3,561 matches
-
economice și politice prin mijloace financiare, scopul însă a rămas același. În plan individual neîndeplinirea acestei trebuințe instinctive alterate, în contrast cu satisfacția celor care și-o pot realiza, determină apariția unui sentiment de insatisfacție și nemulțumire care se transformă treptat în invidie (pizmă), ceea ce îndeobște se definește ca ciudă sau necaz, aspecte ce pot degenera în ură neîmpăcată și vrăjmășie. Dacă individul aflat în această stare este și victima unei înșelăciuni, atunci apare tendința de răzbunare care poate lua formele cele mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
puțin adevărat că există și o deviere patologică a psihicului uman când unii indivizi, ca urmare a frustrărilor, își imaginează că sunt persecutați, deposedați, furați sau oprimați, numai pentru plăcerea pe care o găsesc în răzbunare. Prin urmare, conchide Paulescu, „invidia și ura față în față cu patimile de proprietate și dominație produc cele mai groaznice conflicte sociale’’. Revoltele populare, răscoalele, revoluțiile, nu sunt întotdeauna numai rezultatul oprimării și exploatării, ci și rezultatul ciocnirii permanente dintre pizma și ura claselor inferioare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
le aparține cu adevărat. Recunoaște, de asemenea, rolul devierii instinctelor de la destinația lor naturală și afirmă că în plan social „răsturnările sociale au la origine nu doar inegalitatea averilor (proprietatea) ci și inegalitatea onorurilor” tributare instinctului de dominație și subordonare (invidie, orgoliu, ură). Consideră, de asemenea, că cele mai multe crime și nedreptăți se produc pentru dobândirea prisosului și nu pentru asigurarea necesarului. Intuiește, de asemenea, pentru prima dată că singura modalitate de combatere a patimilor este voința individuală și colectivă, afirmând că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
textul citat mai sus (altfel un biet pretext, un cal de bătaie) se abate ușurel de la regulile jurnalistice. Deși se vrea informativ, are o forță perlocuționară evidentă: portretizează, insinuează și evidențiază o anumită atitudine față de vecinii noștri de Uniune Europeană. Invidie: „au dat lovitura cu turismul“. Suspiciune: „vecinii noștri au găsit o idee... pentru a scăpa de casele vechi“. Dispreț: casele „stau să cadă, nu au geamuri sau uși... interioarele sunt într-o stare deplorabilă“. Superioritate: „prețuri accesibile“. Atitudinea o știam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
suferința să devină noua lor operă de artă? Astfel că încep să fotografieze corpul, surprinzând transformările sale, pregătindu-se pentru o expoziție ieșită din comun, care ar urma să le aducă succesul. Piesa lui Ravenhill descrie o societate dominată de invidie și rea-voință. „Problemele celor din piesă sunt problemele luxului. Este o poveste despre decadență, despre problemele care apar atunci când ai tot ce îți trebuie. O poveste despre invidie“, a spus regizorul Matthias Hartmann, la Sibiu. „Oamenii din piesă se află
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
să le aducă succesul. Piesa lui Ravenhill descrie o societate dominată de invidie și rea-voință. „Problemele celor din piesă sunt problemele luxului. Este o poveste despre decadență, despre problemele care apar atunci când ai tot ce îți trebuie. O poveste despre invidie“, a spus regizorul Matthias Hartmann, la Sibiu. „Oamenii din piesă se află într-o relație schizofrenică cu faptele lor. Ei cred că dacă realizează că sunt oameni răi asta îi face să fie buni“, a explicat Hartmann. „Părinții mei îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
-i împace, Caraiman face fourierism și socialism, își împarte regatul în mod egale și fiecare își primește partea. Dar, curând, totul e mai rău ca înainte. Cei mai leneși își pierd partea, cei mai activi și-o sporesc. De aici invidii, certuri, lupte. Mi mulți dintre ei sunt uciși, iar ceilalți se răzvrătesc împotriva tatălui vrând să-i fure cimpoiul fermecat. Se stârnește atunci o furtună cumplită care-i spulberă pe toți și adesea se aude încă acest uragan care vuiește
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
populară nu este auto-conștientă, popul ar fi rezultatul unei „căutări având drept scop precis obiecte, îmbrăcăminte, muzică, eroi și atitudini“, care exprimă o formă de protest. Pentru Melly, acest protest era mai mult parazitar decât creativ, motivat în principal de invidie. Totuși, la începutul anilor ’60, a fi tânăr era considerat o stare de grație; tinerețea însemna frumusețe și adevărul resemnificat. O mare parte din cultura tinerilor se orientează spre o imagine strălucitoare și fascinantă a morții. Cultul morții a dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
dosarul lui nu e analizat, înainte de toate, de o comisie specială. Acea comisie trebuie să fie una mixtă, care să includă și scriitori, critici sau oameni de specialitate din domeniu. După aceea comisia își dă avizul - consultativ, ca să nu stârnim invidii - și își înaintează raportul către președintele României. În fine, președintele va decide dacă urmărirea penală a scriitorului în cauză este sau nu justificată. Și apoi gata, nu mai am nici o pretenție: putem fi anchetați și noi, literații. Dar să beneficiem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
să analizeze cererea la nivel central și că în analiză se va ține cont și de moralitatea domnișoarei Plugaru, și de competențele ei. Sunt convins! Acum, dacă pe domnul Steel bărbații noștri politici s-ar putea să fi prins oarecare invidie, fiindcă, după cum o dovedesc nenumărate pelicule, e mai ortoman, eu zic că domnișoarei Plugaru puteau să-i explice așa, cinstit, reținerile lor. „Domnișoară“, i-ar fi putut spune vreunul din liderii noștri de azi, „vedeți, eu, personal, apreciez activitatea dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
polirom.ro/dce Nu sunt nici jurnalist cu acces la informații de la „surse“, nici poet ori prozator al cărui scris să conteze în orice context. Biografia intimă o țin pentru mine, iar fotografii din străinătate, dacă aș posta, aș stârni invidii omenești. Subiectele de publicistică mi le rezerv pentru rubrică, mai ales că am cultul hârtiei tipărite. Care ar fi, atunci, culoarul pe care să evoluez în această nebunie polifonică? Un blog cu cronici literare, semnate de mine, la cărți importante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
sosi Judecata de Apoi și când marii cuceritori, oamenii legii și politicienii, vor veni să-și primească răsplata - coroanele, laurii, numele gravate pentru totdeauna în marmura nepieritoare -, Atotputernicul se va întoarce către Petru și va spune, nu fără o anume invidie, văzându-ne cum ne înfățișăm cu cărțile sub braț: Iată, aceștia nu au nevoie de nici o răsplată. Aici nu avem nimic să le dăm. Lor le-a fost drag să citească (s.m.Ă.“ Am transcris finalul eseului Virginiei Woolf, Cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
rușii au găsit în Principate un număr de oameni, cu deosebire de origine greacă, gata să servească scopurile lor și să jertfească interesele țării setei lor de putere și de onoruri. Mai arată cum situația Domnului ales pe viață, stârnind invidia semenilor săi și dorința de a-l înlocui, trebuie să dea naștere la grupări de opoziție împotriva ocârmuirii lui, pe care Rusia va avea grijă să le asmuțe și să le încurajeze, iar: Această opoziție nu va mai cruța nimic
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
care le vor face, personalitatea lor alunecă treptat-treptat spre un proces de alienare. Frustrați de nenumărate lipsuri, neputînd să-și descarce, sistematic și firesc, emoțiile și afectivitatea, în structura psihică a deținuților se produce o autointoxicație, exteriorizată prin resentimente: ură, invidie, dorință de răzbunare. Avînd un perimetru de mișcare foarte redus în mediu penitenciar, la ei apare un fenomen ancestral de teritorialitate comportamentul (individului) de apărare a teritoriului propriu care se manifestă printr-o exagerată îndîrjire în apărarea "spațiului personal": locul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca formă de dominare a instinctelor și pasiunilor de către rațiune. Bazată pe individualism și profit, educația occidentală s-a axat pe reducerea formelor de control al vieții private. Această educație atinge inclusiv tema egalității, văzută doar ca o idealizare a invidiei. Liberalismul anglo-saxon (promovat de David Hume, Adam Smith, Adam Ferguson, dar și de francezi precum Montesquieu, Benjamin Constant și Alexis de Tocqueville) a pus accentul pe corectarea carențelor educaționale ale delincvenților și pe reducerea coerciției. Liberalismul francez (reprezentat de Enciclopediști
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
succes a deținuților în societate și asigurarea unor condiții optime de arest și, pe de altă parte, mijloacele financiare și umane de care dispun). Absența comunicării cu specialiștii din breaslă (recomandată pentru păstrarea secretului de serviciu) întărește sentimentul deprofesionalizării, sporind invidiile și rivalitățile de tot felul. Orice specialist venit din afară este privit ca un dușman pus să perturbe un angrenaj în care cei din interior nu au reușit încă să pună ordine. În plus, slaba valorizare și nerecunoaștere a succeselor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de importanță, cu vocea solemnă: Stimați colegi, sunt pe cale de a descoperi substanța care dizolvă orice! și a tăcut. Ceilalți au tăcut și ei timp de o jumătate de oră, după care cercetătorul B a întrebat cu scepticism și puțină invidie: Ei, și? Atunci toți cercetătorii au repetat în cor: Chiar așa: ei, și!? Păi, zise A, asta înseamnă că impuritățile pe care le conține ceaiul tratat cu o astfel de substanță se vor dizolva în mod automat, ceaiul nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
limbaj comun. Este nefiresc să te simți străin în satul unde te-ai născut și ai crescut, să întâlnești unii oameni, consăteni, dar pe care nu-i cunoști, pentru că sunt din altă generație și ai impresia că te privesc cu invidie, că-i deranjezi și atunci îți crează sentimentul plecării și reveniri la cuibul tău, să-ți reconsideri dorința pentru care ai venit. Poate că nu toți cei plecați prin lume simt acest lucru, pe mine însă mă sufocă aceste simțăminte
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
că-l invită la București să-i dea cine știe ce funcție mare de ministru. Până la urmă se constatase că era o diversiune inventată de acel individ iresponsabil, care și fusese un cântăreț al securității, fără nicio valoare, dar stăpânit de sindromul invidiei față de colegii și șefii cu care lucra. Aceste minciuni ordinare, aruncate de un individ iresponsabil, în acele vremuri, prin postul Tv sau radio, prindeau aripi la populația turmentată, întoxicată și dezorientată. Datorită acelor diversiuni propagandistice, difuzate de oameni interesați, mulți
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
la mintea românului sărac se prindea de minune, pentru unii și-n zilele noastre sunt reale diversiunile din vremurile acelea. Nu știm dacă influența străină a avut atât de mare efect, însă dorința elementelor din interior de afirmare, avansare, răzbunare, invidie, gelozie și alte motive,au avut efectul scontat, în special că mijloacele de informare a maselor populare, nu știm prin ce minune, au fost ocupate de unii ariviști, trădători, lași și oportuniști, care amplificau minciunile și diversiunile primite din rețea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
rușine și de atâta nedreptate! Aceleași unități de măsură au fost aplicate și pentru cei de la Sibiu și pentru cei de la București, Timișoara, Brăila, Cluj, Reșița și alte localități din țară unde s-au evidențiat cei însetați de sânge, răzbunare, invidie, aventură ; dar nu s-au mai căutat vinovații din motive bine știute de toată națiunea românească. Răsfoind presa vremii, ne convingem tot mai mult despre măsura adevărului de la noi, despre dreptate și echitate, invocându-se motivația de "naționalism, ceaușism, comunism
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
capacitatea a trei militari care au luptat toată viața lor pentru unitatea, libertatea și independența poporului român. Vicisitudinile vremurilor, cu schimbările orânduirilor sociale,a oamenilor cu trăsăturile lor de caracter, cu doze mai mari sau mai mici de egoism, lașitate ,invidie, ură, naivitate sau snobism, au făcut ca acești eroi să fie uitați. Nu știm dacă trecerea timpului, sau răutatea nativă a românului nostru a determinat ca acești eroi ai națiunii noastre să nu mai fie "trecuți” nici în manualele de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lecție foarte deosebită pentru mine și unchiul său,aveam în față un om cu experiența vieții actuale. Întorcându-mă la revista lui Tucă, nu-mi pot explica atitudinile acestor academiceni și nu-mi rămâne decât să le consider răutăți, egoism, invidie, care-i dezonorează. Am citit o afirmație făcută de Răzvan Teodorescu, care m-a lăsat fără grai. Printre altele afirma următoarele:...”cartierele care au căzut pradă distrugerilor, în special zonele unde se află acum Casa Poporului, în care sunt obligat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sărbători, sau zile festive. Această clădire se aseamănă cu Casa Poporului, dar este de dimensiuni mai mici, adică de 280 m. lățime la fațadă, 260 m. pe laterale, 96 m. înălțime, iar cu antenă peste 105 m, suficient să stârnească invidia celor bolnavi cu nervii, de ură națională, chiar dacă se pretind, români și se numesc Vasile, Ion, Mircea, Gheorghe, sau Traian. Fiind în apropierea Parcului și Lacului Herăstrău, pare o cetate reprezentativă și este o mândrie a întregului popor român, nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de victime, ucise în bulversarea din decembrie 1989, majoritatea dintre ei neavând nicio vină. Doar că s-au aflat în preajma unor indivizi însetați de gustul sângelui, alții impulsionați de sentimentul de aventură, de dorința de căpătuială, alții de gelozie, de invidie, dar cei mai mulți in speranța obținerii unor funcții sau avansări în grad, pe care le-au și realizat foarte mulți dintre ei. O parte din aceștia au vrut să iasă în evidență cu fapte "eroice", marea majoritate însă au dorit obținerea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]