3,426 matches
-
formă de anamneză. E vorba de a ajunge cât mai departe posibil în procesul amintirii pentru a găsi elemente reale, și nu imaginare, legate de prima amintire. E foarte important pentru musulmani pentru că astăzi Islamul e foarte simplificat, e un Islam constituit complet pe baza de semne identitare distinctive cu totul antioccidentale. De exemplu, relația majoră cu grecii care a contribuit la splendoarea Islamului este cu totul uitată. Trebuie să revenim la asta, în mod propedeutic chiar, pentru a confirma faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
legate de prima amintire. E foarte important pentru musulmani pentru că astăzi Islamul e foarte simplificat, e un Islam constituit complet pe baza de semne identitare distinctive cu totul antioccidentale. De exemplu, relația majoră cu grecii care a contribuit la splendoarea Islamului este cu totul uitată. Trebuie să revenim la asta, în mod propedeutic chiar, pentru a confirma faptul că a ne occidentaliza e normal, din moment ce avem aceleași izvoare ale modernității. Știți că privit din China, Islamul e o lume formată occidental
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
care a contribuit la splendoarea Islamului este cu totul uitată. Trebuie să revenim la asta, în mod propedeutic chiar, pentru a confirma faptul că a ne occidentaliza e normal, din moment ce avem aceleași izvoare ale modernității. Știți că privit din China, Islamul e o lume formată occidental, nu oriental. De ce atunci Coranul e atât de prost citat, doar în ceea ce conține el violent? Subliniați în cartea dvs. că există nenumărate versete blânde, care promovează toleranța față de ceilalți... Violența este conținută în Coran
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
patriarhale, bazată pe privilegierea descendenței masculine („lignage agnatique“), dar restul lumii a evoluat construindu-se acum pe principiul egalității tuturor. La asta trebuie să ne adaptăm cu toții. Operația e cu totul posibilă dacă este voință în acest sens, din păcate Islamul se vrea bazat pe o universală distinctivă și total opusă Occidentului. Cu ceva timp în urmă, scriitorul filipinez m-a întrebat de ce Islamul actual e construit pe un sentiment antioccidental. China, care nu e o civilizație occidentală și a cărei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
să ne adaptăm cu toții. Operația e cu totul posibilă dacă este voință în acest sens, din păcate Islamul se vrea bazat pe o universală distinctivă și total opusă Occidentului. Cu ceva timp în urmă, scriitorul filipinez m-a întrebat de ce Islamul actual e construit pe un sentiment antioccidental. China, care nu e o civilizație occidentală și a cărei hegemonie mondială este de neoprit, nu cunoaște acest sentiment. Ce i-ați răspuns? Că îmi confirmă tezele și analizele pe care le expun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
China, care nu e o civilizație occidentală și a cărei hegemonie mondială este de neoprit, nu cunoaște acest sentiment. Ce i-ați răspuns? Că îmi confirmă tezele și analizele pe care le expun în cărțile mele: China e în acțiune, Islamul în reacțiune. Credeți că, după 11 septembrie, lumea occidentală își mai acordă șansa de a-și reaminti natura profundă a lumii islamice, faptul că nu se reduce doar la integrism? Pe de o parte, e necesară anamneza în lumea musulmană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Pe de o parte, e necesară anamneza în lumea musulmană despre care am vorbit. Pe de altă parte, este nevoie, și nu încetez să lucrez în această direcție, ca occidentalii să iasă din necunoaștere. E fundamental. Pentru că dacă vom cunoaște Islamul istoric, asta va crea un fel de liniștire. Dar nu e numai acest lucru, suntem într-o situație foarte periculoasă și cred că lucrurile se înrăutățesc din ce în ce mai mult, pentru că n-am găsit calea cea bună pentru a conjura răul islamic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
tv în care am discutat în contradictoriu cu Tarique Ramadan (n.r. - cunoscut intelectual elvețian de origine egipteană, i se atribuie teza potrivit căreia un musulman trebuie să respecte regulile țării occidentale de adopție doar dacă nu contravin unor principii ale Islamului; dezbaterea a fos difuzată pe 30 ianuarie 2008, în emisiunea „Ce soir ou jamais!“ pe France 3). Pentru moment sunt doar insulte, nu și amenințări, dar nu e deloc amuzant. Ce vă spune România? Îmi răsare în minte cartea lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
traducerea cărții lui Salman Rushdie, Versetele Satanice, și acest lucru a provocat emoții traducătorilor și editorilor, pentru că au existat mesaje de amenințare. Ce părere aveți? Eu am susținut de la început cu intensitate cartea lui Rushdie. Noțiunea de „maladie de l’Islam“, boala Islamului, mi s-a cristalizat în minte în momentul când a fost declarată fatwa în privința lui Rushdie. Atunci mi-am spus că suntem pe cale de a ajunge într-un stadiu foarte grav dacă ne atingem de literatură, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
lui Salman Rushdie, Versetele Satanice, și acest lucru a provocat emoții traducătorilor și editorilor, pentru că au existat mesaje de amenințare. Ce părere aveți? Eu am susținut de la început cu intensitate cartea lui Rushdie. Noțiunea de „maladie de l’Islam“, boala Islamului, mi s-a cristalizat în minte în momentul când a fost declarată fatwa în privința lui Rushdie. Atunci mi-am spus că suntem pe cale de a ajunge într-un stadiu foarte grav dacă ne atingem de literatură, dacă nu mai știm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
dacă nu mai știm ce înseamnă o ficțiune. În același timp, am fost vreo 60 de intelectuali de origine arabă care am publicat împreună o carte aici, în Franța, intitulată Pour Rushdie. Eu am amintit atunci că voci disonante în interiorul Islamului, atei care vedeau în profeți doar niște magicieni sau vrăjitori au existat încă din secolul al X-lea, așa încât să mai fii astăzi scandalizat de o voce precum cea a lui Rushdie n-are nici un sens... Iar numele său e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
e încărcat de simboluri, „Rushdie“ înseamnă „cel ghidat, înțeleptul“, numele arab al lui Avoeroes... Care este teza ultimei dvs. cărți, Sortir de la malédiction. L’Islam entre civilisation et barbarie, apărută recent la Editura Seuil? Propun o cale de însănătoșire a Islamului. Ar fi vorba de un Islam care ar aparține liberalilor, prin analogie cu mișcarea evreilor liberali care s-a născut la New York. Cum să fii modern, rămânând în același timp musulman. Nu putem fi moderni dacă nu suntem „infideli“. Fidelitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cel ghidat, înțeleptul“, numele arab al lui Avoeroes... Care este teza ultimei dvs. cărți, Sortir de la malédiction. L’Islam entre civilisation et barbarie, apărută recent la Editura Seuil? Propun o cale de însănătoșire a Islamului. Ar fi vorba de un Islam care ar aparține liberalilor, prin analogie cu mișcarea evreilor liberali care s-a născut la New York. Cum să fii modern, rămânând în același timp musulman. Nu putem fi moderni dacă nu suntem „infideli“. Fidelitatea infidelă este ideea pe care o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Paris a acordat acest premiu lui Petr Kral, scriitor de origine cehă, în 2006, și lui Abdelwahab Meddeb, scriitor de origine tunisiană, în 2007. În 2008, premiul revine scriitorului de expresie franceză Nimrod, originar din Chad. Abdelwahab Meddeb denunță „boala islamului“ Abdelwahab Meddeb, scriitor, poet, eseist, născut în Tunis și stabilit la Paris, este profesor de literatură comparată la Universitatea Paris X Nanterre, animator al emisiunii „Cultures d’Islam“ la postul de radio France Culture. Autor a zeci de titluri traduse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
scriitorului de expresie franceză Nimrod, originar din Chad. Abdelwahab Meddeb denunță „boala islamului“ Abdelwahab Meddeb, scriitor, poet, eseist, născut în Tunis și stabilit la Paris, este profesor de literatură comparată la Universitatea Paris X Nanterre, animator al emisiunii „Cultures d’Islam“ la postul de radio France Culture. Autor a zeci de titluri traduse în 18 limbi, scriitor recunoscut în mediul intelectual francez, Abdelwahab Meddeb analizează, cu cărțile pe față, civilizația Islamului în lumea contemporană, trecând dincolo de clișee, arătându-i splendoarea trecutului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
la Universitatea Paris X Nanterre, animator al emisiunii „Cultures d’Islam“ la postul de radio France Culture. Autor a zeci de titluri traduse în 18 limbi, scriitor recunoscut în mediul intelectual francez, Abdelwahab Meddeb analizează, cu cărțile pe față, civilizația Islamului în lumea contemporană, trecând dincolo de clișee, arătându-i splendoarea trecutului, explicându-i tensiunile, denunțându-i derivele. În 2002 primește Premiul François Mauriac pentru eseul La Maladie de l’Islam (Seuil) și Premiul Max Jacob pentru volumul de poezie Matière des
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Francofonă inițiat și acordat de ICR Paris pentru volumul său Contre-prêches. Ultima carte, Sortir de la malédiction. L’Islam entre civilisation et barbarie, apărută recent la Editura Seuil, îl situează din nou în mijlocul dezbaterilor despre „bolile“ și „căile de însănătoșire“ ale Islamului, devenit a doua religie în Franța. Cel care l-a susținut deschis pe Salman Rushdie la apariția Versetelor satanice, afirmă că Islamul nu are altă cale decât împăcarea cu lumea contemporană, arătând cum poți fi modern, rămânând, în același timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
apărută recent la Editura Seuil, îl situează din nou în mijlocul dezbaterilor despre „bolile“ și „căile de însănătoșire“ ale Islamului, devenit a doua religie în Franța. Cel care l-a susținut deschis pe Salman Rushdie la apariția Versetelor satanice, afirmă că Islamul nu are altă cale decât împăcarea cu lumea contemporană, arătând cum poți fi modern, rămânând, în același timp, musulman. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Unicul chip Despre ce vorbim noi când vorbim despre campania electorală pentru locale? E un exercițiu la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
tot ei (împreună cu turcii?) vor sprijini și intrarea României și instalarea ei fie și în podul hotelului. La cucurigu! Au uitat probabil că unul dintre ai lor (Huntington) atrăgea atenția asupra barierei cultural-religioase pe care o reprezintă ortodoxismul creștin și Islamul. Dar credeți că americanilor le pasă de criteriile geografice sau culturale? Pe americani - iertați-mi pleonasmul - nu-i interesează decât... americanizarea. Cu alte cuvinte, instalarea de baze militare și negustorești în lumea întreagă. Cei rămași pe dinafară din motive economice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
altor persoane cu poziții laice sau ecleziastice importante în acțiunea de „eliberare” a Constantinopolului, cu fluturarea promisiunii că vor juca un rol dominant în viitoarea configurație a Europei de sud-est, după înfrângerea turcilor și victoria deplină a credinței pravoslavnice asupra Islamului. Și mai cred iarăși că Acvila nu ținea să-l contrazică pe omul care-i suportă toate cheltuielile, ale sale, ale ofițerilor și ale armatei sale. (Și comerțul marchitanilor ruși scutiți de orice vamă merge atât de bine!...) Remarca îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fundații pentru o societate deschisă europeană. Lucrez, de asemenea, și la instituirea unui Fond Cultural Arab. O limbă comună ar putea uni țări care sunt în pericolul de a fi distruse de conflicte partizane, iar cultura ar putea contrabalansa radicalizarea Islamului. Bineînțeles, și inițiativele europene, și cele arabe au nevoie de sponsori și lideri locali. Fundațiile mele pot doar să le ofere stimulul și finanțarea de început. Declinul brusc al puterii și influenței Statelor Unite a destabilizat și mai mult lumea. Sponsorizez
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
singura noastră speranță de a evita conflictul care ar aduce consecințe și mai dezastruoase decât invazia Irakului, dar care ar presupune o reorientare mai radicală a poziției Americii decât este capabilă să realizeze actuala administrație. Ca orice altă mare religie, islamul conține o varietate de tradiții și atitudini. Sub influența terorismului și a reacției americane, tradiția militantă câștigă teren aproape pretutindeni, inclusiv în rândurile sunniților și ale șiiților, principalele două secte islamice, după cum arată rezultatele alegerilor recente. Sub presiune americană, Egiptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
oameni care vor să-și sacrifice viața pentru a ucide americani decât erau pe 11 septembrie. Abu Musab al-Zarqawi a înființat o bază îndeajuns de solidă în Irak ca să poată exporta terorismul peste graniță - deocamdată până în Iordania. în alte țări, islamul militant câștigă teren și regimurile arabe prooccidentale sunt atacate, fiind prinse la mijloc între presiunea democratizării și islamismul din ce în ce mai militant al populației. în același timp, ele sunt discriminate în Statele Unite, așa cum arată opoziția populară față de tentativa nereușită a Dubaiului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
ar întâmpla chiar acum. Diversele aspecte s-au combinat după 11 septembrie, eveniment ce reprezintă un factor esențial în acest proces. Realizând acest lucru, multe alte procese discutate în volumul de față prind contur: lupta împotriva terorii, invazia Irakului, radicalizarea Islamului și conflictele dogmatice tot mai aprinse din cadrul islamismului, declinul puterii și influenței americane, proliferarea armelor nucleare, goana Chinei după resurse naturale și efectul negativ al acesteia asupra încercării de combatere a blestemului resurselor, precum și modul de utilizare a furnizării gazelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
de pe urma invaziei din Irak, programul nuclear al î, războiul din Irak, destabilizarea Orientului Mijlociu de către î, legislația internațională violată de î, Iranul ca beneficiar pe de urma î, mass-media în î, petrolul și î, costurile î, opinia publică despre î, Islam, Jaruzelski, Wojciech, Jefferson, Thomas, Johnson, Mark, Kagan, Robert, Karimov, Islam, Khodorkovski, Mihail, cunoaștere decizii bazate pe î, ideologia ca sursă a î, î imperfectă, obiecte ale î, dorința de î, î în realitate, î științifică, Kovaliov, Serghei, Kucima, Leonid, Protocolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]