4,922 matches
-
dragoste la apusul vieții (Vară de noiembrie) și, pe deasupra, silită să rămână mereu tăinuită (Întâlniri). Poetul speculează mișcător aceste condiții restrictive ale sentimentului erotic, lăsând să-l umbrească regretele și temerile social-morale. E mai goethean ca oriunde în opera sa lirică apărută postum; se apropie aici de o limpezime și o seninătate clasică (chiar și sub raportul formei, împinsă către o simplificare rafinată), dar nu încetează a iscodi lucrurile, a le căuta tâlcuri ascunse. În grupajul Câinele din Pompei, impresii italice
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
ascunse. În grupajul Câinele din Pompei, impresii italice fac să tresară memoria mitică a autorului, care vizitase de timpuriu locuri cu rezonanță culturală unică. Numeroase versuri exprimă o tot mai accentuată neîncredere rilkeană a poetului în cuvânt și se amplifică lirica autoreflexivă (Ulise). Autorul distingea metafora „plasticizantă” de cea „revelatoare”, căreia avea să-i acorde preferință. Aceasta din urmă implică - după el - un sâmbure „mitic”, o frântură de „poveste”, fiindcă e rodul unei crize gnoseologice și nu o poate aminti, fără
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
de cea „revelatoare”, căreia avea să-i acorde preferință. Aceasta din urmă implică - după el - un sâmbure „mitic”, o frântură de „poveste”, fiindcă e rodul unei crize gnoseologice și nu o poate aminti, fără a schița o narație a ei. Lirica lui B. conține, drept urmare, întotdeauna, ecouri epice îndepărtate, istorisește experiențe existențiale, sub formă de „basm” sau parabolă, lăsând dicțiunii principala funcție metaforică și reducând la minimum descripția. Din cauză că utilizează copios zăcăminte imaginative folclorice, credințe obscure, reminiscențe ale unor practici magice
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
lui dă o impresie stranie de obiectivitate. Deformarea fabulatorie a realității trimite la reprezentări colective persistente, de unde senzația că relevă o natură veritabilă, profundă, esențială, a lucrurilor, și nu simpla lor aparență. Arta poetică e una a făuririi de „viziuni”. Lirica dobândește în consecință o factură foarte personală, rezultată dintr-o împăcare a spiritului reflexiv, chinuit mereu de otrava îndoielii, cu o sensibilitate genuină, care-și păstrează intactă naivitatea copilărească; singularitatea, împinsă până la bizarerie, izbutește astfel să împrumute aspectul anonim al
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Blaga, București, 2000. Vasile Băncilă - Lucian Blaga. Corepsondență, îngr. Dora Mezdrea, București, 2001. Antologii: Antologie de poezie populară, îngr. G. Ivașcu, București, 1966. Traduceri: H. Marti, Intermezzo românesc, București, 1930; J. W. Goethe, Faust, pref. Tudor Vianu, București, 1955; Din lirica universală, București, 1957; Lessing, Opere, I-II, pref. Paul Langfelder, București, 1958; Din lirica engleză, București, 1970. Repere bibliografice: I. Al. Brătescu-Voinești, [Lucian Blaga], AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXI, 1920-1921; Nicolae Davidescu, Aspecte și direcții literare, I, București
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Antologie de poezie populară, îngr. G. Ivașcu, București, 1966. Traduceri: H. Marti, Intermezzo românesc, București, 1930; J. W. Goethe, Faust, pref. Tudor Vianu, București, 1955; Din lirica universală, București, 1957; Lessing, Opere, I-II, pref. Paul Langfelder, București, 1958; Din lirica engleză, București, 1970. Repere bibliografice: I. Al. Brătescu-Voinești, [Lucian Blaga], AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXI, 1920-1921; Nicolae Davidescu, Aspecte și direcții literare, I, București, 1921, 168-174, II, București, 1924, 11-12; Lovinescu, Critice, VII, 15-25, IX, 121-128; Aderca, Contribuții
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Cioculescu, Aspecte lirice contemporane, București, 1942, 93-113; Papadima, Creatorii, 84-92, 430-449; Ovidiu Drimba, Filosofia lui Blaga, 1944; Ov. S. Crohmălniceanu, Lucian Blaga, București, 1963; Călinescu, Aspecte, 81-91; Negoițescu, Scriitori, 180-185, 256-260; Streinu, Versificația, 86-89; Ivașcu, Confruntări, I, 317-384; D. Micu, Lirica lui Lucian Blaga, București, 1967; Rosa del Conte, La lirica di Lucian Blaga, Roma, 1967; Călinescu, Eseuri, 53-57; Oarcăsu, Oglinzi, 60-77; Tomuș, 15 poeți, 243-271; Piru, Panorama, 22-33; Streinu, Pagini, I, 42-51, 247-251, II, 86-89, IV, 49-52; Balotă, Euphorion, 259-330
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
430-449; Ovidiu Drimba, Filosofia lui Blaga, 1944; Ov. S. Crohmălniceanu, Lucian Blaga, București, 1963; Călinescu, Aspecte, 81-91; Negoițescu, Scriitori, 180-185, 256-260; Streinu, Versificația, 86-89; Ivașcu, Confruntări, I, 317-384; D. Micu, Lirica lui Lucian Blaga, București, 1967; Rosa del Conte, La lirica di Lucian Blaga, Roma, 1967; Călinescu, Eseuri, 53-57; Oarcăsu, Oglinzi, 60-77; Tomuș, 15 poeți, 243-271; Piru, Panorama, 22-33; Streinu, Pagini, I, 42-51, 247-251, II, 86-89, IV, 49-52; Balotă, Euphorion, 259-330; Mincu, Critice, I, 87-89, II, 15-22; Philippide, Considerații, I, 106-112
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
realizată de George Dan. Nu lipsesc contribuțiile de folclor și folcloristică, printre care o cercetare asupra preluării motivului Mioriței în spiritualitatea populară maghiară. Compartimentul forte al publicației îl reprezintă însă traducerile din Omar Khayyam (catrene în tălmăcirea lui George Dan), lirica hindusă (versiuni de Iv. Martinovici), poetul tibetan Milarepa, Shakespeare (sonetele XIX și XXVI), versuri ale lui Clemens Bretano (traduse de Dan Constantinescu), Hölderlin (în interpretarea Veronei Brateș), Ana Ahmatova ș.a. Adrian Hamzea transpune în română din „poezia negrilor” (inclusiv din
CALENDAR LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286016_a_287345]
-
ilustrează proverbe, pilde populare și istorioare cu conținut moralizator de largă circulație. C. avea conștiința contribuției unui scriitor la formarea limbii literare, căci în prefață vorbește despre strădania lui de a îmbogăți limba cu arhaisme și regionalisme. A mai cules lirică populară, publicată, în 1869-1870, în ziarele „Adunarea națională” și „Informațiunile bucureștene” ale lui V.A. Urechia, precum și basme, legende, povești, snoave, apărute postum, în 1975. Cele mai multe dintre povești sunt variante ale unor motive cunoscute, dar înlănțuirea originală a episoadelor și
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
M. Niculescu, I. Pârvulescu, Vasile Posteucă, Yvonne Rossignon, Horia Stamatu, C. Tacu, V. Țâră, I. Velicu. Sunt publicate, de asemenea, traduceri în limba franceză ale unor poeme de T. Arghezi, L. Blaga, V. Voiculescu, G. Bacovia, tălmăciri în românește din lirica universală (Lucian Blaga din Hölderlin) și grupaje de „poezii populare”, într-o rubrică intitulată astfel. Integral, numărul 10 din noiembrie 1956 „este consacrat mesajului de poezie și onoare românească pe care ni-l trimite un poet din țara ferecată”. Autorul
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
Popa, Existențialismul, Mircea Popescu, De consolatione philosophiae. Câteva teze provizorii), eseuri filosofice, adeseori în marginea unor texte literare, precum și ample bibliografii și consemnări de apariții editoriale. Materia revistei este structurată în mai multe rubrici permanente. „Povestea vorbei”, dedicată cu precădere liricii, publică versuri ale marilor creatori români, însoțite de câte un scurt comentariu al lui Virgil Ierunca asupra fiecărui autor (Tudor Arghezi, Rugăciune, I. Barbu, Riga Crypto, V. Voiculescu, Pământ înrămat în patru mari ape). „O seamă de cuvinte” cuprinde fragmente
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
resimțit „indexarea” sa pentru România - hotar de răsărit al Europei (1943) ca pe o posibilă amenințare, și, ca atare, a preferat retragerea, de fapt, recluziunea. În volumele Endymion și Vrăjitorul apelor (1942), se simt, așa cum s-a remarcat, influențe din lirica blagiană, dar și din poezia romantică germană din sau cea rilkeeană. Delicatețea, suavitatea, sensibilitatea, uneori exacerbată sunt doar câteva dintre caracteristicile versurilor lui C., extrem de cizelate, de „lucrate”, fără ca ideea să piardă însă din profunzime. Predominant rămâne sentimentul de solitudine
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
Scandalgrafescu”, „Cocoana Gurădulce”, „Sus, Marcule”, „Stan Pățitul”, „Din filosofia lui Amnariu”, „Știri telegrafice”, „Baba Hârca”, „Umblând printre oameni”, „Vuța și Chiva”, „Poșta Calicului”. Sunt publicate versuri, proză, scenete de profil, dar și sentințe morale sau articole politice pe ton grav, precum și lirică sentimentală. Se reproduc pagini din G. Ranetti, G. Topîrceanu (Romanță autumnală, Balada unui greier mic), Otilia Cazimir. Se republică din scrierile lui I. L. Caragiale (satira Mic și mare și două epigrame). Într-o notiță inserată în numărul 9 din 1883
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
Pora, A. Popovici-Bănățeanu, proză semnează I. Ionescu-Boteni, M. Lungianu, Ion Dragu, Corneliu Moldovanu, Emil Gârleanu, T. Negrescu, iar eseuri, Emil Isac, D. Tomescu, Constanța Hodoș. Se publică traduceri din Infernul lui Dante (G. Coșbuc), Cidul de Corneille (St. O. Iosif), lirică de Lenau (I. U. Soricu), Victor Hugo (D. Nanu), Ady Endre (I. U. Soricu), Horațiu (I. Sân-Giorgiu). Alți colaboratori: Oreste, O. Lugoșianu, Călin Mărgărit, I.F. Buricescu, Mihai Iorgulescu, Em. Grigorovitza, Ștefan Braborescu, Caton Theodorian, Alfred Moșoiu, Nerva Hodoș, Victor I.
CAMINUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286054_a_287383]
-
bine cunoscut nouă: „poezii bune dar cu lipsuri”. Dezbateri mai ample s-au stârnit în legătură cu un volum apărut în anul precedent, semnat de Eugen Frunză. UN POET APĂRAT: EUGEN FRUNZĂ Ne amintim că, în campania împotriva diferitelor - „isme” care bântuiau lirica vremii (schematism, formalism, idilism, obiectivism etc.) susținută în anul precedent îndeosebi de Almanahul literar din Cluj, o serie de exemple ilustrative pentru atari manifestări - ca și pentru altele: neglijență stilistică, manierism - erau și din poeziile lui Eugen Frunză. Ceea ce părea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o mai veche idiosincrazie a clujenilor - un articol critic al lui A.E. Baconsky la adresa unor poezii ale lui Eugen Frunză, publicate în Viața românească. Aceasta (revista), în numărul proxim, prin pana lui Mihai Gafița, face o radiografie a neajunsurilor liricii publicate în revista clujeană. Meciul Viața românească-Almanahul literar, Cluj continuă; căci acesta din urmă, în două numere la rând, deși într-un context mai larg, revine la critica lui E. Frunză menținându-se pe poziții (în nr.6), iar în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Contemporanul și dv. cei din provincie? Atâta viață cu binele, cu răul ei, cu eforturile, succesele și eșecurile ei - n-ar merita două coloane duminica, de cronică literară și încă o coloană de note și ecouri?”. ASPECTE ALE POEZIEI Reconsiderarea liricii prin prisma artei tipizării a scos la iveală o serie de infirmități ale „producției poetice”, favorizând câteva (puține) răbufniri de nemulțumire, din partea poeților, față de funcția tot mai lamentabilă, rezervată acesteia în cetate; criticii literari nu neagă nici ei evidența, dar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înseamnă că în 1953 liderii poeților nu vor demonstra forța frontului liric, despre capacitatea poeziei de a reda și mobiliza fațetele vieții. Iată-l, de pildă, pe Mihai Beniuc 52 demonstrând „primăvara poeziei noastre”, făcând o sinteză a evoluției noii lirici în cei cinci ani ai republicii: „Dacă peste veacuri nepoții noștri vor citi volumul Poezie nouă în R.P.R., tipărit la sfârșitul anului 1952 putea-vor ei, oare, să-și dea seama, să simtă și să vadă, zugrăvită în icoanele și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care întârzie și a uitat să-i spună dacă are sau nu vreo ședință în seara respectivă (...)”. Așadar, chiar și-ntr-un material festiv cum este acesta, publicat de autor în numărul de 1 mai, sunt remarcate două lipsuri ale liricii de după 1947 - și am spune noi mai demult, de după august 1944 - poezia de dragoste și poezia satirică. Poeții se vor conforma noilor comandamente lirice, scriind poezii de dragoste, precum și fabule, pe care le vom detalia în capitolele următoare. Până atunci
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
demult, de după august 1944 - poezia de dragoste și poezia satirică. Poeții se vor conforma noilor comandamente lirice, scriind poezii de dragoste, precum și fabule, pe care le vom detalia în capitolele următoare. Până atunci să încercăm să creionăm «aria cenușiului» în lirică, recte: poezii de mântuială, clișeu, șablon, schematism, «simțiri reci-imagini banale» și altele, așa cum au fost ele dezvăluite în presă. Un prim semnal de alarmă trage A.E. Baconsky. declanșând duelul Almanahul literar - Viața românească de care pomeneam mai devreme. Referindu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fiind pomenit, preponderent, în contexte negative. Teoretizând dogmatic și intransigent, prin formule ca: „noi milităm”, „noi cerem”, - conceptul și nivelul tipicului în poezie, S. Damian 55 dezvăluie multe aspecte ne-tipice și ne-luptătoare, poezii cenușii, monotone, plicticoase, moleșitoare în lirica vremii, în contrast cu poezii valabile, militante, civice semnate de M. Beniuc și E. Frunză. Măsura originalității, a individualității poetice este dată, în opinia criticului de la Contemporanul de forța politică, civică și mobilizatoare a versurilor, de nivelul implicării în contingent: „Dacă cititorul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
măsură dificultățile cu care se luptă și au de luptat poeții noștri atunci când își propun să vorbească într-un chip mai direct despre lumea lor interioară, despre gândurile și trăirile care-i încearcă (...) Nu s-ar putea spune că în lirica noastră au lipsit cu totul cazurile de «evadare», când unul sau altul dintre poeți, desprinzându-se din «gros», au încercat în mod curajos s-o rupă cu pedalarea pașnică, rutinieră și fără perspectivă. Evadarea aceasta a și reușit în câteva
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
când unul sau altul dintre poeți, desprinzându-se din «gros», au încercat în mod curajos s-o rupă cu pedalarea pașnică, rutinieră și fără perspectivă. Evadarea aceasta a și reușit în câteva cazuri, și ei îi datorăm unele succese ale liricii noastre. Există însă și cazuri când «fugarii», nerezistând ritmului accelerat al cursei, au fost readuși în «pluton», ba chiar au rămas în urma lui. Și întrucât e vorba aici de poezia de dragoste (unde rutina, convenționalismul și tonul declarativ n-au
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
praf o seamă de creații lirice ale unora din cei mai iubiți poeți ai noștri ca Maria Banuș, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu și alții. El stăruie îndeosebi asupra poeziei lui Eugen Frunză, văzând în ea expresia «unor însemnate slăbiciuni ale liricii noastre». Nimeni nu contestă că poezia lui Eugen Frunză sau a celorlalți poeți vizați în articol suferă anumite lipsuri. Aici e vorba însă de amplificarea malițioasă a acestor lipsuri, autorul articolului urmărind astfel să «lichideze» creațiile respective în întregul lor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]