3,302 matches
-
jumătate din satul Costești, partea de sus cu heleșteul și moara în Botna, cumpărată de la Tudosia, fata Anușcăi, nepoata lui Drăgan Armaș, cu 800 zloți tătărești. Cu timpul satul Costești și-a lărgit hotarele și au apărut noi denumiri de mahalale. Din cele relatate mai sus Costache Răzeșul a fost acela care și-a durat prima casă în sat, el și-a ridicat-o într-o poiană din pădure, lângă un izvor numit "Ochiul". De aceea cea mai veche mahala din
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
de mahalale. Din cele relatate mai sus Costache Răzeșul a fost acela care și-a durat prima casă în sat, el și-a ridicat-o într-o poiană din pădure, lângă un izvor numit "Ochiul". De aceea cea mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana e mahalaua numită "Huțuleuca", se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de "huțuli". În apropiere de Poiana, peste pârăul "Rîpa Satului", se
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
fost acela care și-a durat prima casă în sat, el și-a ridicat-o într-o poiană din pădure, lângă un izvor numit "Ochiul". De aceea cea mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana e mahalaua numită "Huțuleuca", se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de "huțuli". În apropiere de Poiana, peste pârăul "Rîpa Satului", se întinde în prezent pe un deal o mahala mare, numită
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
Poiana e mahalaua numită "Huțuleuca", se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de "huțuli". În apropiere de Poiana, peste pârăul "Rîpa Satului", se întinde în prezent pe un deal o mahala mare, numită "Mahala Popii". Se numește așa, fiindcă în această mahala s-a așezat cu traiul primul popă din sat, iar urmașii lui au trăit și trăiesc și azi tot aici. "Piscul Maricăi", se numește așa fiindcă pe acest pisc
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
numită "Huțuleuca", se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de "huțuli". În apropiere de Poiana, peste pârăul "Rîpa Satului", se întinde în prezent pe un deal o mahala mare, numită "Mahala Popii". Se numește așa, fiindcă în această mahala s-a așezat cu traiul primul popă din sat, iar urmașii lui au trăit și trăiesc și azi tot aici. "Piscul Maricăi", se numește așa fiindcă pe acest pisc, care e cel
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de "huțuli". În apropiere de Poiana, peste pârăul "Rîpa Satului", se întinde în prezent pe un deal o mahala mare, numită "Mahala Popii". Se numește așa, fiindcă în această mahala s-a așezat cu traiul primul popă din sat, iar urmașii lui au trăit și trăiesc și azi tot aici. "Piscul Maricăi", se numește așa fiindcă pe acest pisc, care e cel mai înalt, se așezase cu traiul o văduvă
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
trăiesc și azi tot aici. "Piscul Maricăi", se numește așa fiindcă pe acest pisc, care e cel mai înalt, se așezase cu traiul o văduvă frumoasă, fără copii, pe care adeseori o vizitau seara bărbați, o chema Marica. O altă mahala a satului se numește "Movila", denumirea i se trage din timpul războaielor ruso-turce. Cică în unul din aceste războaie un "Pașă" turc, având nevoie să vegheze de la distanță unde se aflau armatele ruse, la ce depărtare, a ordonat să fie
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
cerșetor”, scrisa cu doi ani înainte de Unirea Principatelor Române. Iată un fragment: Odată cu mutarea la București, Carada se implică din ce în ce mai activ în lupta pentru unirea Principatelor. În 1857 este ales ca deputat în Consiliul Municipal al Bucureștiului de către locuitorii din mahalaua Schitu Măgureanu. A îndeplinit funcția de secretar al Adunării ad-hoc a Țării Românești, calitate în care a fost de partea mișcării unioniste. În această perioadă îi cunoaște pe Ion C. Brătianu, iar ceva mai târziu, în 1859, și pe C.
Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/306443_a_307772]
-
zona industrială Keihin. Dezvoltarea industriei a adus afluență orașului Yokohama, unde mulți bogătași și-au construit locuințe luxoase, dar influxul rapid al populației, printre care și imigranți din Coreea, a contribuit la formarea zonei Kojiki-Yato, cea mai mare și sărăcăcioasă mahala în Japonia la ora aceea. Orașul a fost distrus în marea sa majoritate de cutremurul din 1 septembrie 1923 care a omorât peste 23.000 de oameni la Yokohama. Atunci, mulți coreeni au fost omorâți de către "gărzi patriotice" în zona
Yokohama () [Corola-website/Science/306460_a_307789]
-
a facut o incursiune in istoria satului, reportajul il puteti regasi aici. http://www.youtube.com/watch?v=yZxPcJR9mwI Localnicii care s-au stabilit in sat, lucrând pe lângă curtea boierească, au venit din 3 sate diferite de unde și provin numele mahalalelor: Strâmbeni, Bădiceni, Mândiceni iar ce-a de-a patra mahala era populată de ruși de unde și denumirea de Ruși. Începând cu anul școlar 2007-2008, Școala Medie din localitate a devenit Liceul Teoretic "Viorel Cantemir" cu profil uman. Deși clădirea are
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
regasi aici. http://www.youtube.com/watch?v=yZxPcJR9mwI Localnicii care s-au stabilit in sat, lucrând pe lângă curtea boierească, au venit din 3 sate diferite de unde și provin numele mahalalelor: Strâmbeni, Bădiceni, Mândiceni iar ce-a de-a patra mahala era populată de ruși de unde și denumirea de Ruși. Începând cu anul școlar 2007-2008, Școala Medie din localitate a devenit Liceul Teoretic "Viorel Cantemir" cu profil uman. Deși clădirea are o capacitate maxima de 840 locuri, doar 362 de elevi
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
marii rabini Haim Rabinovici, Baruch Glanț și Moshe Berger, membri ai consiliului rabinic din București, șef-rabinul dr. Iacob Itzhak Niemirower din București și șef-rabinul dr. Abraham Jakob Mark din Bucovina. Primul său post de rabin a fost la mica sinagogă Mahala din Fălticeni. În mai 1940, a fost ales ca rabin în orașul Suceava, dar în același an, ca urmare a venirii la putere a guvernului național-legionar Ion Antonescu-Horia Sima este acuzat de comunism și deportat în lagărul de la Caracal. Este
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
Sinan Pașa, cînd biserica Sf. Gheorghe, ridicată în 1562, este incendiată. La mijlocul secolului al XVIII-lea, bucureștenii foloseau apa din Dâmbovița sau din puțuri pentru stingerea incendiilor, care erau anunțate prin „tragerea clopotelor”. Incendiile se produceau destul de des pentru că în mahalalele Bucureștiului, casele erau construite din lemn și acoperite cu șindrilă sau trestie. Dintre incendiile mari din București, documentele menționează: În 1847 se înființează serviciul de pompieri. Pînă în acest an, cei care ajutau la stingerea incendiilor erau voluntarii, în general
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
de-a lungul Dîmboviței începute de pe vremea lui Alexandru Ipsilant se ridică la 12.135 de taleri ; suma urma să fie strînsă de la stăpînii care dețineau moșii pe malul rîului. Cu toate măsurile, inundațiile au continuat iar în 1837 șapte mahalale au fost inundate. Cu toate că de-a lungul timpului au fost nenumărate inundații în București, trei dintre aceste au făcut pagubele cele mai mari:<br> Inundația din martie 1862 cînd vremea ploioasă și călduroasă au dus la un dezgheț brusc; Capitala
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
1862 cînd vremea ploioasă și călduroasă au dus la un dezgheț brusc; Capitala a fost acoperită de ape din Grozăvești pînă la Grădina Cișmigiu . Fiecare sinistrat a primit 135 de lei.<br> Inundația din mai 1864 cînd au fost inundate mahalalele Antim, Broșteni, Izvor iar apele au atins doi metri . S-au acordat ajutoare de urgență constînd în alimente și bani. Mihail Kogălniceanu care era ministru de interne a cerut deschiderea de subscripții.<br> Inundația din martie 1865 a fost cea
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
Ghica înființează spitalul Pantelimon care avea și o secție specială pentru ciumați iar în 1752 fixează corpul cioclilor la 20 sub conducerea unui căpitan și le hotărăște următoarele atribuții: îngrijirea ciumaților, ridicarea și transportarea la spital, izolarea, dezinfectarea caselor, cercetarea mahalalelor pentru a găsi bolnavi. Printre cioclii erau și femei iar breasla era scutită de dări. Începînd cu anul 1786, din cauza nelegiuirilor pe care începuseră să le facă cioclii, se hotărăște ca aceștia să fie însoțiți de departe de un zapciu
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
care începuseră să le facă cioclii, se hotărăște ca aceștia să fie însoțiți de departe de un zapciu care să vegheze să nu se întîmple nimic bolnavului . În 1792 apare o nouă epidemie de ciumă în București extinsă în toate mahalalele cu excepția celei din Mihai Vodă. În 1812 în timpul domnitorului Ioan Caragea izbucnește cea mai puternică epidemie de ciumă din țară, cunoscută sub denumirea de „ciuma lui Caragea”. Cifra vehiculată este de 90.000 de decese în toată țara. Boala s-
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
în „Hi, Mom” (1970). A atras atenția cu rolul unui jucător de basebal în „Bang The Drum Slowly” (1973). În același an a început colaborarea de mare succes cu regizorul Martin Scorsese, când a interpretat rolul unui tânăr dintr-o mahala, „Johnny Boy”, alături de „Charlie”, interpretat de Harvey Keitel in "Mean Streets" (1973). În 1974 De Niro a interpretat un rol mult mai important in filmul lui Francis Ford Coppola, The Godfather Part II, unde îl joacă pe tânărul Don Vito
Robert De Niro () [Corola-website/Science/305940_a_307269]
-
venit de prin părțile Galasenilor . De acolo, luîndu-și turmele de cele cîteva sute de mioare și s-a stabilit cu întreaga să familie pe moșia satului Mihaileni, care aparținea pe atunci domnitorului Moldovei Ion Sturza. Și pînă astăzi una din mahalalele satului poartă numele mahalaua galasenilor. Urmași de ai lor au mai purtat numele de familie: Galasanu, Samson, Scutaru, Aici în aciasta mahala se așezau mai tîrziu cu traiul și locuitori de prin părțile Riscanilor. Mai tîrziu s-au format mahalaua
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
Galasenilor . De acolo, luîndu-și turmele de cele cîteva sute de mioare și s-a stabilit cu întreaga să familie pe moșia satului Mihaileni, care aparținea pe atunci domnitorului Moldovei Ion Sturza. Și pînă astăzi una din mahalalele satului poartă numele mahalaua galasenilor. Urmași de ai lor au mai purtat numele de familie: Galasanu, Samson, Scutaru, Aici în aciasta mahala se așezau mai tîrziu cu traiul și locuitori de prin părțile Riscanilor. Mai tîrziu s-au format mahalaua brinzenilor- cu locuitori veniți
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
familie pe moșia satului Mihaileni, care aparținea pe atunci domnitorului Moldovei Ion Sturza. Și pînă astăzi una din mahalalele satului poartă numele mahalaua galasenilor. Urmași de ai lor au mai purtat numele de familie: Galasanu, Samson, Scutaru, Aici în aciasta mahala se așezau mai tîrziu cu traiul și locuitori de prin părțile Riscanilor. Mai tîrziu s-au format mahalaua brinzenilor- cu locuitori veniți din satul Marculesti, mahalaua mustetenilor - cu locuitori din satele Musteața, Scaieni, Ghizdita precum și din Ciubara. Mahalaua zaicanenilor-cu locuitori
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
mahalalele satului poartă numele mahalaua galasenilor. Urmași de ai lor au mai purtat numele de familie: Galasanu, Samson, Scutaru, Aici în aciasta mahala se așezau mai tîrziu cu traiul și locuitori de prin părțile Riscanilor. Mai tîrziu s-au format mahalaua brinzenilor- cu locuitori veniți din satul Marculesti, mahalaua mustetenilor - cu locuitori din satele Musteața, Scaieni, Ghizdita precum și din Ciubara. Mahalaua zaicanenilor-cu locuitori din satele Zaicani și Sapte-Bani. Referindu-ne din nou la sursele istorice, privind fondarea satului — datează din 12
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
ai lor au mai purtat numele de familie: Galasanu, Samson, Scutaru, Aici în aciasta mahala se așezau mai tîrziu cu traiul și locuitori de prin părțile Riscanilor. Mai tîrziu s-au format mahalaua brinzenilor- cu locuitori veniți din satul Marculesti, mahalaua mustetenilor - cu locuitori din satele Musteața, Scaieni, Ghizdita precum și din Ciubara. Mahalaua zaicanenilor-cu locuitori din satele Zaicani și Sapte-Bani. Referindu-ne din nou la sursele istorice, privind fondarea satului — datează din 12 decembrie 1646 — document care ne pune în temă
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
în aciasta mahala se așezau mai tîrziu cu traiul și locuitori de prin părțile Riscanilor. Mai tîrziu s-au format mahalaua brinzenilor- cu locuitori veniți din satul Marculesti, mahalaua mustetenilor - cu locuitori din satele Musteața, Scaieni, Ghizdita precum și din Ciubara. Mahalaua zaicanenilor-cu locuitori din satele Zaicani și Sapte-Bani. Referindu-ne din nou la sursele istorice, privind fondarea satului — datează din 12 decembrie 1646 — document care ne pune în temă că la acea dată ,locuitori din satul Mihaileni au participat la un
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
la evenimentele de la 1917. După cum atesteaza documentele primul primar al satului a fost Simion Spătaru. Cam aceasta ar fi informațiile adunate din trecutul idepartat al satului Mihaileni. Mai amănunțit e cunoscută istoria lui după 1949 încoace. În baza celor 4 mahalale principale s-au format 4 colhozuri — gospodării collective. În mahalaua brinzenilor s-a format colhozul ,Molodaia Gvardia’’și l-au ales președinte pe Andrei Spînu, în mahalaua zaicanenilor s-a format colhozul ,Moldova Socialistă’’ în frunte cu Dumitru Galasanu. Al
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]