5,446 matches
-
oriental, nr. inventar 459. Toate aceste obiecte s-au depus într-o ladă de chiparos. Drept care s-au încheiat 4 procese-verbale în triplu exemplar. Delegat al Marelui Cartier General al Armatei, ss. Al. Tzigara-Samurcaș. Comandantul companiei de jandarmi Neamț, ss. maior Chiriac. Părintele Stareț al mânăstirii Neamț; ss. Arh, Meletie Nicuță Mare eclesiarh ss. Ierom. Ghimnazie PROCES-VERBAL Nr. 5 Astăzi, la 15 octombrie 1916, subsemnatul Al. Tzigara-Samurcaș, delegatul Marelui Cartier General, prin Înaltul Ordin No. 30 din octombrie 1916, transportîndu-mă pentru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
24 oct. m-am îndreptat spre M-rea Cornetu unde n-am putut ajunge, căci, trecând de satul Călinești, incendiat prin bombele inamice de pe celălalt mal al Oltului, am fost oprit la liniile de tragere ale artileriei noastre comandate de maiorul Panaitescu, generalul de mai târziu, care nu mi-a permis a merge mai departe, aflând că o bombă inamică pătrunsese turla bisericei. Trecând la m-rea Cozia, apoi la 25 oct. la Curtea de Argeș, de unde de îndată am ridicat Evanghelia ilustrată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
concentrată. În fine, pe 2 decembrie, divizionul este pe picior de luptă, o brigadă în față la Comana, alta la Vlad Țepeș. Se va angaja în sfârșit ? În zadar generalii Prezan și Berthelot au trimis la generalul Rasvoi doi ofițeri (Maiorul Vasilescu și căpitanul francez Nicolaï). Aceștia, foarte agitați și trebuie spus, plini de indignare, amintesc de lupta de la Waterloo și întreabă pe generalul rus daca vrea să joace rolul lui Grouchy. Rasvoi răspunde sec că el nu este acolo pentru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prelungit vizita la Legația României până târziu după-amiază și am plecat la mine spre seară. O oră după întoarcerea mea, mi s-a telefonat că dl. Diamandi și patru dintre colaboratorii săi, printre care dl. Arion, consilier de Legație, și maiorul Palada, șeful Misiunii Militare, au fost arestați și internați în fortăreața Petru și Pavel. Am avertizat imediat pe decanul corpului nostru diplomatic, dl. Francis, care a convocat de urgență pentru a doua zi, întregul corp diplomatic. Această nesocotire a principiului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ce-a mai auzit, ce se mai spune? Care-i șușaneaua cu dosarul prietenului lui, Dan Petrescu? Ar putea să o întrebe pe distinsa doamnă Tereza, poate știe dumneaei.... Sau pe primul ei soț, care a fost, după cum se știe, maior sau colonel de securitate în regimul ceaușist. Cine a subtilizat filele, în ce scop. În fine, s-o lăsăm baltă. Nu vom ajunge la nici un rezultat. În România adevărul îți scapă printre degete. E lunecos. Cât privește lista de care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mă acuzau că nu-mi țin orele. Ș.a.m.d. Tipul acesta de tracaserii le era recomandat, cum arată limpede "Cartea albă a Securității", de Miliția Gândirii, prin ofițerii responsabili cu bunul mers al Instituției Universitare: colonelul Wolf, colonelul Rotaru, maiorul Hău, căpitanul Gavrilă et alții eiusdem farinae putrescibilis. Scaraoțchi să-i cheptene pe toți... cu ragila. Ei apăsau pe pedala rectorală numită Viorel Barbu, pe cea decanală numită Al. Andriescu, pe pârghia catedrală a Madamei Agrigoroaie. Râsul gurului: întrețineam relații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
destinul colectiv al românilor, că așa ne fusese scris, să fim chinuiți și de o dictatură roșie), pentru ce mi-a făcut în anii 80 ai secolului trecut, chiar pe cel ce mă avea sub urmărire directă la Focșani, un maior de Securitate și asta fiindcă în noiembrie 1989 el nu m-a lăsat să urc în trenul rapid din care trebuia să fiu aruncat de securiștii de la București, fiind pe o listă națională a celor care trebuiau să fie lichidați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
noiembrie 1989 el nu m-a lăsat să urc în trenul rapid din care trebuia să fiu aruncat de securiștii de la București, fiind pe o listă națională a celor care trebuiau să fie lichidați fizic (lasă că, după acest incident, maiorul de Securitate a organizat la Focșani un proces public, pe 5 decembrie 1989, la care m-au executat scriitorii vrânceni, în frunte cu Florin Muscalu și Traian Olteanu și la care s-a hotărât să fiu lăsat fără loc de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sistem colonial. Față de eforturile depuse de lagărul socialist, statele capitaliste n-au răspuns în mod pozitiv propunerilor făcute de Uniunea Sovietică, continuând cursa înarmărilor și politica războiului rece. Lansarea cu succes a navei cosmice Vastock I având la bord pe maiorul sovietic Iuri Gagarin, la fel lansarea navei Vastock 2 condusă de maiorul Gherman Titov, a făcut un pas uriaș spre cucerirea spațiului cosmic și desăvârșirea construcției rachetelor de mare putere. În ultima perioadă față de eforturile depuse de Uniunea Sovietică și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
răspuns în mod pozitiv propunerilor făcute de Uniunea Sovietică, continuând cursa înarmărilor și politica războiului rece. Lansarea cu succes a navei cosmice Vastock I având la bord pe maiorul sovietic Iuri Gagarin, la fel lansarea navei Vastock 2 condusă de maiorul Gherman Titov, a făcut un pas uriaș spre cucerirea spațiului cosmic și desăvârșirea construcției rachetelor de mare putere. În ultima perioadă față de eforturile depuse de Uniunea Sovietică și celelalte țări socialiste pentru menținerea păcii în lume statele capitaliste în frunte
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
numeroase vii”. Interesantă este informația referitoare la existența unei „fabrici de silitră”, în apropiere de movila Răbâia: „La movila numită Răbâia se află o fabrică de silitră”. Un alt călător care a trecut prin acest ținut a fost inginerul militar, maiorul, apoi colonelul I. C. Weiss (? - după 1737). În lucrarea sa, intitulată Scurte observațiuni asupra Principatului Moldovei (18 mai 1737), amintea și de războiul ruso-turc din 1711, când „s-a despărțit un general rus (Karl Ewald von Rönne, n.a.) cu 8.000
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a încheiat printr-un eșec. La sfârșitul verii și în toamna anului 1848, măsurile autorităților împotriva revoluționarilor erau din ce în ce mai severe. Astfel, prin adresa Departamentului Dreptății din 30 august 1848 (Iași), cu nr. 2833 către Tribunalul Criminalicesc, se face cunoscut că maiorului Mihail Kogălniceanu i s-a interzis dreptul de a practica avocatura. Isprăvnicia ținutului Fălciu, prin ofisul din 28 septembrie 1848 nr. 176, poruncise ca unii revoluționari să fie duși la moșiile lor din zona Huși, sub aspră priveghere (Mitică Roset
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ale sale merite personale și credința către Noi și Patrie”. În anul următor - 1856 - a fost numit „în postul de pârcălab la orașul și portul Galați”, ulterior fiind reintegrat în cadrele armatei și înaintat în mod excepțional la gradul de maior. În timpul alegerilor pentru Adunarea ad-hoc (1857), în calitatea pe care o avea, Alexandru Ioan Cuza s-a arătat indignat de abuzurile comise împotriva unioniștilor. Revoltat de falsificarea alegerilor de către caimacamul Nicolae Vogoride, și-a dat demisia din funcția de pârcălab
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trebuia să dea fiecare județ pentru armata permanentă și cea teritorială; 1.254 era numărul tinerilor înscriși pe listele de tragere la sorți ale fiecărui județ. Tabelul următor indică repartiția contingentului anului 1877 pe județe, reședințele lor și plăși: c. Maiorul Gheorghe Teleman, erou al Războiului Neatârnării Glasul dorinței de libertate, al sentimentului sacru al independenței s-a manifestat puternic în rândurile populației orașului Huși. Un fiu al acestui oraș, care prin faptele sale de arme s-a remarcat în mod
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-a remarcat în mod deosebit, a fost generalul Gheorghe Teleman. În urma declarării stării de război între Rusia și Turcia, comandamentul român a hotărât ca trupele Corpului 1, în care intra și Regimentul 4 Linie, la comanda căruia se afla maiorul Gheorghe Teleman, să păzească linia Dunării pe zona de la Calafat la Bechet, să respingă orice încercare a turcilor de a trece pe teritoriul țării. În zorii zilei de 3 iunie 1877, avanposturile Regimentului 4 Linie sesizează artileriei că un grup
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spre 19 iunie, soldații Regimentului 4 Linie au avut misiunea grea să ocupe trei ostroave pe Dunăre, între Vidin și Calafat. Încercările turcilor de a recuceri ostroavele, prin atacurile din 23 și 25 iunie, eșuează datorită intervenției curajoșilor ostași ai maiorului Gheorge Teleman. La 20 august 1877, trupele Corpului 1 au trecut Dunărea pe podul de vase de la Slătioara, îndreptându-se spre Plevna, unde Divizia a II-a, din care făcea parte și Regimentul 4, a trecut în linia a doua
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să se retragă în pozițiile de unde veniseră. La 15 septembrie Divizia a II-a, comandată de colonelul Mihail Cerchez, a ocupat cele mai importante poziții în locul Diviziilor 3 și 4, epuizate în urma sângeroaselor lupte din fața Plevnei. Colonelul Mihail Cerchez și maiorul Gheorghe Teleman au supravegheat și au dirijat cu competență fortificațiile din sectorul diviziei, respingând un atac chiar în seara zilei de 15 septembrie. Demnă de amintit este participarea Regimentului 12 la luptele pentru cucerirea redutei Rahova (4/19 noiembrie 1877
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
parte dintr-un detașament independent pe râurile Vid și Isker, comandat de colonelul George Slăniceanu, având ca misiune organizarea apărării pozițiilor dintre Osmol și Vid, în toată zona cuprinsă între cetatea Nicopole și pozițiile armatei în jurul Plevnei. La 28 noiembrie, maiorul Gheorghe Teleman, aflat la comanda Regimentului 4, a atacat dealul Opanezului, unde erau cele mai importante forțe ale armatei turcești. Sprijinit de Regimentul 6 Linie, el a reușit să ocupe Opanezul și șoseaua Plevnei; turcii, văzându-se copleșiți, s-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Regimentul 6 Linie, el a reușit să ocupe Opanezul și șoseaua Plevnei; turcii, văzându-se copleșiți, s-au predat. Primele unități care au intrat în Plevna eliberată au fost Regimentele 4 și 6 Linie, în frunte cu locotenent-colonelul Algiu și maiorul Teleman. Locotenent-colonelul Racoviță, comandantul Regimentului 12 Dorobanți, a raportat comandantului Brigăzii 2 din Divizia a III-a ocuparea întăriturilor inamice de la Bucov în ziua de 28 noiembrie și a propus pentru recompensă pe ostașii care s-au distins. Comandantul Regimentului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Vidinul, care se aflau în zona Dunării. Colonelul Mihail Cerchez, care la 1 decembrie 1877 a fost avansat la gradul de general, a primit ca dispozitiv de luptă ocuparea Smârdanului și a zonei Aldee-Vidin. Regimentul 4 Linie, comandat de maiorul Gheorghe Teleman, a reușit printr-un atac prin surprindere să ocupe satele Musulmana și Cuvii din spatele dealului Rupcea, unde turcii făcuseră puternice întărituri cu șanțuri și tranșee acoperite. Obiectivul principal de atac era ocuparea satelor Smârdan și Inova, întărite cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de circa 2.000 de turci cu cavalerie și artilerie. La 12 ianuarie 1878, a început atacul printr-un foc concentric asupra turcilor din jurul Vidinului. Generalul Mihail Cerchez a ordonat Batalioanelor 1 și 2 din Regimentul 4, în frunte cu maiorii Stoilov și Teleman, precum și batalionului din Regimentul 6 Linie, să facă o mișcare de ocolire asupra satului Smârdan, spre a ataca reduta. A urmat o luptă sângeroasă: „Deodată se aude în spatele redutei un puternic strigăt de ura! românesc care împrăscie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Teleman, precum și batalionului din Regimentul 6 Linie, să facă o mișcare de ocolire asupra satului Smârdan, spre a ataca reduta. A urmat o luptă sângeroasă: „Deodată se aude în spatele redutei un puternic strigăt de ura! românesc care împrăscie îngrijirea maiorului Stoilov și a vitejilor săi soldați. Era maiorul Teleman care folosindu-se de ceața deasă care se lăsase și care-i camufla mișcările săvârșise ocolirea redutei și se aruncă asupra ei pe la gât. La ora 17, Smârdanul a fost ocupat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să facă o mișcare de ocolire asupra satului Smârdan, spre a ataca reduta. A urmat o luptă sângeroasă: „Deodată se aude în spatele redutei un puternic strigăt de ura! românesc care împrăscie îngrijirea maiorului Stoilov și a vitejilor săi soldați. Era maiorul Teleman care folosindu-se de ceața deasă care se lăsase și care-i camufla mișcările săvârșise ocolirea redutei și se aruncă asupra ei pe la gât. La ora 17, Smârdanul a fost ocupat cu toată rezistența înverșunată a inamicului. Românii au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lor”. T. C. Văcărescu nota faptul că ofițerii și soldații și-au făcut datoria, „au dat prin pilda lor, avânt și entuziasm trupelor. Într-un cuvânt - consemna colonelul în rezervă - ofițerii superiori și subalternii își făcură datoria” (locotenent-colonelul Ion Cotruț, maiorii Gheorghe Teleman, Simion Stoilov și Eftimie Ulescu, n.a.). La 15 ianuarie 1878, locotenent-colonelul Gheorghe Teleman a trimis generalului Mihail Cerchez următorul raport: „Domnule general, Purtarea Regimentului în general în luptele de la 12 și 13 ianuarie a fost mai mult decât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
meritul său”. Gheorghe Teleman descrie, în continuare, eroismul de care a dat dovadă căpitanul Tudorin, care a stimulat curajul soldaților și a respins în cele din urmă inamicul. Comandantul Regimentului 4 insista ca acesta să fie avansat la gradul de maior. De asemenea, propunea pentru decorare pe locotenenții Cumpănașu și Grecescu, comandanți de companie, și totodată, avansarea lor la gradul de căpitan. Sublocotenenții Paraschivescu și Nicolescu au fost propuși pentru avansare la gradul de locotenent. Toți s-au remarcat pentru modul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]