3,671 matches
-
Seceani, la sud cu Cornești și la vest cu Călacea Comună Orțișoara este situată în partea de vest a României, în câmpia Vingăi, pe coordonatele geografice 45-48 grade latitudine nordică și 21-31 grade longitudine estică. Teritoriul administrativ al comunei este mărginit la sud de teritoriul administrativ al comunei Sânandrei, la vest de hotarele satului Carani, la sud de teritoriul administrativ Vinga și la est de hotarele satelor Fibiș și Murani. Suprafață teritoriului administrativ al comunei este de 14.232 hectare. Formă
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
în comuna Noșlac din județul Albă, Transilvania, România. Tip localitate: sat. Populație: 255 locuitori. Zona: Podișul Târnavelor - Terasele Mureșului. Ape: Mureș. Confluente: Arieș. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 140) localitatea apare sub numele de „Csúcs”. Satul este mărginit la est și la sud de o zonă de deal, la nord-est de răul Mureș, la vest de satul Copand, iar la sud-vest de satul Valea Ciuciului. Localitatea are legătură feroviară cu stația Gligorești.
Stâna de Mureș, Alba () [Corola-website/Science/300273_a_301602]
-
documentar în 1309 sub numele roman de Vila Petri. În 1317 este pomenit sub denumirile de Petrifalău (maghiară) și Petersdorf (germană). În secolul al XIII-lea, localitatea a fost colonizată cu "oaspeți germani", iar populația română a fost izolată la mărgini, unde și-a construit colibe, de unde și denumirea de colibari. Unele dintre cele mai importante obiective istorice de pe raza localității sunt turnul fostei biserici și zidul fostei cetăți. Ruinele turnului-clopotnița se află astăzi în mijlocul cimitirului evanghelic, fosta curte a cetății
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
46° și 58′ și pe meridianul 23° și 33′. Așchileu Mic face parte din zona deluroasă a Podișului Someșan, la o altitudine de 400 - 500 metri, a cărui dealuri sunt acoperite cu păduri de fag și stejar. Așchileu Mic se mărginește la est cu localitatea Așchileu Mare, la vest cu localitatea Ugruțiu, comuna Dragu, județul Sălaj, la nord cu localitatea Adalin, județul Sălaj iar la sud cu localitățile Berindu și Topa Mică, județul Cluj. Din punct de vedere administrativ, Așchileu Mic
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
localității: Din antrop. Oarța (derivat din tema Oar- + suf. -ț + -a) + de + Sus. Satul Oarța de Jos este situat la 47 grade 27 min. latitudine și 40 grade 50 min. longitudine, în partea de sud vest a județului Maramureș, fiind mărginită de comuna Băsești la nord, com. Bicaz la vest, com. Hodod la sud-vest iar la est și sud de orașul Cehu Silvaniei. Oarța de Jos face parte din zona Codru, o zonă care se întinde pe teritoriul județelor Satu Mare și
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
satul Podeni) este străbătut de răul Bahna care își are izvoarele în amonte de Podeni. Cele două sate apartinatoare, Gornenți și Malarișca se găsesc pe partea dinspre podișul Mehedinți, dar în compunerea comunei există cîteva cătune mărișoare pe dealurile care mărginesc malul drept al râului Bahna (către orașul Băile Herculane din județul Caras Severin). E vorba despre Sarafinești, Bolovanul și Satu din Mijloc. În sat cea mai mare sărbătoare este Sfanțul Ilie (20 iulie). Mai multe informații pot fi aflate vizitând
Comuna Podeni, Mehedinți () [Corola-website/Science/301611_a_302940]
-
semnificative ( Movila Icasului 897 m ). Cu o suprafață de 3.120,87 ha, este situată în zona centrală a județului Neamț, la limita vestică a dealurilor Moldovei. Acestă comună se întinde pe cursul inferior al râului Cracău cu care se mărginește la vest și poate constitui un factor decisiv de atractivitate economică în contextul aplicării conceptului de dezvoltare durabilă.
Dochia, Neamț () [Corola-website/Science/301629_a_302958]
-
o biserică și o școală frecventată în anul școlar 1892-1893 de 43 din cei 151 de copii de vârstă școlară din comună. Pe atunci comuna avea 1273 de locuitori și era formată din satele Balta Doamnei, Curcubeul și Lacul-Turcului, fiind mărginită de râurile Prahova și Ialomița. Tot atunci, satul Bâra, cu 456 de locuitori, făcea parte din comuna Lipia-Bojdani, plasa Znagovul, din județul Ilfov. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași componență, în plasa Câmpul a aceluiași județ, și cu
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]
-
determinat o echilibrare a forțelor militare terestre și navale. Două armate majore britanice au fost capturate la Saratoga în 1777 și Yorktown din 1781, conducând la pacea încheiată în 1783 la Paris prin recunoașterea Statelor Unite ale Americii ca națiune independentă și suverană mărginită la nord de Canada britanică , la sud de Florida spaniolă și la vest de fluviul Mississippi. Epoca revoluției americane s-a încheiat în 1791, după consolidarea Statelor Unite, adoptarea Constituției acestora în 1787, aderarea tuturor celor treisprezece state la entitatea statală
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților de Curbură. Se învecinează la nord-est cu comuna Vadu Săpat, la sud-est cu orașul Mizil și la vest cu comuna Ceptura. Se mărginește la sud cu șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149, care duce spre sud-est la . În satul Fântânele, DJ149 se termină în DJ102K, drum ce duce spre vest la
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
2,34%). Pentru 3,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Satul de reședință este atestat documentar din secolul al XVI-lea. Prima așezare numită "Filipești" a fost "Filipeștii de Târg", cu care acuala așezare Filipeștii de Pădure se mărginește înspre sud și est. Numele locului a fost luat de la familia boierească Filipescu. Prima așezare a fost numită "Târg" începând cu secolul al XVIII-lea din pricina activității comerciale intense din aceasta. În jurul anului 1700, în Prahova mai apare un târg
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
taximetre din Sibiu; o altă modalitate adesea practicată este autostopul, în special în direcția Cisnădie. Numită „cetate” de către localnici, biserica fortificată a Sfântului Mihail (de unde și denumirea în germană a așezării, Michelsberg) este situată în vârful unui deal stâncos care mărginește satul la sud, pe un platou foarte îngust. Monumentul se prezintă ca o bazilică scurtă cu trei nave, înconjurată de fortificații, și este unul dintre cele mai vechi și mai reprezentative pentru stilului romanic în Transilvania. A fost construită din
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
teren, cu o ușoară înclinare de la nord-vest la sud-est, numai pe partea stângă a Varbilăului. Așezată într-o regiune de interferență a dealului cu muntele, comuna Ștefești se învecinează către est cu orașul balnear și turistic Slănic; spre sud se mărginește cu satul Livadea, ce aparține comunei Varbilău; spre vest se învecinează cu Bertea, de care este legată prin vechi tradiții istorice, prin îndeletniciri și obiceiuri comune, iar la nord comuna se învecinează cu Valea Doftanei, mărginită de culmi muntoase, acoperite
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Slănic; spre sud se mărginește cu satul Livadea, ce aparține comunei Varbilău; spre vest se învecinează cu Bertea, de care este legată prin vechi tradiții istorice, prin îndeletniciri și obiceiuri comune, iar la nord comuna se învecinează cu Valea Doftanei, mărginită de culmi muntoase, acoperite cu păduri de foioase și conifere, cu pășuni și fânețe naturale. Are o întindere de 10 km, de-a lungul râului Varbilău, satele fiind situate în cea mai mare parte pe partea stângă a lui (satele
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Marea Unire din 1918. Comuna Racovița, este așezată la poalele Vârfului Suru (2281m), pe zona de contact dintre dealurile submontane ale Munților Făgăraș și terasa joasă, aluvionară, de pe malul stâng al Oltului, la o altitudine de 385 metri. Localitatea se mărginește spre nord și nord-est cu hotarul orașului Avrig, hotar care se întinde de la confluența Văii Mârșa cu Oltul și până în Vârful Sorliței, hotar trasat după anul 1200 și marcat ca atare cu semne de hotar numite 'morminți'. De aici, din
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
subordonare care se constată între familiile cneziale, la cumpăna secolelor XIV și XV satele Băiești, Râu Alb și Rușor poartă trăsăturile unor așezări importante și vechi. Soarta bisericii din localitate este una dintre cele mai nedrepte. Ștefan Moldovan s-a mărginit să afirme, aproape stereotip, că ,e una din celea vechi a patriei și contimpurană bisericii din Băiești", ceea ce ne-ar indica perioada de mijloc a secolului al XV-lea. Iacob Radu nu a făcut decât să semnaleze grosimea zidurilor, afundarea
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
vulgaris. Înainte de venirea sașilor în localitate aceasta ar fi purtat numele Mesteceni, ne informează preotul Branea, într-o încercare de monografie. În sprijinul acestei afirmații ar sta și denumirea de Pădurea Mesteceni a unui colț din pădurea de azi, ce mărginește localitatea, precum și numele de BIRK mesteacăn în germană, dată de sași, la așezarea lor aici. Tradiția sașilor chiar spune că la venirea lor aici, colonizați de statul maghiar au găsit întinderi mari de păduri pe care le-au defrișat. Potrivit
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
1 sfert din suprafața arabilă din anii 1950, restul fiind pădure și mlaștini. "Evoluția populației la recensăminte:" Valea satului se numește Valea Bărască sau Valea Bărăștiului si curge de la nord la sud având o lungime de aproximativ 14 km. Este mărginită atât la est cât și la vest de dealuri dispuse sub formă de culmi, pinteni, dâmburi. Începând de la vărsare (S-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
denumirea: „Descrierea hotarului comunității contribuitoare Idicel (Idecspataka)”, fiind redactat în limba română cu alfabet latin. Reproduc în continuare câteva rânduri: "„Marele Principat al Transilvaniei. Comisariatul cercului Gurghiu, cercul de prețuire numărul 47”", urmează titlul, după care continuă "„Satulu Idicel se mărginește cu cinutul comunității Ideciului de Sus (Ober Idets) apoi cu acela a lu sateloru Holtmaros (Mureș Mort) Magyaro (Aluniș) Rusu (Rușii Munți) (M.O. Falu) Gleseria (Uvegcsür) Cașva și Potocu (Oros Idets) Hotarulu se începe din dialu Potocului de la Calea
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
comuna Șaru Dornei din județul Suceava, situată dincolo de platoul Călimanilor, în partea estică cu localitatea Stânceni județul Mureș, cuprinsă în defileul Mureșului și Toplița din județul Harghita, iar în sud cu comunele Ibănești și Hodac județul Mureș, partea vestică este mărginită de cea de-a treia localitate Răstolița, cuprinsă în defileul Deda -Toplița. Vatra localității este situată la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița - Deda la altitudinea de 524 m, este mărginită de terase și culmi înalte de peste 1.000 m
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
comunele Ibănești și Hodac județul Mureș, partea vestică este mărginită de cea de-a treia localitate Răstolița, cuprinsă în defileul Deda -Toplița. Vatra localității este situată la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița - Deda la altitudinea de 524 m, este mărginită de terase și culmi înalte de peste 1.000 m care închid orizontul comunei și dau grandoare imaginii reliefului montan. Etnografic, localitatea este cuprinsă în cadrul zonei Toplița. Lanțul muntos eruptiv este dispus pe latura internă a Carpaților Orientali și a apărut
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
unor culturi agricole.16 Satul Lunca Bradului, reședință de comună, are o vatră cu o suprafața de 223 ha. Suprafața totală a localității Lunca Bradului este de 31.032,99 ha 4, suprafață în care sunt incluse și pădurile ce mărginesc vatra. Toponimia localitații. Observații toponimice Din punct de vedere etimologic denumirea satului era Păluta, denumire ce derivă de la un termen specific forestier. În timp acestei denumirii i s-a adăugat și numele principalului afluent al Mureșului din localitate, devenind Palota-Ilva
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Cătunul Diaconești este primul sat care s-a format (s-a mai numit și Tunari?!), un fel de vatră a satului Bucov, pe moșia străbună Diaconeasa, moșie ce se întindea din apa Plescării până la apa Bucovului, iar spre miazănoapte se mărginea cu moșia Mânăstirii Aninoasa. Numele îi vine de la Stan Diaconu (un rang bisericesc) care s-a mutat cu familia din Shitul din Strâmba, pe dealul din apropierea Bucovului. Stan Diaconu a avut cinci copii și nenumărați nepoți și strănepoți care și-
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
a unui singur șir de dealuri (dealurile Pleșu, Corni, Runcu, Bărboiu, Pietricica). Depresiunea Tazlău - Cașin, una din cele trei depresiuni, este situată pe râurile Tazlău -Trotuș - Cașin (care își adună apele la Onești) și are un pronunțat caracter longitudinal; este mărginită spre est de culmea Pietricica (746 m), bine evidențiata în relief și împădurită, iar spre sud de Dealul Oușoru (753 m). Depresiunea are aspectul unui sinclinal larg, alungit, străbătut de Tazlău. Subcarpații Moldovei au un climat influențat de poziție, altitudine
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
șoseaua județeană DJ117, care o leagă spre vest de Moinești (unde se termină în DN2G) și spre sud de Berzunți și Livezi (unde se termină în DN11). Forma de relief dominantă sunt interfluvii plane cu altitudinea medie de 400m, fiind mărginite de versanți și afectate de alunecări de teren. Pe teritoriul comunei persistă o climă temperat-continentală, corespunzatoare Subcarpatilor Moldovei, temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 7-8 °C față de 10 °C pe țară. Lunile bogate in precipitații sunt mai,iunie si iulie
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]