4,792 matches
-
Babadag, Cernavodă, școala de la Turtucaia Înființată În a doua jumătate a sec. a XVIII-lea au fost acțiuni civilizatoare nu numai pentru populația românească. După cel de-al doilea război Cadrilaterul a cunoscut o Înflorire egală cu a orașelor de pe litoralul Italiei. Orașul Balcic a devenit o nestemată a colierului maritim românesc. Aici Regina Maria a transformat orășelul Într-o minune de vegetație și edificii de o rară frumusețe. Bisericuța „Regina Maria” era un giuvaer arhitectural. Cercetători ai Evului Mediu au
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Viena cu 7 dolari). Pe motonavă erau și băieți cu ochii albaștri (între aceștia medicul, întâlnit după Revoluție printre diplomații romani din SUA!), iar alți ochi de aceeași plăcută culoare pândeau la Cernavodă și Constanța (orchestrele fiind asigurate de ONT Litoral). Dacă "hartiștii" nu dădeau "darul" erau săltați cu tot cu "agoniseală" și eu eram anunțat de la Constanța: "A plecat motonava spre Viena fără orchestră". (Mi-a venit să râd odată, fiind anunțat că nu toată orchestra a fost "reținută", ci doar violonistul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
colabora cu cca. 30 de firme austriece și pe spațiul Austria la ONT serviciul relații internaționale mai lucra o colegă. 3. Cu firmele și turiștii austrieci veniți în România se ocupau zeci de români, salariați ai filialelor de turism de pe Litoral, stațiunile montane, stațiunile balneare, Deltă, ghizi români care însoțeau grupele în circuite, ghizi pe motonavele de croazieră etc. Deci tot ce-au scris și au povestit zecile de colegi și colege de mai sus ca și observațiile și Notele "cooperatorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
toți "Cooperativa" precizează în final: "se află în atenția organelor noastre"! La tratativele cu proprietarul firmei Dr. L., cadre din conducerea ONT i-au atras atenția acestuia că unii delegați ai firmei la programele de croazieră, circuite sau sejururi pe litoral nu au o atitudine corectă, incitând turiștii austrieci să facă reclamații pentru a obține despăgubiri de la ONT, fiind menționat în acest context delegatul M.E., de origine română, stabilit în Austria. Semnificativă este în acest context Nota din 9.05.1985
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
lui ideologică, nu faptică, adică e vorba, în cazul Mării Negre, mai degrabă de intersecții și consecințe ale ideilor politice și sociale ale Europei, decât de conflicte și evenimente. Antropologia spațiului pontic rezultă, pe de o parte, din realități obișnuite oricărui litoral situat în avanpostul altor mări mai importante (Mediterana, în speță), iar pe de alta, din specificitatea unei zone cu o coloratură geo-strategică foarte diversă. Geto-dacii au navigat rudimentar pe râuri interioare, pe fluviu și pe mare cu monoxile, bărci și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
identificată distinct, ca fenomen, nu poate fi vorba în cazul Mării Negre, am spus-o deja, asta în condițiile în care pe alte mări, mai deschise, pirateria ținea de normalitate, una, desigur, nedorită. Păzită de turci prin patrule, monopol comercial și litoral fortificat, nu numai piraților, dar oricăror străini le-ar fi fost inaccesibilă Marea Neagră pentru jaf sau comerț din capturi. Nu iau aici în considerație posibilul trafic cvasi-local cu hașiș și alte mărfuri profitabile, făcut mai ales de marinarii contrabandiști eleni
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Marea Neagră și interesele comerciale ale statelor europene (Anglia, Austro-Ungaria, Rusia) se concentraseră în a elibera navigația pe Dunăre și mare de monopolul otoman. Atmosfera levantină a porturilor românești a fost contrabalansată, în roman, de cea extrem occidentală, prin popasurile pe litoralul francez și sud-american. Fost ofițer de aviație pasionat de veliere și de călătorii, autorul lăsa să se înțeleagă, în 1964, că a încercat să-și construiască, înainte de război, o modestă corabie a visurilor, într-un șantier dunărean, dar nu a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
merită iubită, au făcut-o și autorul, și personajele sale. Tema pirateriei e ilustrată, desigur, prin prezența antipaticului Spânu, dar nu numai. Sunt alte câteva trimiteri, în roman, sugerând o realitate istorică a secolului al XIX-lea, pe Marea Neagră și litoralul mediteranean. La prima întâlnire cu câțiva din viitorul echipaj, de pildă, sub puntea barcazului grec Penelopa, Anton Lupan a discutat și despre pirați, pe care, probabil, îi întâlnise în arhipelagul elen. Moș Leon, bunicul lui Pierre, fusese corsar foarte dibaci
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
arsă de soare și tăbăcită de sărătura mărei, care fusese mus pe vasele corsare elene ce acționau împotriva turcilor, relatează că, în trecut, se câștiga bine din contrabanda cu hașiș, luat din Arhipelag și dus până la Alexandria. Controlul englez asupra litoralului egiptean a eradicat traficul, așa încât se poate presupune că brigantina zărită făcea, pe ascuns, încă, acest comerț ilicit, sub nasul autorităților. Conti nuând rememorarea, bătrânul lup de mare reconstruiește în fața tinerilor marinari ai timpurilor moderne, din cuvinte, ultima luptă a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
rudimentare, astfel încât o literatură a mării nu putea să apară și să se dezvolte prea curând și prea substanțial. Îndrăznesc să afirm că la același nivel suntem și astăzi, adică nu suntem o națiune marină de luat în seamă, chiar dacă litoralul Mării Negre ocupă o bună parte din limita estică a limes-ului românesc, cu Dunărea pe limita sudică, chiar dacă avem porturi, trafic economic, flotă militară și parteneriate internaționale. Pe de altă parte, atunci când caracterul secundar și marginal al tematicii aventurilor marine
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
2006 am primit vizita în țară a domnului Bernhard Löhr, director al I.C.I.P.E. din Nairobi, Kenya, care lucrează în probleme de combatere biologică a speciei Plutella xylostella. Am efectuat cercetări în culturile de varză atacate de Plutella xylostella în zona litoralului românesc al Mării Negre. Este zona cu climatul cel mai apropiat de Kenya. Am inițiat un contract de cercetare cu I.C.I.P.E. Kenya pentru a găsi unele specii de insecte parazitoide care să fie aclimatizate în Kenya și apoi să fie trecute
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
ceva la Universitatea „Al.I. Cuza”, care să dureze în timp, atunci pot spune că am reușit să readuc Stațiunea biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” și s-o fac funcțională. Este vorba de prima stațiune de biologie marină (oceanologie) de pe litoralul românesc al Mării Negre. A fost înființată în 1926, la 1 Martie, de către profesorul Ioan Borcea. Profesorul Ioan Borcea a făcut studiile universitare la Iași, apoi a urmat și cursurile Facultății de Științe de la Sorbona din Paris. La Sorbona și-a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
asemenea, cercetări de hidrobiologie, urmărind fauna limanurilor marine din Dobrogea. În perioada 1919-1920 a fost ministru la Ministerul Instrucțiilor Publice. Cercetând fauna limanurilor litorale ale Mării Negre profesorul Ioan Borcea s-a gândit să pună bazele unei stațiuni zoologice marine pe litoralul Mării Negre. În 1925 a mers de la gurile Dunării până la Vama Veche pentru a găsi locul cel mai potrivit pentru o astfel de stațiune. Până la urmă s-a hotărât să pună bazele acestei stațiuni la Agigea. Aici, chiar pe țărmul Mării Negre
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Analele Universității din Iași. În 1928 a organizat a doua expediție, care a ajuns până la Golful Caliacra. De asemenea, rezultatele au fost publicate în Analele Universității. Prin cercetările profesorului Ioan Borcea au apărut primele informații științifice referitoare la fauna de la litoralul românesc al Mării Negre. Profesorul Borcea a abordat mai multe direcții de cercetare: - ichtiofauna Mării Negre, cu deosebire familiile Clupeidae, Mugilidae, Gobiidae și Bleniidae; - fauna de Moluște; - fauna de Crustacee, în special crustaceele Phylopoda; - originea faunei din Marea Neagră; - migrația peștilor. Sesizând faptul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
marin, profesorul s-a înțepat cu bisturiul. A făcut septicemie și în 48 de ore a murit. Moștenirea lăsată de profesorul Ioan Borcea s-a dezvoltat și a devenit una dintre cele mai mari și mai importante stațiuni de pe tot litoralul Mării Negre. În 1970 era un Institut de cercetări marine cu peste 40 de cercetători, cu laboratoare moderne, cu o navă de cercetări bine echipate și cu o bibliotecă unică în România prin tratatele de specialitate și revistele de biologie marină
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
participat: - prof.dr. Gheorghe Mustață - directorul Stațiunii, cercet.pr. gr. III Iulian Trandafirescu, asist. Cercet. Victor Surugiu, asist. Cercet. Cristina Pălici, asist. Mircea Nicoară. Aplicația s-a desfășurat în perioada 24 sept. - 5 oct. 1995 în complexul lagunar Razelm-Sinoe și pe litoralul românesc al Mării Negre din zona Portița - Periboina. Tema aplicației a fost - Cunoașterea biodiversității biocenozelor din complexul lagunar Razelm-Sinoe și de pe litoralul românesc al Mării Negre din zona Portița-Periboina sub influența impactului antropic. Cercetările au vizat cunoașterea gradului de poluare a apelor
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Mircea Nicoară. Aplicația s-a desfășurat în perioada 24 sept. - 5 oct. 1995 în complexul lagunar Razelm-Sinoe și pe litoralul românesc al Mării Negre din zona Portița - Periboina. Tema aplicației a fost - Cunoașterea biodiversității biocenozelor din complexul lagunar Razelm-Sinoe și de pe litoralul românesc al Mării Negre din zona Portița-Periboina sub influența impactului antropic. Cercetările au vizat cunoașterea gradului de poluare a apelor în zonele stabilite și influența poluării asupra hidrobionților și a biocenozelor. Ca urmare au fost analizați parametrii organoleptici, fizici și chimici
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de disertație și de licență. Am reușit să punem baza următoarelor laboratoare la Stațiunea Biologică Marină: La Facultatea de Biologie am dezvoltat Laboratorul de Hidrobiologie. Am realizat, în 1995, o expediție româno-britanică în complexul lagunar Razelm-Sinoe și în ecosistemele de pe litoralul românesc al Mării Negre. Expediția științifică a fost subvenționată de către Consiliul Britanic și a fost efectuată cu specialiști de la Departamentul de Oceanologie al Universității din Southampton din Anglia. În august 1997 am organizat o expediție științifică consacrată controlului biologic al speciilor
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
întrunirea ambasadorilor, ci și prin scrisoarea de donație, indirectă, a lui Danev... După succesul modest, dar real, obținut la Petersburg, guvernul mi-a acordat un concediu pe care l-am folosit străbătînd drumurile Italiei cu mașina. Vizitînd Rimini, Urbino și litoralul adriatic eram în măsură să uit, sub soarele frumos al lui aprilie și al lui maggio fiorentino 118, vicisitudinile războiului împotriva îndîrjiților turci și disensiunile dintre aliații balcanici, dar articolele din presa italiană mi le aducea în fiecare zi sub
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mondenă. De aceea, la această întîlnire sportivă din 11 mai îl văd, cu surprindere, pe Flotow urcînd pînă în vîrful tribunei unde mă așezasem și, luînd loc lîngă mine, întrebîndu-mă imediat despre proiectele mele estivale. Cînd i-am spus "pe litoral la Viareggio, apoi la țară, în Moldova", ambasadorul, cu un aer îngrijorat, obiectă că diplomații de la Roma vor fi opriți la fața locului de gravele evenimente care se pregătesc. Deși, cu jumătate de gură, împărtășeam aceste vederi pesimiste expuse tot
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
uitat în dicționar să văd dacă are vreo semnificație - recunosc că habar nu aveam mai înainte -, nu mică mi-a fost satisfacția să constat că e un cuvânt venit din provensală și care înseamnă: „pește plat de ocean, trăind pe lângă litoralul european, și având o coadă lungă, ascuțită ca o țeapă și otrăvitoare”. Pastenague a crescut și s-a dezvoltat intelectual în Franța, ceea ce nu prezintă numai avantaje, mai ales când e vorba de cunoașterea mentalităților răsăritene. Folosesc pluralul ca să nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mișcarea muncitorească să triumfe, nu e obligatoriu ca ea să fie condusă de tipi care, ulterior, vor da numele unei școli de activiști făcuți la apelul bocancilor („Ștefan Gheorghiu“), unei fabrici de confecții („I.C. Frimu“) sau unei stațiuni staliniste de pe litoral (Vasile Roaită). Există cazuri în care stindardul proletariatului poate încăpea pe mîna unui occidental straniu ca Jose Mourinho. Fără să tragă de nici o sirenă, fără să fie întemnițat pentru că dezlega vagoanele de la trenurile capitaliștilor, măsliniul grizonat de pe banca lui Porto
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dat pradă focului iar o par-te dintre locuitori s-au salvat plecînd spre alte meleaguri și ajungînd pînă în Italia. Valurile de invadatori ahei, eolieni și dorieni care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ținuturile cele mai grele vieții, în munții din nord. În ,,perioada obscură” a grecilor(secolele Xll - Vll î.e.n.) nu se mai amintește nimic de pelasgi dar aceasta nu înseamnă că ei au dispărut sau au fost asimilați de greci
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
îl știm de roman sadea, în lucrarea Naturalis historiae(Istoria naturală) la capitolele XXV-XXVl, găsim referiri la Dacia, Sarmatia și Scythia scriind magistrul ast-fel: ,, De la aceasta în lungime către ținuturile scitice, sînt popoare, vecine totuși, în-să diferite pînă la litoralul(Mării Negre): Geții, cărora romanii le spun daci; de altfel, Sarmații cărora grecii le spun Sauromați...” Deci romanii i-au ,,botezat” și pe alții ca să le fie bine în vîrful sabiei, dar nu înseamnă că acesta este adevărul. Tot Pliniu spune
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
conversație (dar nu numai) hai(de) este precedat de alocutive de interpelare de toate tipurile: A: Deci domnu avocat, haideți să lămurim o chestie. B: Hai să lămurim (IVLRA: 103) "Mă Costică, hai să vedem cîmpu dă mine dă pă litoral" (IVLRA: 48). Hai(de) poate fi precedată de coenctori metadiscursivi de tipul: astfel, de aceea, deci, în aceste condiții, atunci etc. B: Îhî.Okei. Atunci haideți c-o să mai discutăm atunci. nu e chiar foarte foarte strictă condiția asta. A
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]