4,609 matches
-
va trebui să o ignor în acest moment. Dacă este ca cetățenii să fie competenți, nu vor avea nevoie de instituții politice și sociale care să-i ajute să devină astfel? Fără îndoială. Prilejurile de a ajunge la o înțelegere luminată a problemelor publice nu sînt doar parte a definiției democrației. Sînt o necesitate pentru democrație. Nimic din ceea ce am spus nu vrea să sugereze că cetățenii ca majoritate nu pot face greșeli. Pot și chiar fac. Tocmai acesta este motivul
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
instituții politice ale democrației poliarhice... sînt necesare pentru a satisface următoarele criterii democratice: 1. Reprezentanți aleși Participare efectivă Controlul asupra agendei 2. Alegeri libere, corecte și frecvente Egalitatea la vot Controlul asupra agendei 3. Libertatea de expresie Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 4. Surse alternative de informare Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 5. Autonomie asociațională Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 6. Cetățenie cuprinzătoare Cuprindere deplină DE CE (ȘI CÎND) DEMOCRAȚIA RECLAMĂ EXISTENȚA UNOR REPREZENTANȚI ALEȘI? Întrucît
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democratice: 1. Reprezentanți aleși Participare efectivă Controlul asupra agendei 2. Alegeri libere, corecte și frecvente Egalitatea la vot Controlul asupra agendei 3. Libertatea de expresie Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 4. Surse alternative de informare Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 5. Autonomie asociațională Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 6. Cetățenie cuprinzătoare Cuprindere deplină DE CE (ȘI CÎND) DEMOCRAȚIA RECLAMĂ EXISTENȚA UNOR REPREZENTANȚI ALEȘI? Întrucît subiectul principal al guvernării democratice au devenit unitățile de dimensiuni mari cum
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Alegeri libere, corecte și frecvente Egalitatea la vot Controlul asupra agendei 3. Libertatea de expresie Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 4. Surse alternative de informare Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 5. Autonomie asociațională Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 6. Cetățenie cuprinzătoare Cuprindere deplină DE CE (ȘI CÎND) DEMOCRAȚIA RECLAMĂ EXISTENȚA UNOR REPREZENTANȚI ALEȘI? Întrucît subiectul principal al guvernării democratice au devenit unitățile de dimensiuni mari cum sînt națiunile sau țările, s-au ivit următoarele întrebări: cum
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nu-și pot exprima în mod liber opiniile asupra tuturor problemelor legate de conduita guvernului? Și dacă este să țină cont și de concepțiile altora, trebuie să aibă posibilitatea de a auzi ce au alții de spus. Dobîndirea unei înțelegeri luminate a posibilelor acțiuni și politici guvernamentale necesită de asemenea libertatea de expresie. Pentru a-și forma competența civică, cetățenii au nevoie de ocazii în care să-și exprime propriile puncte de vedere; să învețe unii de la alții; să se angajeze
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pentru democrație. DE CE DEMOCRAȚIA RECLAMĂ DISPONIBILITATEA UNOR SURSE DE INFORMARE INDEPENDENTE ȘI ALTERNATIVE? Ca și libertatea de expresie, disponibilitatea surselor de informare alternative și relativ independente este cerută de cîteva criterii democratice de bază. Să ne gîndim la necesitatea înțelegerii luminate. Cum pot dobîndi cetățenii informațiile de care au nevoie pentru a înțelege problemele, dacă guvernul deține controlul asupra tuturor surselor importante de informare? Sau de altfel, dacă un singur grup se bucură de monopol în furnizarea informațiilor? Așadar, cetățenii trebuie
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
din punct de vedere politic, atunci nu ar trebui ca guvernarea asociației să respecte criteriile democratice? Dacă ar trebui, atunci în ce măsură oferă asociația membrilor săi oportunități de participare reală, de aplicare a egalității la vot, de cîștigare a unei înțelegeri luminate și de exercitare a controlului ultim asupra agendei? În aproape toate sau poate în toate organizațiile de pretutindeni există loc pentru un anumit grad de democrație; și aproape în toate țările democratice e loc considerabil pentru mai multă democrație. Capitolul
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dezvoltă pentru a trata diversitatea culturală a societăților lor. A PATRA PROVOCARE: EDUCAȚIA CIVICĂ Deși nu am spus multe în paginile anterioare despre educația civică, vă puteți aminti că unul dintre criteriile de bază pentru un proces democratic este înțelegerea luminată: în limite rezonabile de timp, fiecare membru (cetățean) trebuie să aibă oportunități egale și efective pentru a se informa despre politicile alternative relevante și posibilele lor consecințe. Cum tind cetățenii, în practică, să își dobîndească educația civică? Țările democratice mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cazul eruditului latin Marcus Terentius Varro. În această etapă din istoria etimologiei, apropierile fanteziste dintre cuvinte erau numeroase: homo „om“ era explicat prin humus „pământ“, fiindcă se credea că omul ar fi fost creat din „humă“. Cicero și alți oameni luminați ai Antichității au ridiculizat aceste fantezii, așa cum au făcut-o și alții, până la descoperirea legilor fonetice și la apariția gramaticii comparate și istorice. Rabelais, de exemplu, se amuză să explice 20 că numele Gargantua dat unui personaj al său vine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
să citească și altele. Avea o vagă senzație, venită parcă din inconștient, că esența acestor lucruri nu este nouă. I se păreau familiare, dar pe care nu le-a conștientizat niciodată și nu le-a înțeles ca acum. Se simțea luminat, cultivat, parcă își dăduse deoparte niște nori cenuși și reușise să-și ridice vibrațiile. Realiza un lucru, că înainte se credea superior și deștept și nu știa toate acestea. Acum, nu se mai simțea așa, dar știa mult mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
plăti, după care își luă la revedere. Pe drum se analiza și se simțea parcă începea să se trezească dintr-un somn adânc și limitat. Avea senzația că transcende materia. Intuia că începe să meargă pe un drum mult mai luminat, mai relaxant și lipsit de încrâncenare. Apoi, îi venea în minte aproape obsesiv spiritualitatea și viața tibetană așa cum o înțelesese la niște emisiuni TV. La următoarea ședință, printre altele, îl întrebă pe Ion Mihai: Dar totuși bucuriile materiale, plăcerile materiale
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Deciziile pe care trebuia să le ia subiectul erau "mai luminos", "egal", "mai întunecat", în ce privește o imagine în comparație cu cealaltă. În scopul de a orienta experimentatorul asupra modului de gradare ales a fost aplicată o determinare mai apropiată. În legătură cu decizia "mai luminat" și "mai întunecat", desemnările introduse pentru aceastea erau în principal "hotărât", "mai sigur", "vizibil". Măsurătorile doctorandului român se refereau la deciziile subiecților în condiții de reglare a luminozității, saturației, proporțiilor combinărilor cromatice. O atenție deosebită a fost acordată identificărilor sursei
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
fiul său, iar această lucrare a căpătat o largă circulație ca manual medical de bază. A scris și Euporista, manual-ghid pentru autoîngrijirea sănătății. Ca medic pedagog a criticat metodele brutale, contondente și neproductive din școli. A fost un spirit complex, luminat, laborios. Alexandru din Tralles (sec. VI) s-a născut în Ephes, a circulat în Imperiu, a fost și la Roma, dar s-a stabilit în „Noua Romă“. Unul dintre frați este arhitectul catedralei Sf. Sofia. Scrie Douăsprezece cărți despre medicină
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de excroci. Principiul vedic prana = suflu este esențial în concepția yoga, în sistemul biomedical, psiho- somatic yoga. El este controlat de sakti, principiul energetic divin, luminator Complexă prin conectarea ei la realitatea spirituală și organică, medicina indiană antică, ghidată și luminată și de înțeleptul vindecător legendar Atri, a cărui inițiere aparține lui Brahma, zeul suprem, mai are încă tainele ei. De la Atri, medicina progresează prin Artaja, care a profesat la Taxila și care a lăsat numeroșilor elevi opera Atharwa-Samhitâ, întregită de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
promulgă legea asistenței medicale gratuite pentru săraci, handicapați neuro-motori și a nedeplasabililor de la domiciliu. Spre deosebire de Renașterea centralizată în Italia, în sec. al XVII-lea apar și alte centre de iradiere filosofică, medicală, literară. în Franța lui Ludovic al XIV, absolutismul luminat al Regelui Soare, coexistând cu democrația în formare, ia partea medicilor, încurajează literele, lasă filosofii să gândească și oamenii de știință să cerceteze, să descopere, să inventeze. Burghezia întreprinzătoare dinamizează secolul, îl umple de conținut. Satira colectivă este în consens
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
întreprinzătoare dinamizează secolul, îl umple de conținut. Satira colectivă este în consens cu acest secol, care își propune să formeze un om al probității ireproșabile și nu numai autonom, cum îl dorea Renașterea. Acestui om decent, creativ, responsabil, sănătos și luminat prin carte, francezii i-au spus „honnête homme“. Model ideal și posibil. Grija pentru sănătate este și grija pentru educație. În acest secol medicina, științele fundamentale, filosofia, învățământul se unesc prin acțiune și reflexie. Se gândește și se făptuiește. Efortul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Antim Ivireanu îl va numi în Tomul bucuriei (1705), „doctorul filosof“. și acesta avea studii în Italia. D. Cantemir vorbește și el de un medic la Curtea domnească, Andrei Lichinios, după nume, grec, dar cu studii la Padova. șerban Cantacuzino, luminatul, are la curte pe doctorul vestit, Iacob Pylarino, cu studii la Padova care la începutul secolului următor, va publica în Italia două cărți de medicină, una privind variolizarea și alta de istoria medicinei. Medic și profesor, spre sfârșitul secolului, este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fiind Joseph Leffer. însă, în această provincie românească, încă din sec. XVI și XVII apăruseră la Brașov, Sibiu și Bistrița școli de moașe cu diplomă. Cele fără diplomă sunt supuse, de acum la un examen confirmativ, căci în acest secol luminat, cartea, instrucția, specializarea devin condiții legiferate pentru a reduce avalanșa afaceriștilor, șarlatanilor, practicienilor de ocazie. Cadrul juridic nu întârzie să apară: Generalia Normativum în Re Sanitatis (1770) este legea austriacă la practica obstetricală, un subcapitol impunând examinarea moașelor necalificate și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Bătăios și ateu, atacator și al lui Corvisart și Bichat, Broussais a fost urmărit de uitare ca și capodopera sa: Catehismul medicinei fiziologice (1824). Cauza principală constă în faptul că lumea a descoperit anacronismul limitativ al teoriilor sale. Pe drumul luminat și consolidat de Laënnec se înscriu și reușitele remarcabile ale școlilor medicale din Viena, Anglia, Dublin (Irlanda), Italia, Germania, Moscova și ceva mai târziu, Statele Unite ale Americii, unde, în 1847, ia ființă Asociația Medicală Americană, iar Philadelphia va deveni centru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
operă complexă și contradictorie, comică și tragică, surprinzănd etern-umanul dar raportându-se, paradoxal, la o realitate concret istorică cu maximă fidelitate realistă dar și cu maximă stilizare, operă ale cărei sensuri se dezvăluie succesiv sau simultan, asemenea laturilor unui poliedru luminat și luminând-și pe rând fețele 25. Foarte multe studii evidențiază alte și alte elemente care pot facilita pătrunderea spre acel "etimon spiritual" (Leo Spitzer) și estetic al marelui dramaturg. Florin Manolescu identifica în pătrunzătorul studiu Caragiale și Caragiale, Jocuri
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Tohanilor, celebre podgorii, această urbe o grădină se răsfață cu multă cochetărie pe o pajiște plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare și până apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu știința cea mai avansată, devenind, cum ziceți, o sfântă...(furios). Atunci noi, noi pentru ce mai muncim? Aia nu, aia nu... LOCATARUL: Da, căci, zi de zi, sus, pe acoperișuri... De ce? Pentru ce? PROFESORUL: Pentru societate... LOCATARUL și PRIETENUL (luminați deodată): Ei, bată-vă să vă bată! (Râd relaxați).89 Aceste proceduri controlate prin care se asigura uniformizarea opiniilor și "reeducarea în masă" sunt responsabile și de tragica denaturare a limbajului. Expresie concretă a absurdului ființei umane dezumanizate la Caragiale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Europa."908 Dan Petrescu vede în protocronism manifestarea unui complex de inferioritate al unei națiuni aflate la marginea imperiilor și care tânjea să fie "în centrul lumii", iar dacă Ceaușescu nu s-a putut impune pe plan global ca lider luminat, a izbutit totuși să fie recunoscut ca unul întunecat și foarte vizibil (deținea un potențial belicos pe care nu și-l putea defula în exterior, recuperându-l pe plan intern, prin demolarea satelor și impunerea condițiilor "de război": foamete, frig
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
limitele strâmte și comode ale familiei lui Adam. Limbajul religios al Bibliei se punea și mai mult de acord cu formele de gândire mitică în interpretarea fizică dată fenomenelor. [...] Pare deci iluzoriu să opui magiei populare din veacurile medievale credința luminată a doctorilor în religie. Ele aparțin aceluiași ansamblu de concepții religioase ce i-au asigurat creștinismului dinamismul istoric. Moștenit, în parte, de la păgânismul pe care ar fi ridicol să i-l opunem de o manieră absolută." ibidem, p. 11. 62
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în toate timpurile... Marea moșie a fost vândută, doar bătrâna Curte boierească, de aproape 200 de ani vechime, din Epurenii lui Gavriliță Kostaki, de se mai află în stăpânirea urmașilor acestei familii, din al cărei neam s-au desprins figurile luminate ale Mitropolitului Veniamin Kostaki<footnote Veniamin Costache Negel (1768-1846),născut la Roșiești lângă Bârlad. Călugărit la Episcopia de Huși , Mitropolit între 1813-1808 și 1812-1842, mare cărturar și om de cultură. A tălmăcit și tipărit multe cărți religioase, a întemeiat Seminarul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]