13,719 matches
-
Ce Înseamnă a fi sincer sau autentic? Înseamnă să te comporți În conformitate cu propriul mod de a fi. Dar numeroasele compromisuri la care Îl obligă adesea viața socială, pentru a-și conserva existența sau interesele, Îl supun pe om unei evoluții mentale artificiale, În care simularea și disimularea ajung să fie recunoscute, tot mai mult, ca forme firești de conduită. Μ Ce frumos e să poți să-ți spui: când un semen este În dificultate, În suferință, mă simt și eu În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
depășească bariera rațiunii, să iasă din condiția obișnuită a „raționalismului cartezian”, lucid și prudent? Ea intră atunci În regatul a ceea ce filosofii numesc „cunoaștere contemplativă” sau „intuiție intelectuală”. Aceste ipostaze spirituale sunt Însă greu de definit, deoarece ele presupun „asceză mentală”, „suprimarea operațiilor mentalului”: În astfel de stări, care sunt cultivate de yoghini, gândirea poate ajunge, potrivit filosofiilor indiene, până la starea de a sta neclintită, concentrată În ea Însăși, desprinsă atât de orice dorință a persoanei, cât și de ideea de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să iasă din condiția obișnuită a „raționalismului cartezian”, lucid și prudent? Ea intră atunci În regatul a ceea ce filosofii numesc „cunoaștere contemplativă” sau „intuiție intelectuală”. Aceste ipostaze spirituale sunt Însă greu de definit, deoarece ele presupun „asceză mentală”, „suprimarea operațiilor mentalului”: În astfel de stări, care sunt cultivate de yoghini, gândirea poate ajunge, potrivit filosofiilor indiene, până la starea de a sta neclintită, concentrată În ea Însăși, desprinsă atât de orice dorință a persoanei, cât și de ideea de reușită sau de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
scopul final al tehnicilor yoga este tocmai ieșirea din „eul individual” - care este un eu egoist, dominat de tot felul de dorințe și tentații - și atingerea stării de existență „non-individuală”, În care yoghinul elimină orice activitate psihică, atât pe plan mental, cât și pe plan emoțional sau volițional. Μ Ura cea mai mare pe care o putem provoca unui semen este atunci când avem curajul să-i spunem un adevăr urât despre el Însuși, pe care acesta nu are Însă tăria morală
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
porunci demonstrează - probabil cu o oarecare absență a sentimentului de vinovăție; altfel spus, cu inconștiența celui care nu-și mai pune anumite probleme - că se situează deja dincolo de limitele în care se încadrează forma noastră de viață și orizontul nostru mental. Există în cinismul acestui slogan o intensitate și o inocență de tip complet nou, chiar dacă probabil ele s-au dezvoltat de-a lungul acestor ultime decenii (în Italia, chiar într-o perioadă mai scurtă). Sloganul amintit afirmă, în laconismul său
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
considerare. Experiența umană pe care se bazează aceste sentințe în activitatea de examinare a cazurilor este în întregime nereligioasă: pesimismul pragmatismului său e fără limite. Viața interioară a oamenilor este redusă la un simplu calcul și la o mizerabilă rezervă mentală, la care se adaugă, evident, acțiunile, dar în goliciunea lor formală cea mai pură. În al doilea rând, absența totală a oricărei forme de Cultură. Cei care oferă aceste sentințe par să nu cunoască altceva decât oamenii - văzuți într-un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
bine, trebuie discreditată fără milă persoana însăși a martorului, pentru a-i discredita mărturia. Iată cum se explică incredibila incapacitate a lui Maurizio Ferrara de a-mi înțelege argumentele; incapacitate care nu provine din mojicia, din dezinformarea, din îngustimea sa mentală, așa cum ar putea crede imediat un cititor răutăcios sau ajuns la capătul răbdării. La acest punct („înfrângerea”), Ferrara folosește argumente întru totul corecte (prezența impunătoare și hotărâtoare a PCI etc.), dar tot atât de inutile, tocmai pentru că eu însumi le consider atât
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
astăzi fascismul și antifascismul comparate cu masiva, impenetrabila, imensa ideologie consumistă, care este ideologia „inconștientă, dar reală” a maselor, chiar dacă valorile sunt trăite deocamdată numai la nivel existențial. Dar aici poate că Ferrara nu a înțeles chestiunea chiar în sens mental. După cum nu a înțeles sensul discursurilor mele despre „aculturarea omologatoare” (despre care vorbeam referindu-mă exclusiv la tineri și la culturile „specifice și reale” din țară). Lucruri care, dacă nu sunt bine înțelese, par niște prostii. Și uite așa ajung
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
idei născute, de fapt, în capul celui care mă ia peste picior (în calitate de om al puterii și - lucrul cel mai grav - de reprezentant a opt, nouă milioane de alegători). Ceea ce aș vrea eu să știu de la Maurizio Ferrara, fără rezerve mentale și fără răutăți polemice, este de ce comuniștii „consideră greșită” - așa cum anunță laconic Ferrara, de parcă ar fi o părere a papei - cererea celor opt referendumuri. Oare tot ceea ce am spus despre ideologia „inconștientă și reală” a hedonismului consumist cu efectele sale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
s-a mai întâmplat niciodată în istoria italiană. Azi adaug însă că acele elite de persoane tolerante au demonstrat clar că toleranța lor este doar verbală, că, în realitate, le satisface pe deplin ideea unui ghetou unde să-i izoleze mental pe cei „diferiți” (ca să facă dragoste cu cine?) și să se uite la ei ca la niște „monștri” în permisie, cu care este îngăduită orice glumă vulgară. Vezi cazul Mariei Schneider 1, față de care toată presa italiană s-a comportat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
împotriva ei argumentele - cu care ne obișnuiserăm așa de bine și de care aproape că ne atașaserăm - pe care le-am utilizat împotriva puterii clerico-fasciste, împotriva puterii represive. Noua putere consumistă și permisivă s-a servit tocmai de cuceririle noastre mentale de laici, de iluminiști și de raționaliști pentru a-și construi propria schelărie de fals laicism, de fals iluminism și de falsă iraționalitate. S-a slujit de profanările noastre pentru a se elibera de un trecut care, din cauza consacrărilor sale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și, în realitate, deja o face) între sacralitatea vieții și sentimente, pe de o parte, și între patrimoniu și proprietatea particulară, de cealaltă, preferându-le pe cele din urmă. Spre deosebire de Calvino, eu cred că, fără a renunța la tradiția noastră mentală umanistă și raționalistă, nu mai trebuie să ne temem - cum pe bună dreptate ne temeam odinioară - că nu discredităm suficient sacrul sau că avem o inimă. 1 februarie 1975. Articolul despre licurici 1tc "1 februarie 1975. Articolul despre licurici1" „Distincția
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
orice vitalitate în a face răul (sau ne-binele). Fiind cunoscuți dintotdeauna cu slăbiciunile lor, nu mai au noutăți. Disperata lor dorință de a lua de la viață puținul pe care îl pot obține, fie și prin minciuni, ipocrizii, calcule, condiționări mentale etc. (întreaga muniție care, pe scurt, îi face pe oameni să fie frați), în ochii judecătorilor Tribunalului Sacru nu pare un subiect nici de meditație, nici de emoționare, nici de indignare. Singurele accente de indignare în toate aceste sentințe sunt
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
stâng este dominant, cel care planifică, organizează, structurează, controlează. Limbicul drept este sursa activității emoționale și afective și are o acțiune preponderentă atunci când individul se află în relație cu alții. După N. Herrmann (1982), în funcție de preferințele cerebrale, oamenii au procese mentale diferite, care influențează alegerea muncii lor. Diferențele între persoane cu preferințe cerebrale diferite pot fi folosite în alcătuirea unor grupuri cu oameni care să se completeze reciproc și care să nu fie într-o opoziție distructivă. De asemenea, în cazul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a organismului (legea Yerkes & Dodson), deprivării (substimulare), excesului stimulului (suprastimulare) sau gestionării defectuoase a stresorilor, pot genera reacții dezadaptative (tulburări/ disfuncții/dezechilibre) la nivel fiziologic, psihologic sau comportamental. Aceste efecte nocive afectează performanța în muncă (eficiență, fiabilitate), starea de sănătate mentală și fizică, satisfacția profesională, producând reacții nedorite - la nivel individual și organizațional -, cum ar fi: depresia, burnout-ul, absenteismul profesional, erori și accidente, boli profesionale etc. Consecințele răspunsului la stres pot fi distructive (distres: de exemplu scăderea performanțelor, insatisfacție, tulburări sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de stres benefic sau de oportunitate, care se referă la situații sau evenimente profesionale valorizate pozitiv, dar care acționează de fapt ca stresori (de exemplu, promovarea în funcție). Efectele stresului - pe termen scurt, mediu și lung asupra sănătății fizice și mentale a persoanelor (reacțiile de stres) și cumulat asupra organizațiilor (absenteism, fluctuații de personal, ineficiență, productivitate scăzută) - depind în mare măsură, așa cum creditează cercetările recente (vezi și Brate, 1996, 2001), de: caracteristicile stresorilor (tipul și natura, intensitatea și severitatea, momentul impactului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
costurile, respectiv impactul S.O. asupra individului/organizației (boli profesionale relaționate muncii) și eficienței intervenției strategiilor de management și au apărut noi reviste de specialitate prestigioase, care promovează paradigma sănătății ocupaționale sau „starea de bine”, operaționalizată prin intermediul indicatorilor de sănătate mentală și fizică a individului (de exemplu orientarea patogenetică: psihopatologia muncii sau industrială a primit un nou impuls, fiind rafinată/transformată în „umanizarea muncii”, respectiv orientarea salutogenetică). Acestea s-au focalizat asupra: dezvoltării de modele teoretico-experimentale pentru inițierea și derularea programelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sau relaționat muncii este utilizat pentru a descrie nu o variabilă singulară, ci situația în care caracteristicile (singulare sau coroborate) ale muncii reprezintă factori de risc, care cresc probabilitatea slăbirii/pierderii „stării de bine” și/sau a sănătății fizice sau mentale. Esența experienței S.O. constă în interacțiunea recursiv-dinamică a caracteristicilor personale și situației/locului de muncă (stresori) cu efectele la nivel de individ (starea de sănătate mentală și fizică a personalului) și la nivel de organizație, în care un rol
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cresc probabilitatea slăbirii/pierderii „stării de bine” și/sau a sănătății fizice sau mentale. Esența experienței S.O. constă în interacțiunea recursiv-dinamică a caracteristicilor personale și situației/locului de muncă (stresori) cu efectele la nivel de individ (starea de sănătate mentală și fizică a personalului) și la nivel de organizație, în care un rol esențial pe lângă mecanismele individuale de evaluare și gestionare a stresului îl joacă și factorii mediatori/moderatori. Astfel se poate aborda S.O. ca proces dinamic. În consecință
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
informațiilor psihobiosociologice combinate interactiv de la următoarele surse, care descriu: caracteristicile mediului muncii sau ocupației; caracteristicile relevante ale persoanei (în special abilități/predispoziții, procese de coping); consecințele pe termen scurt, mediu sau lung asupra conduitei, eficienței în muncă sau sănătății fizice/mentale ale persoanei. Totuși, întrebări stimulative și interesante pentru cercetare încă așteaptă clarificări, de exemplu: care componente critice ale vieții social-ocupațional-organizaționale afectează sănătatea?; în ce măsură efectele negative sunt atribuite mediului extrinsec al muncii, persoanei sau interacțiunii dintre persoană și mediu?; cum se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
constructelor care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale), variabile independente, dependente, moderatoare de măsurat, relaționate specific organizației, situației profesionale și persoanei (chiar dacă toate aceste variabile nu pot fi incluse deodată într-un singur experiment sau studiu explorativ, ele definesc domeniul și aria de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
față de cei cu care vin în contact, autorul folosește chiar expresia de „atentat al sectelor la adresa statului”. Sectele sunt simptome ale totalitarismului manifestate în societatea democratică, susține Fillaire, ele nu servesc bunăstarea, banii, interesul privat, justiția, ci dezumanizarea colectivă, manipularea mentală, urmărind, în final, să creeze o rasă de „sclavi fericiți” (Fillaire, 1994, pp. 74, 103-104). Antidemocratismul, rasismul sunt inerente prin definiție sectelor care operează clasificări ale oamenilor în: categoria celor superiori, adică membrii lor, categoria adversarilor și cea a celor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a conducătorului” este cel de-al paisprezecelea capitol. Jarikov conștientizează și argumentează necesitatea cunoașterii de către manageri a factorilor care generează stresul în cadrul organizațional, a metodelor lor de diagnosticare, a strategiilor eficiente de intervenție și prevenire a problemelor legate de sănătatea mentală și fizică a angajaților provocate de acești factori perturbatori. În prima parte a capitolului, făcând apel la o serie de teorii și studii asupra stresului organizațional, autorul încearcă să arate unele modalități practice care pot fi utilizate de manager pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
extravertite, actele iraționale; Ar fi mai eficace cu un plus de: încredere, entuziasm, acceptarea schimbării și inovației. Motivații: să facă lucrurile cu seriozitate și după reguli; Scop: exactitate, predictibilitate, nevoia de a înțelege; Îi judecă pe ceilalți pentru: funcționarea lor mentală; Îi influențează pe ceilalți prin: argumente logice, date factuale; Valoarea pentru organizație: conștiincioși, aspiră către calitate, fără „dispoziții sufletești”, caută soluții logice, evaluează; Tendința de a abuza de: analize și teste, metode vechi; Sub presiune, devine: îngrijorat, perfecționist, prea prudent
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
abil. El Își imaginează cum s-ar fi putut desfășura evenimentele Într-o infracțiune (Nivelul 2), Însă Întrebările propriu-zise pe care le pune martorilor sau suspecților (Nivelul 1) nu trădează neapărat raționamentul detectivului. Linia verbală a investigației diferă de cea mentală - aceasta este deosebirea Între primele două niveluri de Întrebări. Pentru protocolul de studiu, este mult mai important să formulați explicit Întrebările de Nivelul 2 decât să Încercați să le identificați pe cele de Nivelul 1. Celelalte niveluri trebuie la rândul
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]