3,668 matches
-
să se scrie o istorie sângeroasă de două decenii! La sfârșitul lui 1971 Allende primește pentru 3 săptămâni vizita lui Fidel Castro, care și-ar fi afirmat cu acest prilej opinia că "există puține posibilități de a construi un stat marxist în Chile dacă nu se va folosi violența"! Allende și-a început guvernarea cu un program social economic populist naționalizări, exproprieri, reformă agrară... care a dat roade în primul an. În al doilea an au început crizele, lipsurile, demonstrațiile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în "auditoriu" și la "prezidiu", nefiind clar dacă finalul cuvântării sale era cu semnul exclamării sau întrebării, respectiv "muncă, muncă, munca, asta-i viață? ( Aș mai adăuga la aceste rânduri și panseul colegului de facultate Iliuță, care, plecând de la afirmația marxistă că "munca l-a creat pe om", o completa cu "da' nici lenea n-a omorât pe nimeni"!) N-am fost niciodată leneș sau comod și întotdeauna în ce am făcut am găsit o motivație pentru lucrul făcut cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
energic, Ins) melodiile care se aud nu sunt cele din partitura compus) de el cu naivitate. Liderii marxist-leniniști ai lumii arabe au fost și r)mân mai ostili fâț) de Israel chiar decât prinții feudali din regatele bogate În petrol. Marxiștii arabi neag) faptul c) Israelul poate produce o politic) de stânga, desi Sartre insist) c) „lupta de clas) exist) În Israel așa cum exist) pretutindeni... și c), În consecinț), exist) elementele unei mișc)ri de stânga”. Totuși, se plânge el, „nu
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de un asemenea prestigiu În Siria, Liban și Egipt și care au relații cu stânga arab) din aceste ț)ri) s) le spun) arabilor: „Trebuie s) v) cerem mai mult si vou). Și voi - Îndeosebi aceia dintre voi care sunt marxiști - trebuie s) Încercați s) faceți ceva pentru fraternitate și s) faceți pace cu evreii, pentru c) ei au suferit Îngrozitor de mult, În Europa creștin) și sub Islam. Israelul ocup) cam a șasea parte dintr-un singur procent din teritoriile pe
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
primului său roman În 1925 și pe tot parcursul următorilor cincisprezece ani, până când a dispărut la fel de straniu cum apăruse, opera lui a stârnit În mod constant un interes viu și cam morbid din partea criticilor. În aceeași măsură În care publiciștii marxiști din anii optzeci din vechea Rusie ar fi demascat lipsa lui de preocupare față de structura economică a societății, În mod similar, mistagogii literaturii emigrației au deplâns lipsa lui de intuiție religioasă și de preocupări morale. La el totul era sortit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și minunându-te câtă căldură degaja trupul unui bebeluș mare. 3 Pe lângă visurile de velocitate sau legat de ele, există În fiecare copil aspirația esențial omenească de a remodela pământul, de a acționa asupra unui mediu friabil (dacă nu este marxist sau un cadavru din naștere și așteaptă supus ca mediul să-l modeleze pe el). Aceasta este explicația bucuriei cu care copilul sapă, face drumuri și tunele pentru jucăriile lui preferate. Fiul nostru avea un model micuț al celebrului „Bluebird
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
bulgarul abisal”. De data aceasta, vrând-nevrând, a fost rândul meu să mă amuz. Eticheta pe care mi-o lipise Paul Georgescu era, trebuie s-o recunosc, spirituală. Dacă pe mine mă disprețuia, pe Dostoievski îl detesta. De pe poziții, nu atât marxiste, cât leniniste (dacă ținem cont de faptul că, într-o scrisoare, particulară ce-i drept, Lenin l-a numit pe autorul Demonilor - „arhiticălosul Dostoievski”). Nimic nu mă obliga să fac caz - fie și în cercurile cele mai intime - de originea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
În acel grup se afla Pavel Apostol, filozoful de partid, iar la un moment dat apare și Miron Constantinescu, foarte revoltat de intervenția „agitatorică” (așa-zisă) a lui Wald, continuând să vorbească filozofie, dar în termeni de „producție”, în stil marxist, chiar stalinist, dar era evident că omul era bine școlit, tobă de carte nemțească. M-a tulburat, nu știu de ce, această tiradă „dialectică” a lui Miron Constantinescu (deși, evident, aveam despre el o părere mizerabilă, dar omul nu părea nici
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
care-l respectam și am suportat această îndoctrinare mai mult de o lună. Când n-am mai putut să suport m-am plâns părintelui profesor Orest Bucevschi. Dânsul l-a convins pe „preotul” Mihai Cazacu să renunțe la îndoctrinarea mea marxistă. În anul mutării Facultății de Teologie la Cluj, de fapt a desființării Facultății, a fost numit decan părintele profesor diacon Nicolae Nicolaescu din Bucureștri. Prea Cucernicia Sa m-a obligat să eliberez camera (antreul) în care locuiam în Internatul Teologic și astfel
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
politică, am întrebat profesoara: „Ce va urma după comunism?”. Răspunsul nu l-am aflat. Întrebarea a fost considerată tendențioasă. Mi s-a scăzut nota la purtare pentru îndrăzneala de a pune o astfel de întrebare tocmai la ora de educație marxistă și tocmai profesoarei, poreclită Japița, care fusese secretară cu propaganda undeva, prin țară. Trecuseră ceva ani de atunci și se părea că urma să aflu răspunsul la întrebarea îndrăzneață din liceu. În sfârșit vine curentul. Dăm drumul la televizor, iar
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
găgăuzii, referendumuri și decid soarta teritoriilor acaparate de Rusia prin forță și dictat. Deznaționalizarea declanșată În iunie 1940 continuă si În prezent În schimb curentul și politica antiromânească au culminat prin venirea la cârma Basarabiei a partidului comunist. Nu ideologia marxistă anima noul parlament de la Chișinău ci aplicarea consecventă a politicii țaristo-staniliste de rusificare exacerbând diversiunea celor două limbi și popoare - români și moldoveni. După un an de guvernare, În ianuarie 2002 zeci de mii de basarabeni asemenea resurecției din 1989
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
să se scrie o istorie sângeroasă de două decenii! La sfârșitul lui 1971 Allende primește pentru trei săptămâni vizita lui Fidel Castro, care și-ar fi afirmat cu acest prilej opinia că "există puține posibilități de a construi un stat marxist în Chile dacă nu se va folosi violența"! Allende și-a început guvernarea cu un program social economic populist naționalizări, exproprieri, reformă agrară... care a dat roade în primul an. În al doilea an au început crizele, lipsurile, demonstrațiile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
obligatoriu. „Represiunea” funcționa astfel încât n-aveam ce căuta la examene fără operele originale citite și înțelese. Preferințele profesorilor pentru diferite filosofii: neopozitivism, pragmatism, freudo-marxism, existențialism, structuralism, marxism althuserian, ne marcau biografia intelectuală prin pluralitatea ofertelor. În programă figurau atât critica marxistă a oricărei filosofii, cât și (mult mai rar), documentele de partid. Dacă exista câte un profesor răzleț care să ne-o ceară pe prima, în schimb documente de partid nu ne-a cerut nici unul. Pretextau că sunt pentru mase și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
reflex ubicuu este traiul lozincard, învățat cu sârg în socializarea timpurie a șefilor de azi, moștenire transmisă mai tinerilor șmecherași și beizadele din proximitatea ctitorilor repartiției după nevoi. Este drept însă că limbajul nevoilor s-a dus pe apa sâmbetei marxiste și a fost înlocuit cu cel al intereselor, personale și ele, desigur. Amenințarea că încetează repartiția după nevoi personale și nu cramponarea de reguli, trâmbițată pe toate posturile, explică de ce parlamentul actual este practic blocat din interior, de ce asistăm la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cât și alți colegi cu respect pentru domeniu ne amintim cât de greu și cât de riscant era să facem filosofie în condițiile în care aceasta era ancilară în raport cu politica. Practicam un adevărat slalom prin programă astfel încât să eliminăm critica marxistă a orice și să eludăm contribuția omniscientului cârmaci la dezvoltarea filosofiei. O făceam pe riscul nostru și în virtutea unei credințe că datoria noastră este să pregătim viitorul (destul de abstract pe atunci). Filosofia este exercițiul gândirii critice, reflexive, exercițiu dialogal, pluralist
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în locurile destinate făpturilor cu care suntem asociați simbolic: câinii. Sentimentul meu este acela că, la ora actuală suntem obsedați de cea mai vulgară formă de determinism economic. Guvernanții, media și populația, o dăm cu toții înainte cu faimoasa formulă simplificator marxistă: „baza determină suprastructura”, eventual cu aceea mai „populară”, „conștiința trece prin stomac”. Invers decât acum exact 50 de ani, am găsit și leacul universal: privatizarea. Statul de drept mai poate să aștepte la coada marilor probleme economice. Mai întâi privatizăm
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
exploatare, ci mai degrabă pentru menținerea pe piață. Este o ecuație în care toată lumea pare să aibă dreptate și nimeni nu este vinovat. Noi nu am intrat doar în Europa, ci și în sistemul actual de globalizare a afacerilor. Veacului marxist, potrivit căruia „proletarii nu au patrie” îi urmează unul globalist în care „capitalul nu are patrie”. Pe moment, noi suntem avantajați câtă vreme vom fi mai ieftini și mai dezintegrați sindical. Xenofobia unor vestici, reprezentați de camarazii europeni ai lui
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
aflau: Treves, roșcovan, Turati, suflet generos, cap tulbure, Modigliani, barbă revărsată, și mai ales Ferri, avocat viclean, scuturîndu-și pletele rebele sub o pălărie largă cu boruri drepte; fizionomia sa amintea de aceea a lui Henri Rochefort, doar că mai împlinită. Marxist dezlănțuit și intransigent în vorbe avea gusturi burgheze și, se pare, interese capitaliste în afacerile imobiliare elvețiene și exploatările agricole din America de Sud. Asemeni "căpitanului Fracasse" printre păpușile de bîlci de la Montecitorio, era specialist în ședințe agitate și certuri. Încă mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pact de neagresiune cu Hitler. Unul din motivele îndepărtării lui Titulescu a fost bănuiala că era implicat în planul de eliminare a regelui sîrb. 220 Cancelar agrarian al Austriei (1932-1934), a încercat să salveze democrația împotrivindu-se acțiunilor revoluționare ale marxiștilor și ale național-socialiștilor, de care a fost asasinat în 1934. 221 Diplomat de carieră, Konstantin von Neurath, ministru de externe la venirea lui Hitler la putere, a fost înlocuit prin Ribbentrop după consolidarea național-socialismului, în 1938. 222 Sidonie Gabrielle Colette
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
intensă de viață. Concluzia? Artistul trebuie să fie înrîurit numai de problemele momentului său istoric. A te izola de prezent înseamnă a absenta de la orice interes artistic. Azi idealul este înlăturarea ordinii burgheze și înlocuirea ei prin societatea de tip marxist, întemeiată pe comunitatea proprietății, pe abolirea inegalităților de rasă și de sex etc. Un artist trebuie să îmbrățișeze acest ideal, altfel e contra științei care cere ca arta să fie determinată de mentalitatea vremii. De aci urmează la Gherea un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pare a restringe numai la aceste considerații trunchiul comun metodologic, din care se desfac, apoi, diferite modalități de concretizare ale acestora. 9 Wellek însuși, în Concepts of Criticism a sistematizat astfel modalitățile criticii, după el, în număr de șase: critica marxistă, critica de orientare lingvistică (formaliștii ruși, Vossler, Spitzer, Auerbach, Damaso Alonso, I. A. Richards, Empson, Cleanth Brooks), formalismul organic (Croce, Gundolf, Valéry, T. S. Eliot, F. H. Leavis, J. C. Ransom, Allen Täte, Wimsatt), critica antropologică și mitică (Wilson Knight
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
cu un respect și o comprehensiune impecabilă. Este vorba (p. 148) de sublinierea "caracterului indirect (mediat, n.n.) al raporturilor dintre literatură și societate" pe care Wellek și Warren o continuă cu alte afirmații care fac cinste imparțialității lor științifice: "Critica marxistă este la înălțime când scoate la iveală implicațiile sociale subînțelese sau latente ale operei unui scriitor" (p. 149). Chiar după o serie de citate din autori pe care îi dezaprobă, Wellek și Warren afirmă: "Trebuie să ne ferim însă ca
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
de pildă, că acesta explică întreaga literatură prin modul de producție, cu două pagini înainte de a-1 cita cu justețe pe Marx ! Nesiguranța aceasta, ca și o anumită suspiciune latentă, derivă, cred, atât dintr-o lipsă de informare despre critica marxistă în întregul ei cât și din eroarea de a confunda adesea critica pseudomarxistă cu cea autentică. Așa cum spuneam și la începutul acestor pagini, in legătură cu clasificările din Concepts of Criticism, Wellek și Warren nu par a cunoaște critica marxistă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
marxistă în întregul ei cât și din eroarea de a confunda adesea critica pseudomarxistă cu cea autentică. Așa cum spuneam și la începutul acestor pagini, in legătură cu clasificările din Concepts of Criticism, Wellek și Warren nu par a cunoaște critica marxistă în toată diversitatea ei. Ei se cantonează, pentru exemplificări, numai La unele studii critice din anii '30 și '40, citind astfel o afirmație evident sociologizantă făcută de A. A. Smirnov în 1936, care vedea în Shakespeare "ideologul umanist al burgheziei
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
al burgheziei, care a expus programul elaborat de ea atunci când, în numele umanității, a înfruntat prima dată orânduirea feudală" (p. 14). 17 Dar Smirnov însuși a evoluat în opiniile lui *1 și, în orice caz, nu poate constitui etalonul unei shakespearologii marxiste, cel puțin atât timp cât există excelenta monografie al lui Jan Kot, cu totul ignorat, pare-se, de Wellek și Warren. Critica marxistă actuală, în ansamblul ei, a încercat și încearcă să depășească exagerările perioadei interbelice. Apoi Garraudy, Gaetano Dalia Volpe, Ernst
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]