru un observator un act social ce ține de bunele maniere, iar pentru cel care oferă scaunul este o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
influența rezultatelor cercetărilor asupra dezvoltării psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe baza parametrilor nonverbali; • aspecte nonverbale în prezentarea de sine; • studiul înșelătoriei și detectării minciunii; • influența socială și manipularea cu ajutorul comunicării nonverbale; • aspecte nonverbale implicate în interacțiunile interpersonale; • elemente nonverbale în atracția interpersonală; • rolul nonverbalului în comunicarea expectanțelor (de către judecători, doctori și profesori); • studii și cercetări ale influenței media și profesorului prin intermediul comportamentului nonverbal. Grație cercetărilor realizate până în prezent și lucrărilor de specialitate publicate în domeniul comunicării nonverbale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe baza parametrilor nonverbali; • aspecte nonverbale în prezentarea de sine; • studiul înșelătoriei și detectării minciunii; • influența socială și manipularea cu ajutorul comunicării nonverbale; • aspecte nonverbale implicate în interacțiunile interpersonale; • elemente nonverbale în atracția interpersonală; • rolul nonverbalului în comunicarea expectanțelor (de către judecători, doctori și profesori); • studii și cercetări ale influenței media și profesorului prin intermediul comportamentului nonverbal. Grație cercetărilor realizate până în prezent și lucrărilor de specialitate publicate în domeniul comunicării nonverbale, se constată o dezvoltare a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să le adopte: ,,Stai drept, nu cocoșat!", ,, Nu mai pune coatele pe masă!", ,,Nu-ți mai legăna picioarele!", ,, Nu se ține mâna la gură atunci când vorbești!", ,, Nu mai arăta cu degetul!". La vârsta adolescenței, gestica este frecvent utilizată în comunicarea interpersonală și în manifestarea identității de grup. Adolescentul nu comunică cu toată lumea la fel, adoptând un anumit limbaj gestual cu prietenii, altul cu părinții și cu profesorii, altul cu necunoscuții. Din dorința de a-i impresiona pe ceilalți, adolescentul poate exagera
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fibre nervoase între cele două emisfere cerebrale, numit corpus colossum. ,,Studiile anatomiei creierului arată că femeile au un corpus colossum mai mare decât bărbații. Există dovezi care sugerează că femeile excelează în activități la care participă ambele emisfere, precum comunicarea interpersonală, în cadrul căreia atât capacitatea de ascultare, cât și înțelegerea limbajului trupului contribuie la competența comunicării"41. În timp ce femeile receptează mai repede și simultan mai multe gesturi ale celor din jur datorită conexiunilor complexe dintre cele două emisfere cerebrale, bărbații percep
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sintetizează contribuțiile celor mai de seamă cercetători cu privire la funcțiile comunicării nonverbale: • Paul Ekman (1965) a identificat cinci funcții ale comunicării nonverbale: repetarea, substituirea, completarea, accentuarea/moderarea, contrazicerea; • Michael Argyle (1975/1988) ia în considerare patru funcții: exprimarea emoțiilor, transmiterea atitudinilor interpersonale, prezentarea personalității, acompanierea vorbirii, ca feedback; • Joseph A. DeVito (1983/1988) apelează la verbe în exprimarea funcțiilor limbajului corpului: a accentua, a întări, a contrazice, a regla, a repeta, a înlocui; • Maurice Patterson (1991) menționează următoarele funcții: transmite informații, gestionează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
verbale, descoperim că gesturile intervin mai frecvent decât sintagmele verbale în comunicarea didactică. Stilul de relaționare al profesorului definește predominanța verbal-nonverbal și își pune amprenta asupra atmosferei de grup în sens stimulator sau inhibitor, sensibilizând fiecare membru și motivând interacțiunile interpersonale. Rezultatul comunicării didactice este dat de cele mai multe ori de starea pe care profesorul o induce elevilor mai ales prin intermediul nonverbalului, fie că aceasta este permanentă, fie că este temporară. În primul rând, gestul trădează starea afectivă a participanților la comunicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai creativi, să-și rezolve problemele, să-și dorească prietenia și colaborarea 139. În cercetarea noastră, ne propunem să subliniem faptul că gesturile (mai ales gesturile profesorilor) sunt la fel de elocvente ca și frazele sau cuvintele, iar ,,erorile" gestuale au consecințe interpersonale și instituționale la fel de grave ca și cele lingvistice. Așadar, gestul poate să fie asemenea unui cuvânt, cu o importanță mai mare sau mai mică în funcție de o multitudine de factori, și poate îmbrăca mai multe înțelesuri. Putem înțelege pe deplin sensul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
am apreciat participarea constantă a liceenilor la întâlnirile noastre și interesul acestora pentru comunicarea gestuală. Prin activitățile proiectate și metodele utilizate (observația, convorbirea, demonstrația, exercițiul, jocul de rol, problematizarea) am urmărit inițierea elevilor în managementul comunicării didactice, dezinhibarea în relaționarea interpersonală și de grup, favorizarea cunoașterii de sine și a profesorilor, activarea aptitudinilor proprii de comunicare gestuală, pregătirea teoretică și practică a rolului de observatori. Temele abordate pe parcursul formării liceenilor ca observatori au fost relevante pentru cercetarea noastră: 1) observația ca
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vechimea în învățământ. Funcții și disfuncții ale gesturilor apar la profesori indiferent de gradul didactic și de vechimea în învățământ. Această concluzie se deduce din faptul că după 25-30 de ani se remarcă o constantă a comunicării gestuale în relațiile interpersonale și, în consecință, se poate explica lipsa diferențelor semnificative statistic în legătură cu aceste variabile. Îmbunătățirea pregătirii de specialitate și psihopedagogice sau vechimea în învățământ nu influențează gestica profesorului, singura variabilă relevantă fiind structura psiho-afectivă. Nici în ceea ce privește ultima ipoteză care ia în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea didactică 1. Gestul. Definiții și accepțiuni Obiective generale * însușirea aspectelor teoretice pe care le implică abordarea problematicii comunicării gestuale; * abilitarea cursanților în codificarea și decodificarea corectă a gesturilor; * conștientizarea specificului comunicării gestuale și a impactului acesteia în optimizarea relațiilor interpersonale. Obiective operaționale * să analizeze relația gest-cuvânt și analogia gest-semn; * să argumenteze fiecare criteriu de definire a gesturilor cu afirmațiile specialiștilor; * să exemplifice modalitățile de exprimare gestuală; * să menționeze tipurile de gesturi în funcție de parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
obiectelor sau accesoriilor; - contact vizual crescut; - contact vizual scăzut; - gesturi de întindere a mâinilor sau picioarelor; - gesturi de încrucișare a mâinilor sau picioarelor. 9. Identificați tipurile de gesturi care apar frecvent în următoarele forme ale comunicării gestuale: a) intrapersonale; b) interpersonale; c) în grup mic; d) publice. 10. În contextul social, relațiile dintre persoanele cu statute diferite sunt extrem de sugestive. Arătați cum se realizează comunicarea nonverbală a statutului ocupat prin intermediul: - vestimentației și accesoriilor; - atitudinii și posturii; - mimicii, gesticii și hapticii; - proxemicii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
39 100 Pearson Chi-Square val.= 39,780 df = 16 p = ,001 Bibliografie Albu, Gabriel, Grijile și îngrijorările profesorului, Editura Paralela 45, Pitești, 2013. Albu, Gabriel, Repere pentru o concepție umanistă asupra educației, Editura Paralela 45, Pitești, 2005. Albu, Gabriel, Comunicarea interpersonală, Editura Institutul European, Iași, 2007. Andersen, Peter A., Limbajul trupului, traducere de L. Stan, Editura Teora, București (Body Language, Alpha Books, USA), 2004/2007. Babad, Elisha, The Social Psychology of the Classroom, Routledge, Londra, 2009. Beverley, Bell, Theorising Teaching in
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
47, 2013, pp. 14-27. Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana, Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de ajuns, Editura Comunicare.ro, București, 2004. Chelcea, Septimiu (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul public, Editura Tritonic, București, 2004. Chiru, Irina, Comunicare interpersonală, Editura Tritonic, București, 2003. Collett, Peter, Cartea gesturilor: Cum putem citi gândurile oamenilor prin acțiunile lor, traducere de A. Borș, Editura Trei, București (The Book of Tells. How to Read People's Minds from Their Actions, Transworld Publishers, Londra), 2003
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
București (How to Read Faces, Aquarian/Thorsons, Londra), 1997/1989. DeVito, Joseph J., Human Communication. The basic course, ediția a XI-a, Pearson Education, Londra, 1983/2009. Dinu, Mihai, Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Știință, București, 1997. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura BIC ALL, București, 2004. Dospinescu, Vasile, Semiotică și discurs didactic, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998. Eco, Umberto, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Meridiane, București, ediția a II-a revăzută (A
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acquise, cultivée et développée, en inspirant et en enrichissant le public spectateur les apprenants. Mots-clés: geste, fonctions and disfonctions, communication didactique, sémiose de la gestuelle communicative În seria ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI au apărut: (selectiv) • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu • Comunicarea interpersonală, Gabriel Albu • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Despre pedepse și recompense în educație, Emil Stan • Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității), Angelica Hobjilă • Educația în economia de piață, Florea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
3 apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de ajuns, Editura Comunicare.ro, București, 2004, p. 19. 4 Jan Bremmer, Herman Roodenburg, op. cit., 1994/2000, p. 11. 5 Mihai Dinu, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura BIC ALL, București, 2004, pp. 215-216. 6 Mihai Dinu, Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Științifică S.A., București, 1997, p. 230. 7 Mihai Dinu, op. cit., 2004, p. 216. 8 Jan Bremmer, Herman Roodenburg, op. cit., 1994/2000, p. 18. 9 Septimiu Chelcea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
94 Mihai Dinu, op. cit., 2004, pp. 256-261. 95 Mihai Dinu, op. cit., 2004, pp. 69-70. 96 Constantin Cucoș (coor.), Psihopedagogia pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 77. 97 Idem, p. 77. 98 Gabriel Albu, Comunicarea interpersonală, Editura Institul European, Iași, 2007, p. 214. 99 Constantin Cucoș (coor.), op. cit., 2000, p. 227. 100 Emil Stan, Managementul clasei, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Institutul European, Iași, 2009, p. 15. 101 Luminița Iacob (1998), apud Cucoș
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Peter Andersen, op. cit., 2004/2007, p. 99. 145 Comstock, J., Rowell E., Bowers, J. W. (1995), apud Septimiu Chelcea (coord.), op. cit., 2004, p. 39. 146 Larousse, Marele dicționar al Psihologiei, Editura Trei, București, 2006, p. 926. 147 Irina Chiru, Comunicare interpersonală., Editura Tritonic, București, 2003, p. 48. 148 Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, p. 48. ----------------------------------------------------------------------- GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 4 1 ALINA MĂRGĂRIȚOIU Gestul în comunicarea didactică 2 3 LAURENȚIU ȘOITU Prefață ALINA MĂRGĂRIȚOIU Gestul în comunicarea didactică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
2004, p. 39. 146 Larousse, Marele dicționar al Psihologiei, Editura Trei, București, 2006, p. 926. 147 Irina Chiru, Comunicare interpersonală., Editura Tritonic, București, 2003, p. 48. 148 Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, p. 48. ----------------------------------------------------------------------- GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 4 1 ALINA MĂRGĂRIȚOIU Gestul în comunicarea didactică 2 3 LAURENȚIU ȘOITU Prefață ALINA MĂRGĂRIȚOIU Gestul în comunicarea didactică 194
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]