3,158 matches
-
realități sufocante, cu precădere anteceaușiste, evident, în beneficiul "epocii de aur". Condeieri care profitau copios de imunitate, de înlesniri. Și nu întîmplător aflați, după '89 apolitici în fruntea bucatelor postcomuniste. Nu același lucru se poate spune ca să divaghez un pic ludic despre... antiesopismul unei frumoase franțuzoaice, Catherine Millet, care n-a fost nevoită nicicînd să-și dedubleze natura intimă. Acum în vîrstă de 54 de ani, critic de artă și directoare a prestigioasei reviste Art Press, a șocat recent publicul francez
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
De bine-de rău, masele astea își tîrîiau traiul cum puteau, închisorile însă gemeau de elitele românești, cele ce definiseră o țară în plină emergență europeană. Asta pînă la invazia tancurilor rusești și înstăpînirea hahalerelor autohtone. Abrevierea scriitoarei, dincolo de tăietura ei ludică, diagnostichează exact starea de spirit a junimii din sinistrul interstițiu. Restrîngînd aria la un Iași care, oricum, nu fusese un oraș oarecare, sînt de rememorat secvențe stenice, sustrase cu perspicacitate activismului și securismului local, în stare, acesta, a mai păstra
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu Brâncuși e, astăzi, cel mai cunoscut român în lume. (După ce, prostește, îi luaseră un timp locul Nadia Comăneci și Ceaușescu!!!) În spiritul aceleiași paradigme, am putea opera și alte juxtapuneri, de pildă cea de genul: Matisse-Pallady, dar, de ce nu, ludic, și una locală: Bejenaru-Hatmanu. Cum, tot așa, de ce nu: Coelho-Cărtărescu. Sau, Cărtărescu (fascinantul, paralizant de vizibil acum)-Stelian Tănase (romancier foarte rafinat, dar...). De ce Brâncuși și nu Paciurea? De ce iubim femeile. Cu un titlu ca ăsta (precum Cocoșul) ai dat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la formula unificatoare a mitului, până la actualizarea lui cotidiană în formele discursului public. O altă necesitate, de adaptare la condițiile existenței și de controlare a lor, impune și caracteristicile imaginarului colectiv, ce nu poate fi redus doar la creațiile fanteziste (ludice) sau la cele politice, ci, dimpotrivă, se dovedește cuprinzător pentru amândouă, ca și pentru formele de reprezentare a sacrului. Ca speculum mundi pentru medievalitatea românească, textul, imaginea, obiectul cultural și proiecția organizării lumii reflectă temele proeminente ale imaginarului colectiv. Conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cunoscut − teritorii străine) și pe mai multe registre desfășurate pe verticală (celest - teluric - "lumea de dincolo"). Funcția simbolică (iconică) a imaginației se manifestă în figurarea sacrului (de la Geneză la Apocalipsă), iar funcția "onirică" (pe care o putem asimila cu fantezia, ludică sau tenebroasă) este creativă mai ales în registrul popular al imaginarului, acolo unde credința creștină întâlnește moștenirea pre-creștină și iau naștere astfel cele mai expresive interpretări și proiecții simbolice. Cercetarea exploatează și dimensiunea antropologică a simbolismului spațio-temporal, păstrat în imaginarul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fără a eșua în tentativele sale de civilizator. În definitiv, dacă bestiarul imaginat este o replică dată realului, fantezistă, amplificată retoric tocmai pentru a proiecta la un nivel suprauman calitățile personajului, atunci și această lume ireală, mereu cucerită, devine imaginea ludică a unei existențe percepute ca fiind insuficientă, limitată și, în final, incontrolabilă. Medievalitatea românească, în parcurgerea treptelor către maturitate și a etapelor de formare a unei culturi înalte, nu a ajuns - se poate spune - la varietatea artelor sau a manifestărilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și în legendele hagiografice, sacrul canonic (dogma și gândirea religioasă) este înlocuit de mit și de fabulos într-un epos eliberat de spaimă, mai aproape de umanitatea profană care își savurează cu încântare fantezia, dedublându-se (autor−lector) pentru a mima, ludic, mirarea. Până la "vesela Apocalipsă" din Țiganiada lui Ioan Budai-Deleanu drumul nu mai este atât de lung. Exorcizarea fricii de necunoscut atenuează în imaginar umbra morții și a iadului. Un antropomorfism vegetal, o putere fabuloasă a eroului, o prezență restrânsă semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vedere de aproape, care te ajută să surprinzi mai ales detaliile din imaginea reflectată pe ciobul oglinzii sparte. O nouă istorie literară a textului medieval românesc poate fi scrisă, tocmai prin dublarea acribiei filologilor pe care îi avem cu spiritul ludic și curios al teoreticienilor. Deliciile etimologiilor pot consona cu ironiile provocatoare ale "moderniștilor", mult mai incitați de căutarea tentaculară și speculativă. Mai mult decât orice, cred că pe "al treilea" istoric Dan-Horia Mazilu l-ar fi amuzat să știe că
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unor lumi depărtate (A. Kușniewicz). La acestea se adaugă evidențierea câtorva trăsături ale balcanismului literar: cultivarea derizoriului cu funcție dezintegratoare și finalitate peiorativă și dimensiunea spirituală, contemplativ-estetică, în amândouă găsindu-și sursele mai multe însușiri ale corinticului (mitizare-demitizare, ironia, grotescul, ludicul, alegoria, parabola și creația conștientă de sine). Cu unele similitudini în problematică și alcătuire, cartea Scriitori polonezi (secolul XX), apărută în 2002, mărește numărul creatorilor contemporani polonezi cunoscuți în România. Contrar așteptărilor, G. își oprește atenția asupra câte unei proze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
discriminați sau, chiar mai rău, ținuți În sclavie? De ce am distrus mediul Înconjurător și am otrăvit biosfera? De ce unele națiuni intimidează alte națiuni și caută hegemonia prin război, cucerire și subjugare? Cum a ajuns rasa umană să-și piarda spiritul ludic Înnăscut și să devină robotizată, făcând din munca necontenită Însuși sensul existenței sale? Când și de ce a devenit materialismul un substitut pentru idealism, iar consumul excesiv s-a metamorfozat dintr-un termen negativ Într-unul pozitiv? Postmoderniștii au privit modernitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rezumat al esenței documentului, acesta este un angajament de a respecta diversitatea umană, de a promova inclusivitatea, de a lupta pentru drepturile umane și ale naturii, de a Încuraja calitatea vieții, de a urmări dezvoltarea sustenabilă, de a elibera partea ludică a spiritului uman, de a construi o pace perpetuă și de a nutri o conștiință planetară. Împreună, aceste valori și țeluri, care apar În multe forme diferite În interiorul constituției, reprezintă urzeala visului european aflat Încă la Începuturile sale. 10. Guvern
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În procesul politic. Există trei mari aspecte ale societății civile. În primul rând, acestea implică toate organizațiile și activitățile care promovează religia, educația și artele, furnizează servicii sociale, se ocupă de vecinătăți și comunități și Încurajează recreația, sporturile și activitățile ludice. În majoritatea lor, aceste activități se desfășoară În interiorul frontierelor naționale și nu au În general un caracter politic clar. În al doilea rând, societatea civilă implică organizațiile consacrate „drepturilor”, ale căror obiective sunt mult mai orientate politic și a căror
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
copiilor. O educație bazată pe intuiție, adică pe cunoașterea și trăirea faptelor. Învățământul nu trebuie să fie obositor, constrângător și rutinier, ci atractiv, plăcut. În acest sens, este necesar să li se cultive copiilor curiozitatea liberă și înclinațiile spre activitățile ludice. Învățătorul își poate stimula elevii la descoperire personală, ceea ce solicită din partea lui entuziasm, talent și tact pedagogic. În concepția sa, orice acrivitate instructiv educativă trebuie să fie o investigație, care se bazează pe spontaneitatea copiilor și pe actele lor de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Hervé This și se referă la ultimele creații ale lui Gagnaire, dar credem că i se potrivește de minune și lui Ferran Adrià) nu este lipsită de umor, tehnica sa sofisticată fiind pusă în slujba unui ideal însuflețit de bucuria ludică a unui copil. Caviarul de pepene galben, obținut prin „sfericizare“, este un bun exemplu în acest sens: sucul de pepene este amestecat cu alginat de sodiu, apoi pus în seringi din care picăturile cad într-o baie de clorură de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
potrivește va trebui să fie metalivrescă. Umorul și ironia vizează aici trei niveluri: sunt „deconspirate”, prin repertoriere parodică, schemele romanești, e ironizat limbajul recenziilor, al cronicilor literare și al „referatelor de carte”, cu toate clișeele lor, și e continuat demersul ludic pe teme onomastice inițiat de Dicționar onomastic, prin numele „autorilor” imaginari „recenzați”, purtătoare de referințe și sugestii sau oferind materie pentru calambururi. Uneori apar nume de autori reali, cărora le sunt atribuite cărți inexistente (Mihail Sadoveanu, În târg la Tananți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
scrierii Anonimului. În afară de comentariile caleidoscopice și fanteziste (ce includ uneori mici narațiuni independente etc.) ale pseudo-„îngrijitorului de ediție”, sunt introduse și fragmente ale unui al doilea text al Anonimului, paralel cu cel din prima parte. Cartea e, sub aparențe ludice, o vastă „panoramă” a lumii contemporane, plină de gravitate și conținând în subtext înfrigurate interogații asupra vicisitudinilor veacului. În schimb, Toxicologia... ar putea fi descrisă ca o autobiografie, în parte reală, în parte fictivă, unde discursul auctorial e relativizat prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
romanului de aventuri, altcândva a textului confesiv ori a biografiei ș.a.m.d.), aceleași trăsături esențiale, atât în ce privește construcția și tehnicile, cât și sensul global. Criticii au semnalat, cvasiunanim, predominanța discursului ironic, burlesc, parodic, afectat livresc și erudit (cu subtext ludic), ingeniozitatea tehnicii narative (se întâlnesc adevărate broderii scripturale, cascade de „sertare” narative, deschise fie prin „punere în abis”, fie „în paralel” față de textul principal, performanțe de jonglerie în materie de atribuiri succesive sau alternative ale secvențelor unor naratori diferiți, exploatarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
performanțele, fie că este vorba despre box, pilotarea unui avion sau cântatul la pian se învață și se perfecționează datorită unor simulări ulterioare. Pe de altă parte, participarea la jocuri violente poate crește probabilitatea agresiunii comise de către copii în afara contextului ludic. Studii ulterioare au arătat că observarea unei interacțiuni agresive între doi copii îi poate determina pe spectatori să reproducă comportamentul într-un context asemănător. Parker și Rogers (1981) invită doi băieți să privească un video în care apar doi copii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un dialog, ci o ciorovăială cu derapaje, cvasiionesciene, în absurd. „Pantomima...cu zgomote” Vreau să număr stelele (apărută în primul program al Teatrului de Comedie) este o fabulă urzită, fără cuvinte, numai din sunetele caracteristice diferitor animale. Satira, amintind de ludicul commediei dell’arte, șfichiuie obtuzitatea, agresivitatea neroadă a societății față de cei ce sunt altfel, ieșind din gregarismul turmei. A murit păpușa („Teatrul”, 1966), „bufonadă tristă”, se petrece la circ, unde se amestecă și lacrima, și hohotul de rîs. În Lada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
truculența retoricii plastice și înfrumusețând cu un aer hieratic, de unicat, chiar cea mai uzată temă. În felul acesta, publicul recunoaște „aerul” și „culoarea” picturii Vioricăi Toporaș, semnătura devenind inutilă. Aurel LEON - 1983 VIORICA TOPORAȘ [...] În mai toate aceste scene ludice, de un colorit atrăgător, adesea cu accente exuberante, personajele apar în mișcare, impetuos dezlănțuite. Peisajul, când e prezent, constituie doar locul unei acțiuni, fundalul aproape neutru al desfășurării unor scene dinamice, tensionate, în care elementul principal rămâne figura umană, adecvat
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
despre reactivarea unor rituri magice pe care modernitatea părea să le fi eliminat. Astfel, divinația reapare În ipostaza horoscoapelor incluse de mass-media În produsele lor, a specialiștilor În ghicit care oferă servicii atât persoanelor, cât și firmelor, a micilor rituri ludice din relațiile interpersonale (ghicitul În cafea, În cărți, În palmă etc.). Vindecarea magică este prezentă nu numai În formele popularizate și intens mediatizate de amulete sau alte obiecte care protejează și mențin sănătatea (brățările magnetice, colierul ionizat), ci și În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru contactul cu sacralitatea. În plus, pelerinajul mediază Între formele culturale elitiste și cele populare, legând Într-un proiect religios clasele sociale diferite (la fel ca și carnavalul, care face Însă acest lucru din perspectiva negării, a derizoriului și a ludicului). De asemenea, trăirile pelerinilor sunt asemănătoare experiențelor specifice riturilor de inițiere prin elemente morfologice precum asumarea unui rol și negarea rolurilor sociale anterioare, așteptarea unei transformări, intensitatea experiențelor, recunoașterea și consacrarea de către grup a noii identități sociale, crearea unui cadru
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceremoniale, În carnaval, suspendarea sistemului temporal uzual ocupă mai multe zile și aduce o mare varietate de manifestări. În plus, temporalitatea carnavalului inversează ritmurile obișnuite, profane sau sacre: În antiteză cu majoritatea ceremoniilor, manifestările carnavalești au loc noaptea. În ciuda caracterului ludic și a manifestărilor de contestare a ordinii comune, carnavalul are profunde semnificații religioase - calendarul său este ancorat În calendarul sacralității creștine: Timpul carnavalului este caracterizat de relația dintre Dumnezeu și oameni și, din această cauză, sărbătoarea are tendința de a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a mascării, adică a unui sistem simbolic care „permite transpunerea lumii omenești În cea a zeilor” - În formula istoricului Terry Castle. Procesiunile cu măști pot avea atât un caracter magic sau religios, cât și unul laic, de tip politic sau ludic. Măștile pot intermedia rituri de divinație, de vindecare, acțiunile șamanice, riturile de trecere, riturile de contestare, numeroase rituri calendaristice (fie agrare, fie vânătorești) etc. Atunci când procesiunile cu măști durează mai multe zile și au un caracter mai complex, putem vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Polonia cu lupta pentru suveranitatea națională: acest lucru ar fi putut stârni sentimente antisovietice, cu atât mai mult cu cât armata sovietică era Încă prezentă În Polonia. După 1950, ziua de 1 Mai a fost transformată Într-o sărbătoare mai ludică și mai populară, paradele fiind combinate cu distracțiile publice (Z. Mach, 1993, pp. 151-158). Odată cu apariția sindicatului „Solidaritatea” și contestarea puterii comuniste, se declanșează un proces al duplicării comemorărilor care conduce la constelații de interpretări diferite: același eveniment comemorat poate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]