KorAP: Find »[drukola/base=iordan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...123 124 125 ...133 >

3,301 matches

Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733

inițiativa Secretarului de Stat american, John Kerry, s-au reluat seria negocierilor 396 diplomatice la care au participat premierul israelian, Benjamin Netanyahu și președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, pe agenda de discuții regăsindu-se problemă granițelor, securității, Ierusalimului și Văii Iordanului, negocieri care însă nu au condus către un acord mult așteptat.397 La 8 august 2013, Abu Bakr al-Baghdadi, califul autoproclamat al ISIS (care a fost ales, în 2010, lider al Statului Islamic al Irakului), a anunțat crearea ISIS398, iar

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
securitate în zonele urbane palestiniene (aferente zonei A, incluzând cele mai importante orașe din Cisiordania), precum și controlul civil asupra zonelor rurale palestiniene (aferente zonei B, incluzând orașele mici și satele din Cisiordania). Restul teritoriilor, printre care așezările israeliene, valea râului Iordan și drumurile care leagă comunitățile palestiniene trebuiau să rămână sub control israelian (este vorba de zonă C, care cuprindea toate așezările evreiești, domenii de importanță strategică pentru Israel și în mare măsură zonele nepopulate din Cisiordania); chestiunea Ierusalimului de Est

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Essays on the palestine Question, Palestine Liberation Organization Research Center, Beirut - Lebanon, August 1969. Al-Fattal, Rouba, The Foreign Policy of the EU în the Palestinian Territory, Centre for European Policy Studies, CEPS Working Document nr. 328/May 2010. Bărbulescu, Gheorghe Iordan, Sistemul instituțional, Editura Tritonic, București, 2007. Bărbulescu, Gheorghe Iordan, Procesul decizional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași, 2008. Biale, David, Scholem, Gershom, Cabale et contre-histore, Éditions de L'Éclat, Paris, 2001. Brzezinski, Zbigniew, Marea Tablă de Șah. Supremația americană și imperativele

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Center, Beirut - Lebanon, August 1969. Al-Fattal, Rouba, The Foreign Policy of the EU în the Palestinian Territory, Centre for European Policy Studies, CEPS Working Document nr. 328/May 2010. Bărbulescu, Gheorghe Iordan, Sistemul instituțional, Editura Tritonic, București, 2007. Bărbulescu, Gheorghe Iordan, Procesul decizional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași, 2008. Biale, David, Scholem, Gershom, Cabale et contre-histore, Éditions de L'Éclat, Paris, 2001. Brzezinski, Zbigniew, Marea Tablă de Șah. Supremația americană și imperativele sale geostrategice, traducere de Aureliana Ionescu, Editura Univers Enciclopedic

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
of the first part of the thesis, regarding the instituțional and funcțional structure of the European Union, aș well aș issues regarding the decisional process at the European level, a great help were the works of PhD Prof. Bărbulescu Ghe. Iordan Sistemul instituțional,1170 Tritonic Publishing, Bucharest, 2007 and Procesul decizional în Uniunea Europeană,1171 Polirom Publishing, 2008. Trying to clarify to which extend our theme is present în the PhD thesis presented at național level în the last few years we

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
structura instituțională, fiind cel semnat la Lisabona în 2009. 134 CECO este una dintre comunitățile europene care în 2002 a fost desființată, atribuțiile fiind în parte transferate în tratatul Comunității Europene. Pentru mai multe detalii a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, Procesul decizional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 40-43. 135 Pentru detalii despre CEEA, a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 46-48. 136 Josef Bátora, "Does the European Union Transform the Institution of Diplomacy?", Department of Political

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
desființată, atribuțiile fiind în parte transferate în tratatul Comunității Europene. Pentru mai multe detalii a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, Procesul decizional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 40-43. 135 Pentru detalii despre CEEA, a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 46-48. 136 Josef Bátora, "Does the European Union Transform the Institution of Diplomacy?", Department of Political Science, University of Oslo, ARENA Working Papers, WP 03/6, p. 12. 137 Pentru detalii despre extinderea CE, a se vedea

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
pp. 46-48. 136 Josef Bátora, "Does the European Union Transform the Institution of Diplomacy?", Department of Political Science, University of Oslo, ARENA Working Papers, WP 03/6, p. 12. 137 Pentru detalii despre extinderea CE, a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 51-52, 59-60. 138 Anul răsturnării regimului militar și al instaurării democrației. 139 În octombrie 1990, prin reunificarea Germaniei, fostă Republică Democrată Germania a devenit parte din UE. 140 Negocierile de aderare au debutat în 2005. 141 Comisia Europeană a

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
de potențial candidat la UE; pentru mai multe detalii a se vedea http://ec.europa. eu/enlargement/countries/detailed-country-information/kosovo/index en.htm.Accesat: 10 octombrie 2014. 148 Pentru detalii despre Tratatul Constitutiv al UE (TUE), a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 56-59. 149 Supranațional (cf. dex-ului) înseamnă care aparține unui organism, unei puteri plasate deasupra guvernului fiecărei națiuni; suprastatal, transnațional. 150 Federația (cf. dex-ului) înseamnă: uniune a mai multor state autonome (care își păstrează propria organizare) în cadrul unui

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Tradițional and Structural Diplomacy", în Diplomacy & Statecraft, vol. 14, nr. 3 (September 2003), Published by Frank Cass, Londra, pp. 31-34. 156 Ibidem. 157 Ibidem. 158 Cunoscut și sub numele de Tratatul de Reformă. Pentru detalii, a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 99-100, 461-462. 159 În 1999, prin Tratatul de la Amsterdam s-a creat poziția de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună. Consiliul European de la Köln (din 1999) l-a desemnat pe Javier Solana drept primul

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Serviciul European pentru Acțiune Externă intra în linie dreaptă", în EurActiv.ro, 22 iunie 2010, http:// www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID 20450/ Serviciul European pentru Actiune Externa intra in linie dreapta.html. Accesat: 8 octombrie 2010. 164 Pentru detalii despre Consiliul European, a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 110-111, 263-281. 165 Anamaria Groza, "Consiliul European în perspectiva Tratatului de la Lisabona", în Revista de Stiinte Juridice, nr.4, 2008, p. 88. 166 Consiliul European nu este instituție comunitară, cum sunt: Comisia, Consiliul UE, Parlamentul, Curtea de

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
2010. 167 Este vorba de CE și EURATOM. 168 Stephan Keukeleire, op. cît., p. 40. 169 Consiliul European, http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul European. Accesat: 5 octombrie 2010. 170 Pentru mai multe detalii despre Consiliul Uniunii, a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 111, 229-263. 171 Pentru mai multe detalii legate de competență de control, a se vedea Parlamentul European, Competența de control, http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/static Display.do?id= 46&pageRank=8&language=RO. Accesat

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
iar strategiile comune au apărut odată cu Tratatul de la Amsterdam. 173 Stephan Keukeleire, op. cît., p. 40. 174 Tratatul de la Lisabona, http://europa.eu/lisbon treaty/glance/institutions/index ro.htm. Accesat: 15 iunie 2010. 175 Pentru detalii a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 111, 283-314 și http://euro pa.eu/instituti ons/inst/ comm/index ro.htm. Accesat: 27 octombrie 2009. 176 Tratatul de la Lisabona, http://europa.eu/lisbon treaty/glance/institutions/index ro.htm. Accesat: 15 iunie 2010. 177 Pentru mai multe

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
eu/instituti ons/inst/ comm/index ro.htm. Accesat: 27 octombrie 2009. 176 Tratatul de la Lisabona, http://europa.eu/lisbon treaty/glance/institutions/index ro.htm. Accesat: 15 iunie 2010. 177 Pentru mai multe detalii despre Parlamentul European, a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., p. 111, 189-220. 178 Adrian Liviu Ivan, op. cît., pp. 29-30. 179 Pentru mai multe detalii a se vedea Parlamentul European, http://www.europarl.europa. eu/news/ public/default ro.htm. Accesat: 26 octombrie 2009. 180 Cf. Adrian Liviu

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
bugetară a PE a se vedea http://www.europarl.europa. eu/parliament/public/static Display.do?id=46&pageRank=5&language=RO. Accesat: 26 octombrie 2009. 182 Pentru mai multe detalii despre "Apărătorul Poporului" (Ombudsman), a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 220-221. 183 Pentru detalii legate de competență de control, a se vedea http://www.europarl.europa. eu/parliament/public/static Display.do?id=46&pageRank=8&language=RO. Accesat: 27 octombrie 2009. 184 Tratatul de la Lisabona, ed.

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
se vedea http://www.europarl.europa. eu/parliament/public/static Display.do?id=46&pageRank=8&language=RO. Accesat: 27 octombrie 2009. 184 Tratatul de la Lisabona, ed. cît. 185 Pentru detalii despre Curtea de Justiție, a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 111; 315-328. 186 Pentru detalii legate de componentă, competența, procedura și jurisprudența Tribunalului de Primă Instanță, a se vedea http://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2 7033/. Accesat: 27 octombrie 2009. 187 Pentru detalii legate de componentă, competența

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837

Tiriung, Ștefania Cristescu-Golopenția, „Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș)”, „Sociologie românească”, 1942, 7-12; Petru Comarnescu, Tipăriturile Școalei Sociologice de la București, RFR, 1944, 9; Frank Alvarez-Pereyre, La Mémoire retrouvée, la mémoire qui construit, „Méridiens”, 1990, 310-815; Iordan Datcu, Magie la Cornova - Basarabia, L, 1992, 11; Sanda Golopenția, Ștefania Cristescu-Golopenția, în Sociologi români. Mică enciclopedie, București, 2001, 138-141. I.D.

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486

timbrul sunetelor și de culoarea vocii: mirată, emoționată, nedecisă etc." (Turculeț, 1999, p. 256) este cea care generează curba melodică a mesajului oral, reprezentată în scris prin semne de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea, 1984, p. 194), a bloca și a diftonga (Iordan & Robu, 1978, p. 208), a procea, a recrea, a suplea (DOOM, 2005, p. XCVII) etc. după modelul verbului a lucra: creează/ agreează/ blochează/ diftonghează etc.// lucrează, creăm/ agreăm/ blocăm/ diftongăm etc.// lucrăm, creând/ agreând/ blocând/ diftongând etc.// lucrând etc.; * formele

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-i (mărci pentru genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ). III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate În literatura de specialitate (cf. Gramatica, 2005; Gramatica, 1966; Irimia, 2008; Popescu, 2007; Iliescu, 2003; Dimitriu, 1999; Avram, 1997; Coteanu, 1995; Iordan & Robu, 1978 etc.), părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale sunt prezentate prin raportare, pe de o parte, la caracteristicile care le diferențiază pe cele flexibile de cele neflexibile (așadar, prin prisma categoriilor gramaticale) și, pe de altă parte, din perspectiva valorilor

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
asupra limbii care individualizează un stil: ,,studiul mijloacelor de expresie ale vorbirii unei comunități lingvistice din punctul de vedere al conținutului lor afectiv, adică exprimarea faptelor de sensibilitate prin limbaj și acțiunea faptelor de limbă asupra sensibilității" (Ch. Bally, apud Iordan, 1975, p. 12), "studiul valorilor extra-noționale de origine afectivă sau socio-contextuală care colorează sensul [...] studiul funcției expresive a limbajului, opusă funcției sale cognitive sau semantice" (Pierre Guiraud, apud Genette, 1994, p. 162), studiul fenomenelor lingvistice reperabile la fiecare nivel al

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
artistic, subsumat esteticii, direcție căreia i se reproșează faptul că este tributară comunicării scrise, construite și analizei figurilor de stil, în general, a "tuturor mijloacelor lingvistice folosite de un scriitor (sau orator) pentru a obține anumite efecte de ordin artistic" (Iordan, 1975, p. 11). V.2. Stilurile funcționale ale limbii române actuale În literatura de specialitate sunt actualizate diferite tipuri de stiluri funcționale: de exemplu, "stiluri colective informale" (stilul conversației, stilul epistolar) vs. "stiluri colective funcționale" (stilul beletristic, stilul științific, stilul

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
o măsea n-are ce pune. Apoi ridică chersinul binișor, înșfacă iedul de urechi și-l flocăiește și-l jumulește și pe acela de-i merg petecele!..." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Bibliografie selectivă Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (1998). Dicționarul explicativ al limbii române. Ediția a II-a. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a revăzută și adăugită

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
acela de-i merg petecele!..." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Bibliografie selectivă Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (1998). Dicționarul explicativ al limbii române. Ediția a II-a. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Gramatica limbii române. I. Cuvântul. II. Enunțul. București: Editura

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
a II-a. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Gramatica limbii române. I. Cuvântul. II. Enunțul. București: Editura Academiei Române. Angelescu, G. (1996) Dicționar de pleonasme. București: Editura Coresi. Angelescu, G. (1999). Dicționar de dificultăți ale limbii române. București: Editura Coresi. Avram, M. (1997). Gramatica pentru toți

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]