3,308 matches
-
prin indiferența sa față de regulile jocului politic, Băsescu și-a format ca primar o puternică și avidă clientelă de afaceri, a consolidat partidul prin fuziunea, în 2002, cu minuscului partid naționalist al lui Virgil Măgureanu (PNR) și a făcut eforturi mediatice pline de succes pentru a se poziționa ca principal adversar al PSD. Câștigător al unui nou mandat de primar general în alegerile locale din 2004, cu promisiunea solemnă de a îndeplini integral programul pe care până atunci nu l-ar
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
au mers de la acuzarea publică a unor personaje de vază ale PNL, începând cu Dinu Patriciu (arestat preventiv, în văzul întregii țări) și continuând cu câțiva miniștri liberali (Teodor Atanasiu, Paul Păcuraru, Decebal Traian Remeș) acuzați public, dar cercetați exclusiv mediatic, pentru pretinse malversații pe care justiția nu le-a probat. Represaliile prezidențiale l-au doborât ulterior și pe Adrian Cioroianu, numit, împotriva dorinței președintelui, Ministru de Externe, victima unei campanii destructive care ar putea servi drept material didactic pentru "character
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Senat promițând exact acest lucru (și trecând apoi în tabăra lui Vadim). Vulgaritatea artificioasă a exprimării lui Adrian Năstase, flagrantă între 2000 și 2004, a fost probabil stimulată de succesul aceluiași "model". Cazul cel mai interesant e reprezentat de succesul mediatic și electoral al lui Traian Băsescu în calitate de candidat al dreptei: acesta nu se exprimă trivial decât extrem de rar în mass-media, dar provoacă fiori de plăcere auditoriului prin simpla sugestie a ce ar putea spune dacă nu s-ar cenzura. 63
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
prezidențiale de către candidatul opoziției, el nu făcea altceva decât să continue un discurs bazat pe logica segregării și a luptei de clasă, discurs inaugurat de FSN și Ion Iliescu în primele luni ale anului 1990. 66 Cazul Cofariu și exploatarea mediatică, în Occident, a falsului după care ar fi fost vorba de un ungur bătut de români, și nu invers, au căpătat între timp o tristă celebritate, alimentând din plin folclorul complotului universal antiromânesc. 67 O bună parte a nedumeririlor puterii
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
MEMO • Abordarea științei politice, Michel Hastings, 120 pag., 48.000 lei • Analiza povestirii, J.M. Adam, F. Revaz, 128 pag., 55.000 lei • Comerțul internațional, Frédéric Teulon, 112 pag., 40.000 lei • Comicul, Jean-Michel Defays, 130 pag., 48.000 lei • Comunicarea mediatică, Guy Lochard, Henri Boyer, 100 pag., 55.000 lei • Construcția europeană de la 1945 pînă în zilele noastre, Pascal Fontaine, 76 pag., 40.000 lei • Cronologia economiei mondiale, Frédéric Teulon, 72 pag., 40.000 lei • Elemente de logică, Marie-Dominique Popelard, Denis
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rând este prima oară când se rostește și se tipărește felul bolii lui Mihai Eminescu: nebunie. Ventura arată că Macedonski este acela care-l face nebun pe Eminescu, drept pentru care se ridică împotriva lui Macedonski. Pe fondul acestei tulburări mediatice vine tatăl lui Eminescu în București, probabil și Matei este speriat de presă. De ce se procedează, însă, astfel împotriva lui Eminescu, cel care oricum era în recluziune la o clinică particulară?. Rezonând în logica lui Călin L. Cernăianu, mi se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca pasărea cerului cum se spune. Poate chiar să iasă din casa de sănătate. Iată de ce, din punctul de vedere al „conjurației”, era nevoie de o măsură de prevedere și se configurează acest al doilea cerc din jurul persoanei poetului, cercul mediatic. Liber dar „nebun” social: o libertate iluzorie, pentru că toată lumea îl consideră închis în propria lui minte sau trup. Nu mai are serviciu, nu mai este credibil, nu se mai ia în seamă ce spune... în aceste condiții juridice, Maiorescu a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
creator, a unui artist sau a unei persoane care are o profesie de natură uraniană, poate să aducă o „izbucnire” pozitivă a talentelor și capacităților, o Înnoire a stilului, care-i permite individului să fie recunoscut, mai ales În plan mediatic. În fine, la femei pot fi constatate uneori tulburări funcționale de natură hormonală, Însoțite de operații ginecologice. Sens: Iubirea trebuie trăită departe de obișnuințe și prejudecăți. Capcană: Atracțiile resimțite pot fi atât de intense, Încât ajung să ascundă realitatea: sentimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
materiale. Jupiter - Uranus Armonios: Acest tranzit excelent Îi permite individului să-și afirme independența, să-și pună În valoare talentele și capacitățile cele mai personale. Perioada este propice pentru angajarea pe un nou drum, pentru obținerea autonomiei profesionale, pentru activitățile mediatice. Disonant: Dezvoltă tendința de a contesta anumite lucruri. Individul se afirmă Într-un mod incoerent, impulsiv, ceea ce-i poate aduce unele probleme juridice sau ierarhice. Jupiter - Neptun Armonios: Îi permite individului să-și afirme un ideal sau o credință, să
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Larthomas, P. (1980). Le langage dramatique. Sa nature, ses procédés. Paris: Presses Universitaires de France. Leroy, G. (1974). Dialogul în educație. Traducere de Viorica C. Petrescu și Elvira Balmuș. București: Editura Didactică și Pedagogică. Lochard, G., & Boyer, H. (1998). Comunicarea mediatică. Traducere de Bogdan Geangalău. Iași: Institutul European. Loghin, G.D., Popescu-Neveanu, P., Neacșu, G., Marcus, S., Dimiu, M., & Moisescu, V. (1970). Arta actorului. Manual pentru uzul studenților din anul I, Secția de artă dramatică. București: Editura Didactică și Pedagogică. Lohisse, J.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ca Harry Potter, reținute din filme, de la televiziune și din lecturi libere. Este evidentă confuzia dintre „valoare” și „notorietate”, imputabilă televiziunii. Ca o constatare mai generală, rezultată din observarea supraconsumului de televiziune, este accea că star-sistemul, care este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății, devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii și adolescenții își structurează categoriile perceptive și intelective asupra actorilor sociali
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Structurile de construire și de difuzare a sistemelor de semnificare a faptelor, realităților, actorilor, evenimentelor, personajelor publice nu mai sunt dominate de școală și familie, ci sunt precumpănitor marcate de modul în care televiziunea devine arhitectul unei „culturi” și reprezentări mediatice a lumii la care se raportează de mic omul zilelor noastre. Mass-media electronică și violența la televiziunea din România Conf. univ. dr. Poliana Ștefănescu Universitatea din București Introducere Violența la televiziune influențează neîndoielnic atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
parte a părinților consideră că violența din programele de televiziune este responsabilă de anumite comportamente și atitudini ale copiilor, influențând procesul de socializare a acestora. Aproape o treime dintre părinți consideră că deseori copiii lor sunt tulburați/afectați de violența mediatică. Ca urmare a vizionării unor acte de violență, o parte a copiilor (17%) acționează imitativ, efectul de imitare a comportamentelor violente fiind remarcat la copiii mai mici. O mare parte a părinților (42%) sunt îngrijorați de influența negativă pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și Noi Tehnologii de Comunicare la comanda CNA în noiembrie 2005, pe un eșantion de 1.100 de elevi, cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de această vârstă, demonstrează fără echivoc existența unei „supraexpuneri mediatice” în rândul populației vizate. Graficul 1. Consumul TV: copiii se supraexpun la TV Distribuția răspunsurilor la întrebările: „Cât de des urmărești emisiunile TV în zilele de lucru?” prezentată mai sus demonstrează că în segmentul de vârstă analizat consumul de TV
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ASPECTE PRAGMASEMANTICE ÎN DINAMICA ACTUALĂ A CONECTIVITĂȚII: CONVERSII DISCURSIVE ADRIANA GORĂSCU 1. În paginile următoare ne vom opri asupra unor fenomene de natură discursivă privitoare la conectivitate, fenomene care caracterizează în principal limbajul mediatic (scris sau audiovizual), dar care, prin abundența manifestărilor, prin înaltul grad de difuziune în corpul social a acestui limbaj și prin creditul de care se bucură in societate utilizatorii săi, iradiază și tind să influențeze celelalte variante difazice si diastratice
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
care afectează conectivitatea de tip copulativ; alături de fenomene cu prezență masivă în mass-media (tinzând să devină mărci stilistice funcționale), vom lua în discuție și tipuri de convertibilitate cu actualizare modestă, pentru a pune în lumină, prin contrast, criteriile preferinței limbajului mediatic pentru anumite tipare pragmasemantice de conectare în defavoarea altora. 5.1. La conversia tiparului copulativ către un tipar (fals) disjunctiv am făcut referire, în treacăt, mai sus (vezi 4.3), în legătură cu modalitățile de atragere a destinatarului într-o relație comunicativă mai
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
la altele construite cu ajutorul corelativelor în discuție este total inuzuală (în materialul examinat nu am întâlnit niciun exemplu). Faptul s-ar putea explica printr-o caracteristică a corelativului, aceea de a imprima enunțului un caracter indubitabil "închis", prestructurat; or, limbajul mediatic (cel în care au loc cu precădere conversiile discursive) preferă structurile "deschise", pe de o parte pentru maleabilitatea acestora (esențială pentru un discurs în continuă elaborare, sub presiunea timpului și a spațiului), pe de alta pentru sugestia de spontaneitate și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
2.2. Varianta "persecutată" de norma oficială a corelativului de mai sus, cea având drept al doilea termen dar și, ar putea însă sta la originea conectorului noncorelativ dar și, care, în ciuda reticențelor în acceptarea sa oficială, domină autoritar scena mediatică în materie de conversie discursivă a structurilor copulative "clasice". 5.2.2.1. Rezultat din asocierea adversativului dar21 (considerat conector interpropozițional, aparența disponibilității sale de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Succesul lui dar și cu funcție de - am putea spune - "conector copulativ- adversativ" se datorează atât capacității sale de "dramatizare" a enunțului, cât și caracterului "deschis" din punct de vedere sintactic și semantic pe care îl conferă - caracter adecvat exigențelor discursului mediatic. Acest caracter "deschis" al enunțului rezultant face diferența în raport cu structurile copulative corelative discutate mai sus, a căror utilizare este limitată la situațiile de evidentă adecvare obiectivă. Cu toate acestea, sporadic, dar și își transgresează vocația solitară și intră ad hoc
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
românii au trecut de puțin pe lângă aur atât în finala pe echipe, unde s-a resimțit absența liderului Marian Drăgulescu, dar și în cea de la sol [...] ("Ziua", 12.V.2008). 6. Putem conchide, sintetizând cele de mai sus, că limbajul mediatic preferă conversia structurilor copulative neutrale (simțite ca "plate", neaducătoare de rating) către construcții marcate pragmasemantic, de două tipuri: disjunctive (care dinamizează discursul prin atragerea destinatarului într-o colaborare fictivă cu emițătorul în "descoperirea" activă a elementelor pentru care o anume
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
specializări la fel de subtile în plan sintactic) - pe de altă parte, de circumstanțele socioculturale ale propagării hibrizilor rezultanți (prin mass-media, scrisă sau audiovizuală). Se constată că fenomenele de hibridizare examinate se manifestă în cadrul unui tip recurent de preferințe discursive în stilul mediatic: opțiunea de a menționa explicit totalitatea condițiilor în care un eveniment/o stare are loc, chiar dacă atare condiții epuizează circumstanțele posibile, deci afirmarea lor expresă este redundantă comunicativ; se mai constată că această opțiune comunicativă și-a specializat deja anumite
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
i se "pune în scenă" astfel un cadru "conflictual", prin postularea implicită a unor așteptări fictive din partea alocutorului, așteptări care să poată fi contrariate. Or, expresiile CI de care ne-am ocupat sunt promovate în discursul public, în special cel mediatic, care-și asigură audiența apelând la conflict, real sau imaginar ("Good news, no news"); acest tip de discurs fiind și cel mai influent, tendințele pe care le manifestă au cele mai mari șanse să se generalizeze. 1 Vezi GALR II
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cu zi. În momentul cînd omul este speriat agitat nu mai raționează cum trebuie devenind de fapt un consumator ideal. Un altaspect este prezentarea unei minciuni de către o persoană cunoscută în care ai înredere, întîlnită in tot felul de campanii mediatice. Un alt aspect pentru a accepta o minciună, pentru manipularea maselor, este prezentarea în culori foarte nefavorabile a unei probleme, urmată imediat de prezentarea unei soluții mai mult sau mai puțin benefice. În conștiința publicului chear dacă se spune că
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
s-au aplecat cu predilecție asupra binomului PREȘEDINTE-PREMIER. [CASE#374 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraphs:7 Sentence:2] Disputa este dusă fără prea multe menajamente, în nota caracteristică a "balcanismului" politicii românești. Având în vedere calitatea actorilor politici și contextul mediatic îndoielnic al scenei politice, credem că mai avem mult de așteptat până să putem vorbi de o clasă politică precum "gazonul englezesc" și pe meleagurile mioritice. Oricum, mass-media a avut din nou o foarte bună sursă de a umple paginile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Gardianul Variable:DOCUMENT Paragraph:1] Dincolo de aceste luări de poziții opuse ale presei scrise, analiza a surprins rolul jucat de mass-media, de amplificare a impactului social al demisiei Ministrului Educației și Cercetării. Iată un pasaj semnificativ: De la plecarea cu tam-tam mediatic din executiv a lui MICLEA au început și fierberile sindicale ale profesorilor. [CASE#10 ZIARE:Adevărul Variable:DOCUMENT Paragraphs:18 Sentence:1] Logica acestui scurt mesaj poate fi următoarea: producerea unui EVENIMENT (demisia) reprezintă un SUBIECT de interes pentru MEDIA
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]