5,376 matches
-
așezat în trenul mortuar, fiind însoțit de persoanele oficiale. La ora 1630, trenul mortuar a ajuns la Curtea de Argeș. Sicriul a fost coborât din tren. S-a format din nou cortegiul, în aceeași ordine ca la București. S-a pornit către mânăstirea Curtea de Argeș. În fața mânăstirii s-a desfășurat o slujbă religioasă. Înhumarea a avut loc în cripta din interiorul bisericii mânăstirii Curtea de Argeș. Ritualul înmormântării fiind terminat, persoanele oficiale au plecat la gară. La ora 18, trenul a pornit spre București, unde a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mortuar, fiind însoțit de persoanele oficiale. La ora 1630, trenul mortuar a ajuns la Curtea de Argeș. Sicriul a fost coborât din tren. S-a format din nou cortegiul, în aceeași ordine ca la București. S-a pornit către mânăstirea Curtea de Argeș. În fața mânăstirii s-a desfășurat o slujbă religioasă. Înhumarea a avut loc în cripta din interiorul bisericii mânăstirii Curtea de Argeș. Ritualul înmormântării fiind terminat, persoanele oficiale au plecat la gară. La ora 18, trenul a pornit spre București, unde a ajuns la ora
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a fost coborât din tren. S-a format din nou cortegiul, în aceeași ordine ca la București. S-a pornit către mânăstirea Curtea de Argeș. În fața mânăstirii s-a desfășurat o slujbă religioasă. Înhumarea a avut loc în cripta din interiorul bisericii mânăstirii Curtea de Argeș. Ritualul înmormântării fiind terminat, persoanele oficiale au plecat la gară. La ora 18, trenul a pornit spre București, unde a ajuns la ora 22. Luni, 25 iulie. Odată cu pierderea bunicii, care l-a iubit foarte mult, Mihai află că
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Zamfirescu la filozofie, preotul Nicolae Popescu la educația religioasă etc. Clasa Marelui Voievod Mihai a funcționat în anii 1938-1940, mai întâi în vechea locuință de serviciu a unuia dintre medicii Casei Regale, aflată în str. Câmpineanu, și apoi în chiliile Mânăstirii Cotroceni. Lecțiile se desfășurau în localul școlii, dar se practicau și așa-numitele „ieșiri pe teren”, la Tipografia „Cultura Națională”, la Biblioteca Academiei Române, la Muzeul Satului, la Palatul de Justiție etc. La „ieșirile pe teren’, în ceea ce astăzi numim „excursii
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Fabricius, ministrul Germaniei la București. Era și acesta un semn că guvernul Germaniei curta intens România. Gafencu zicea că „are o atitudine bună”. Joi, 20 aprilie. Carol al II-lea și Mihai au luat parte la serviciul religios oficiat la mânăstirea Curtea de Argeș, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Carol I. La ora 1155, trenul regal a sosit în gara Curtea de Argeș. Carol și Mihai au fost întâmpinați de șeful guvernului A. Călinescu. Erau însoțiți de E. Urdăreanu, ministrul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tren și cu automobilele. La plecarea oficială din gara Băneasa, au fost prezenți membrii Casei Civile și ai Casei Militare, guvernul, consilierii regali. Itinerarul călătoriei, indicat de presă, era: Năsăud, Cuhea (Maramureș), Borșa, Vatra Dornei, Baia, Suceava, Ipotești, Mircești, Humulești, Mânăstirea Neamț, Bicaz, Gheorghieni, Brașov, București. Unul dintre participanți enumeră localitățile în altă ordine, se pare ceea reală, cu escale la: Gheorghieni, Bistrița, Năsăud, satele maramureșene (Cuhea), Baia, Putna, Voroneț, Dragomirna, Sucevița, Gura Humorului, Rădăuți, Suceava, Fălticeni, Mircești, Miclăușeni, Humulești, Tg.
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mihai și colegii săi au avut de făcut o comparație între M. Eminescu și V. Alecsandri. Marți, 20 iunie. De dimineață, elevii și-au continuat drumul spre Humuleștii lui Creangă. În ultima parte a excursiei de studii, Mihai a vizitat mânăstirile din Carpații Răsăriteni. Religia, geografia, arta și literatura, s-au îmbinat pentru a da culoare și specificitate acestei ultime părți a traseului. La Agapia și Văratic s-au informat mai detaliat cu privire la viața și activitatea unor intelectuali români din zonă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
literatura, s-au îmbinat pentru a da culoare și specificitate acestei ultime părți a traseului. La Agapia și Văratic s-au informat mai detaliat cu privire la viața și activitatea unor intelectuali români din zonă: N. Grigorescu, Veronica Micle ș.a. În zona Mânăstirii Durău, accentul s-a pus pe cunoașterea geografiei Carpaților Orientali, în special a Muntelui Ceahlău, și prezentarea lor în literatură. La Bicaz au studiat geografia râului Bistrița și și-au amintit că una dintre reședințele Reginei Maria se găsea aici
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
râului Bistrița și și-au amintit că una dintre reședințele Reginei Maria se găsea aici, prilej cu care au evocat personalitatea ei. Un moment distinct, un punct culminant al cursului de sintetizare, l-a constituit șederea și acțiunile desfășurate la Mânăstirea Neamț. Voievodului Mihai și însoțitorilor săi li s-au făcut aici, de către mitropolitul Nicodim, o primire oficială, urmată de o slujba religioasă. A doua zi, profesorii însoțitori (Nae Popescu, V. Arbore, Perpessicius, I. Zamfirescu), au ținut discursuri despre rolul mănăstirilor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la Izmir. S-au îndreptat apoi spre insulele Mării Egee. Duminică, 30 iulie - Joi, 3 august. Călătoria continuă cu vizita pe Insula Rhodos, aflată sub guvernarea Italiei. Stând câteva zile în această insulă au vizitat: castelul și fortificațiile Cavalerilor de Malta, mânăstirea franciscanilor de pe Muntele Filarnis, Tabăra de tineret „Gil” de pe Muntele Profota. Totodată și-au găsit și distracții. Marți, 1 august. Urdăreanu l-a condus pe Mihai la un local de dans. Escapada intenționa ca „Mihăiță să aibă o schimbare și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
martie. Mihai, colegii de clasă și profesorii, sub conducerea profesorului de Drept, I. V. Gruia, vizitează Penitenciarul Văcărești. A fost întâmpinat de G. Păcuraru, procurorul general al Curții de Apel, și Ion Deleanu, directorul general al închisorilor. Întâi, au vizitat Mânăstirea Văcărești, apoi atelierele, spitalul și diferite secțiuni ale închisorii. Pretutindeni, Mihai a primit explicații și s-a informat asupra soartei deținuților. Vizita a durat o oră și jumătate. Sâmbătă, 16 martie. Masa de seară la Ernest Urdăreanu. Participă Carol al
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Puiu Filitti, Ilie Radu, Chefneux. Mihai a venit mai târziu, însoțit de col. Dămăceanu. Rezultatele vânătorii au fost slabe, deși sitari au fost mulți. Joi, 28 martie. La ora 9, Carol, Duduia și Mihai pleacă la vânătoare „la baltă”, la Mânăstirea. Au ajuns la ora 1030. Au participat: Ernest Undăreanu, Costache Malaxa, Ilie Radu, Chefneux. Era cald, ca vara. Au vânat „la pază”, vânătorii plecând pe dig și ocupându-și locurile în pădurea de sălcii și în stuful din baltă. Au
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cine sunt eu? Întrebă brusc călugărul. — Sigur, sunteți călugăr, părinte, doar se vede. și nu unul oarecare. Sunteți un călugăr Învățat, poate chiar un epis cop. Preotul la care am Înnoptat acum câteva zile spunea că pe aici sunt multe mânăstiri bogate, unde s-ar putea să gă sesc de lucru. Chiar m-a lămurit cum să ajung la una care se află prin apropiere. și eu, prostul de mine, i-am uitat nu mele și m-am rătăcit. După cum văd
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lua după aparențe. Duc o viață mizerabilă, mă ascund unde pot... Când nu sunteți găzduit la curtea imperială, sublinie cu falsă inocență ministerialul. La urma urmei, de ce nu rămâneți la Sankt Gallen? Nimeni nu vă poate Împiedica să stați la mânăstirea de metanie, nici măcar Împăratul. Între zidurile ei nu sunteți primejduit cu nimic. Nimeni n-ar Îndrăzni să intre cu sila În locul sfânt. Oricum, ar trebui să vă folosiți mai mult de prietenia cu Împăratul. știe toată lumea că v-a destinat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care o cheamă Adelheid. Părinții ei au murit și ducele vrea s-o creștem noi. Asta-i tot.“ Apoi pleca, fie la grajduri să vadă mânzul cel nou, pe care tocmai Îl fătase iapa albă, fie la vânătoare, fie la mânăstire, la Sfântul Petru, să guste vinul cel nou Împreună cu pă rintele stareț. Rishawei nu-i rămânea altceva decât s-o Întrebe pe copilă. Dar aceasta era la fel de Încăpățânată, ridica din umeri și nu spunea nimic. O privea bănuitor pe bătrâna
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
că trebuie să tacă și-s devotați ducelui până În pânzele albe. Dacă răsuflă ceva Înseamnă că tu ți-ai ascuțit dinții pe unde nu e bine să ți-i ascuți. și n-aș vrea să te văd surghiunită la vreo mânăstire, numai cu pâine și apă, pentru tot restul vieții! Pricepi? A doua oară nu-ți mai spun. și cu asta am Încheiat! — Numai un lucru vreau să te mai Întreb, suspină Rishawa, de ce e atât de primejdios? De ce atâta taină
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ai mai făcut drumul acesta! — De ce nu călărim atunci mai departe? Întrebă un altul. Am putea Înnopta la călugări, În loc să stăm aici În frig. și-am găsi acolo și un păhărel de vin! — Cine ți-a spus că mergem la mânăstire? se răsti Hugo. Tare-ai mai vrea să mănânci și să dormi bine și să iei banii stăpânului fără să faci nimic! — Ca să fac ceva trebuie să știu ce, ripostă sec slujitorul. Avea un ochi acoperit cu un petic murdar
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Avea un ochi acoperit cu un petic murdar de stofă neagră, iar celălalt Îi sclipea Întunecat. — Fiecare lucru la timpul lui răspunse Hugo Învelindu-se Într-o pelerină groasă. Așteptăm unde trebuie să aș tep tăm, la marginea pădurii din preajma mânăstirii. Avem acolo un oaspete de Întâmpinat. — Aha, continuă celălalt ironic, deci n-are rost să-i mai ostenim pe bieții călugări. Vezi că pricepi până și tu? Hugo râse scurt, mai căscă o dată și adormi. Așadar, aș teptau pe cineva
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
departe, spre orizont, culmi largi și rotunjite. Hugo le arătă o dungă Întunecată care marca liziera pădurii: — Acolo stăm, până ce Începe lucrul nostru. — A, știu, se repezi chiorul. Acolo e răscrucea. Pe acolo trec toți cei care se Îndreaptă spre mânăstire, fie că vin de la Rin, fie că vin de la miazăzi... — Întocmai, Încuviință Hugo. — ...De la Rin sau de mai jos. Unii chiar de la Zürich... — Cine-i prea deștept nu trăiește mult, rânji Hugo. Nu ți-a spus nimeni până acum că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dram de noroc pentru mine. Sfântă Fecioară, apără-mă și pe mine cum ai apărat atâția năpăstuiți.“ Geana sângerie a zorilor se lățea din ce În ce mai mult. Pe fondul ei strălucitor, Începea să se contureze tocmai dincolo de o vâlcea silueta impunătoare a mânăstirii. Dintr-odată, Ambrosius fu În mijlocul lor. Nimeni nu-l auzise. Era Îndemânatic și agil, ticălosul. — Vine un călăreț. Singur, șopti el. și pun rămășag pe mântuirea sufletului meu că e omul nostru. Se ține bine În șa, mi-e teamă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-l vârî la cingătoare. În jur se făcuse liniște. Bodo și Simeon zăceau plini de sânge la pământ. Hugo se aplecă asupra cioplitorului. Câteva clipe Simeon Își ținu răsuflarea, așteptând lovitura mortală. Dar se luminase de-a binelea și clopotele mânăstirii Începuseră să bată pentru slujba de dimineață. Hugo se grăbea. În orice clipă puteau trece alți drumeți. Îl lăsă pe chior să zacă acolo unde murise: „Nimeni nu-l cunoaște și n-are de unde ști În slujba cui a fost
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de palid, Încât Simeon Îl crezu mort. „Să nu-l las așa, ca pe un câine la marginea dru mu lui, să-l sfâșie fiarele. Să-l Îngrop, bietul băiat...“ Era Însă prea slăbit. Se gândi să se târască până la mânăstire, să-i che me pe călugări. „Nici asta nu pot. Nu mă pot mișca. Am să mor și eu. Mai bine stau nemișcat și aștept moartea. Cineva ne va găsi până la urmă și, dacă nu, cu atât mai bine...“ Închise
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-l ajut. Poate că mai scapă...“ Simeon Încercă să-și uite durerea care-l copleșea și Încercă să se ridice. Făcu eforturi supraomenești, dar puterile Îl părăsiseră. Atunci Începu să se târască prin iarba udă, cu ochii țintă către zidurile mânăstirii care se profilau semeț În zarea aurită de primele raze ale dimineții. Nu știu cât dură drumul. I se păru o veșnicie. Din veșmântul lui sfâșiat mai rămăseseră numai câteva zdrențe fără culoare. În palmele julite țărâna se amesteca cu sângele. Usturimea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Când se trezi, deasupra lui se apleca un moșneag cu ochi curioși, Încercând să-i ducă la gură un burduf din care picura apă. Câteva picături Îi atinseră buzele astfel că putu să spună: — Acolo... un om moare... ajutor de la mânăstire... Bătrânul se ridică uitându-se curios de jur Împrejur. Dar nu văzu nimic și se aplecă din nou asupra necunos cutului, care aiura. Îi umezi fruntea cu câțiva stropi și-i duse iar burduful la gură. — Acolo, acolo, reluă Simeon
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mai În vârstă, pe al cărui piept strălucea o minunată cruce de aur, prinsă de un lanț din același metal. — Poți să vorbești, străine? Îl Întrebă el pe Simeon cu o voce obișnuită să poruncească. — Unde sunt? — Te afli În mânăstirea Sfântului Petru. Porcarul nostru te-a găsit afară la poartă și l-ai trimis după ajutor pentru un alt rănit. Ții minte? Simeon dădu din cap. Da, acum Își amintea totul. — Poți să-mi spui ce s-a Întâmplat? — L-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]