3,620 matches
-
la „Coarnele robilor”. Aș fi venit eu până la Galerie, așa cum am promis, dar stau cu nepoata mea (altă nepoată), Magda, În vârstă de 10 zile, cât părinții domniei sale sunt În oraș după cumpărături. Oamenii de la țară pun lângă copilul din leagăn o mătură și se duc să-și vadă de treabă. Se zice că mătura ar avea puterea de a Împiedica apropierea diavolului de leagăn. Acum În locul măturii stau eu! Cartea „Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu” o mai rețin câteva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zile, cât părinții domniei sale sunt În oraș după cumpărături. Oamenii de la țară pun lângă copilul din leagăn o mătură și se duc să-și vadă de treabă. Se zice că mătura ar avea puterea de a Împiedica apropierea diavolului de leagăn. Acum În locul măturii stau eu! Cartea „Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu” o mai rețin câteva zile. Cu amiciție, V. G. Popa 7 (Fălticeni), 11 febr. 1975 Signor Eugenio, Trimit formularul etnografic cu completările făcute (atât cât am știut și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
plăcută, ca În anii auriți ai copilăriei. Gr. Sturzu 383 2 (Stremț - Alba) 21 - II - 1977 Mult Stimate Domnule Dimitriu, Vă rog trimiteți-mi cu prima poștă trei fotografii ale Dv., mărime 6/9, fiindu-mi necesare pentru lucrarea mea - „Leagănul Moldovei”. Cu vii mulțumiri, Gr. Sturzu 3 16 martie 1977 Stremț - Alba Mult Stimate Domnule Dimitriu, Vă rog să primiți condoleanțele mele cele mai sincere pentru durerea care v-a lovit prin pierderea mamei - ființa sacră a familiei Dv. Am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
stradă lumea umbla încoace și încolo abătută, comentând comunicatele de la radio Budapesta în legătură cu cedările de teritorii. Se pierdea județul Sf. Gheorghe cu jumătate din țara Bârsei, Târgu Mureș, Oradea Mare, Salonta Mare și toate plaiurile românești ale Țării Oașului, Maramureșul, leagăn al descălecătorilor Moldovei, Bistrița cu ținutul curat românesc al Năsăudului și Clujul cu Universitatea Ardeleană. Ziarele de la București aduceau și ele, în chenar negru, știrile oficiale de sfârtecarea țării. Conțineau în amănunt dezbaterile Consiliului de Coroană de la București, din care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în mână pentru alte minuni ce uimesc sufletele tuturor iubitorilor de frumos! Dan-Neculai Hudescu ,, Ulița îl învățase să privească primăvara. Știa acum că primăvara e o Duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
în mână pentru alte minuni ce uimesc sufletele tuturor iubitorilor de frumos! Dan-Neculai Hudescu ,, Ulița îl învățase să privească primăvara. Știa acum că primăvara e o Duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
a mea mărturisită/ în care te mișcai foșnind mistere/ O, cum cântau cămările de jaruri/ sub fermecate armele clepsidrei!” Preocuparea pentru sonoritatea cuvintelor, uneori fără urmărirea unui sens precis, generează efuziuni lirice a căror muzicalitate este aceea a cântecelor de leagăn și a descântecelor: „mamă mamă/ iubita mea veche/ cercel de scamă/ te port la ureche/ răsfăț cuprins/ și fără dare/ cu dinadins/ hoață de soare/ încă și iar/ adună cheamă/ sâmbur de jar/ zborul din vamă.” Volumul Miraria (1977) aduce
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Țară, Cosașul, Am odihnit adânc, Ploaie, Descălecare, Zăduf, Cruci), Al. Iacobescu (Vraja tăcerii, Pe malul Nistrului, Nedumerire, Vraja, Et semper), Emil Giurgiuca (Bisericuță-ndurerată, Crâmpeie, Înnoptare, Crâmpeie câmpenești, Glas, Dorință, Despărțire, După fân, Autumnală, Tinerețe, Mielul), Radu Gyr (Cununi uscate?, Leagăn mic, Grota din munte), Ion Pillat (Cocorii, Helada). Mai semnează versuri I. Vania (de la numărul 1-2/1925 semnând Gherghinescu-Vania), G. Retezeanu, Iustin Ilieșiu, T. Ulmu, Const. Goran, Fl. Stoenescu, G. Roiban, Al. Lascarov-Moldovanu, Șt. V. Ionescu, P. Corneliu, Eugen Constant
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
și prin ipotezele temerare - de a reface, cu ajutorul tradițiilor populare sau al urmelor arheologice (reale sau „descoperite” de imaginația istoricului), vechea civilizație a imperiului pelasg, al cărui centru s-ar fi aflat pe teritoriul Daciei. Aici s-ar fi găsit „leagănul civilizației ante-elene” și al întregii zone mediteraneene: monumentele „megalitice” ale imperiului sunt identificate în munții Bucegi (Sfinxul, Omul, Babele), în Ceahlău, iar tradițiile populare, interpretate adesea eronat, devin pentru autor mărturii indubitabile asupra religiei pelasge, zeităților și tradițiilor acesteia. Construcția
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
1923), romanul Conservator & C-ia (1924), culegerea de nuvele Crima din Strada Nopții (1925) și îngrijește volumul Poeme al lui Ștefan Petică. Spre sfârșitul decadei tipărește Iudeea (1927), prima parte a poemului ciclic Cântecul Omului, romanul Vioara mută (1928) și Leagăn de cântece (1929). Ales vicepreședinte al Societății Scriitorilor Români și premiat, scriitorul este deosebit de activ și în deceniul al patrulea. Redactor la „Facla” (1932-1934), el iscălește frecvent și în „Propilee literare”, „Ramuri”, „Universul literar”, „Bilete de papagal”, „Orizonturi noi”, „Cuvântul
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
cu excepția uneia, a adorării „sclipirii putrezitelor organe”, din Poză, cu un contur mai puțin precis, lăsând câmp mai larg sugestiei. Propensiunea spre miniatură și ornament, vizibilă aici în câteva Arabescuri, e valorizată complet abia mai târziu, în versurile din volumul Leagăn de cântece. În cele 122 de catrene duble, simbolismul de suprafață este părăsit pentru un lirism mai decantat, în care adorarea eternului feminin se împletește cu o simțire mai intimă a naturii. Cizelarea poeziilor atinge de multe ori perfecțiunea, dar
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
direcții literare, I-II, București, 1921-1924; ed. îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 1975; Ernest Renan, București, 1923; Conservator & C-ia, București, 1924; Crima din Strada Nopții, București, 1925; Cântecul Omului, partea I: Iudeea, Craiova, 1927; Vioara mută, București, 1928; Leagăn de cântece, București, 1929; Fântâna cu chipuri, București, 1933; Helada, București, 1935; Roma, București, 1936; Evul Mediu, București, 1937; Naționalismul în presă, București, 1938; Primejdia iudaică, București, 1939; Apocalips profan, București, 1941; Renașterea, București, 1942; Țara Românească, București, 1944; Aspecte
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
debordează conceptul). Postmodern este, deci, În ambele variante franceze citate, un anamnesis al modernului: fie că se Întoarce de dincolo de modern, din exces, spre sine (Brunel), fie că apare ca o tumoră a aceluiași organism deja bolnav (Lyotard): o „anomalie”. Leagăn al avangardei, cultura franceză nu are cum să accepte bucuros instalarea În sînul ei a unui termen străin, deși se vede constrînsă, În cele din urmă, să-i dea, à contrecoeur, o oarecare atenție. Cred, de aceea, că ar fi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ați venit” în mijlocul nostru! Însemnătatea și menirea Institutului Social Român condus de Dvs. prezintă cu atât mai mare interes cu cât rostul lui începe a fi pătruns de masele largi și conștiente populare. În adevăr, de la ursitoarele ce veghează deasupra leagănului nostru și până când preotul ne psalmodiază rugăciunile pentru expiarea sufletului - materialul omenesc ca și orice urmă de civilizație cu care ne-a înzestrat natura a fost cercetat, studiat și catalogat în laboratorul Dvs. Tăind în secțiuni în mod abstract așezămintele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru domeniile respective. A tipărit broșurile Puterea cărții (1927) și Propaganda culturală (1928, în colaborare cu Victor Bilciurescu). A mai scris și tradus câteva piese - O crimă socială (în colaborare cu Siniol), Masca, A fost un om (împreună cu Anton Ionescu), Leagăn și amor și Cititorul de gânduri (tradusă cu E. Sterian). Influențat puternic atât de lirica lui Al. Macedonski, cât și de cea eminesciană, I. răspunde ca poet și exigenței gheriste, de unde și titlul volumului său, Majora canamus. Versurile sunt organizate
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]
-
înainte de a se începe viul contact al românilor cu slavii, cei dintâi aveau datina colindatului în floare și anume în forme romane, așa cum o primiseră direct de la izvor, prin elementul latin venit să romanizeze provinciile tracice, dintre care unele sunt leagănul poporului nostru.” Împreună cu M. Drinov și cu C. Jirecek, C. susține că slavii au împrumutat, pe teritoriul Daciei, datina și termenul care o denumește de la „acea populație traco-romanică, vorbitoare de limbă latină, răspândită pe spații foarte întinse, pe care au
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
de nuntă, funebru, de muncă), chiar dacă în unele cazuri conținutul sau melodia se confundă cu ale c. liric propriu-zis, ca la unele c. de nuntă. Între c. liric necondiționat de vreun prilej special și cel ritualic există unele categorii (de leagăn, de joc, de șezătoare) ce se cântă ocazional, dar care, atât din perspectiva textului literar, cât și sub aspect muzical, se interferează de cele mai multe ori cu c. liric, deoarece acesta din urmă se poate adapta unei atare funcții. Dar chiar
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
păstorești, plugărești, ostășești, minerești etc., fără a putea fi supuse unei astfel de taxonomii toate varietățile. Când se are în vedere criteriul muzical, se constată că același conținut literar poate fi cântat pe melodie de doină, de joc sau de leagăn, în timp ce o aceeași melodie poate însoți un text epic, un bocet, un c. de leagăn sau un c. ritualic. Din analiza muzicală a speciei au rezultat și grupe noi, cum sunt: c. modern, c. cu acompaniament ș.a. Interferențe se produc
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
varietățile. Când se are în vedere criteriul muzical, se constată că același conținut literar poate fi cântat pe melodie de doină, de joc sau de leagăn, în timp ce o aceeași melodie poate însoți un text epic, un bocet, un c. de leagăn sau un c. ritualic. Din analiza muzicală a speciei au rezultat și grupe noi, cum sunt: c. modern, c. cu acompaniament ș.a. Interferențe se produc și la nivelul raporturilor cu alte genuri și specii. Deși strigătura cu conținut liric nu
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
de fundal sonor pentru dans, iar textele, atunci când nu reprezintă comenzi pentru sincronizarea coregrafică, se confundă cu ale celorlalte c. De multe ori ele iau naștere prin cântarea strigăturilor, proces reversibil, ce poate duce și la „strigarea” acestora. C. de leagăn, inclus și printre speciile folclorului de copii, se află într-o situație specială, datorită destinației sale. De aici monotonia ritmului, refrene provenite din onomatopee sau din limbajul infantil, o lume de animale domestice și sălbatice, cândva cu rosturi magice, invocate
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Gh. Popa, Folclor din Țara de Sus, îngr. și pref. Maria Luiza Ungureanu, București, 1983; Nicolae Cojocaru, Cântece, obiceiuri și tradiții populare românești, pref. George Muntean, București, 1984; Vasile Oarcea, Poezii populare din Crișana, București, 1986; Ghizela Sulițeanu, Cântecul de leagăn, București, 1986; Ion Nijloveanu, Poezii populare românești, I-II, București, 1989; Pamfil Bilțiu, Poezii și povești populare din Țara Lăpușului, București, 1990; Al. Voevidca, Cântece populare din Bucovina, îngr. Vasile D. Nicolescu și Cristina Rădulescu-Pașcu, pref. Cristina Rădulescu-Pașcu, București, 1990
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
iubiri târzii. În creația poetică a lui C., după atâtea întortocheri și canoniri, sonetele aduc o liniște și o claritate reconfortante. SCRIERI: Exod, Cernăuți, 1933; Proze pentru anul inimii, Cernăuți, 1934; Aur vechi, Cernăuți, 1936; Zaruri, Cernăuți, 1936; Cântece de leagăn, Mediaș, 1936; Casă pe nisip, Cernăuți, 1937; Pietre la cari mă-nchinai, Cernăuți, 1937; Dulcile cuvinte, Cernăuți, 1940; Versuri de după amiază, Cernăuți, 1940; Balade și strofe răzlețe, Cernăuți, 1943; Scrieri lirice, îngr. și pref. Emil Manu, prezentare Al. Dima, București
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
cu sacul!” are un astfel de efect ignorat însă de părinți). Iată mărturia unei tinere care a absolvit studiile în psihologie. Toată copilăria mi-a fost terorizată de spaima că voi fi abandonată de părinți. Locuiam pe aceeași stradă cu leagănul de copii și de câte ori făceam câte o boroboață mama îmi arăta casa de copii și îmi spunea că mă lasă acolo. Izolarea copilului: separarea copilului de ceilalți, de suportul său social. A nu lăsa copilul să se joace cu alți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
speciale pentru abandonul copiilor și preluarea lor de către mănăstire. în timpul comunismului, când Ceaușescu în visele sale megalomane a impus o explozie demografică prin interdicția metodelor anticoncepționale și a avortului, a apărut „zicala”: „statul l-a făcut, statul să-l crească”. Leagănele de copii, „instituții de protecție închise”, s-au umplut de copii nefericiți, născuți împotriva voinței părinților 1. Probabil aceasta a fost cea mai amplă traumă a societății românești. Ca și în cazul oricărei forme de maltratare, în abandon, consecințele depind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adopția se dovedește a fi marea soluție de protecție a copilului (Rutter, 2007). Factorii protectivi sunt în acest sens circumstanțiali, ținând de contextul și situația concretă dată. Ei pot fi apanajul individului care prezintă: o înfățișare plăcută; adesea, în vechile leagăne de copii, copiii cu o înfățișare atrăgătoare își atrăgeau resurse umane (personal) care să-i îngrijească preferențial; o bună atenție, care determină depistarea riscului sau a acelor aspecte ale adversității care pot fi controlate de individ; în general, bune procese
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]