10,460 matches
-
am putut să sfarâm fuiorul de mătase Și mâinile-amândouă legate-au fost de fir Doi ochi ce stau la pândă m-au săgetat în oase Dorind să-mi dau suflarea-mi întinseră-un potir. Un iz de mătrăgună amestecată-n miere Cu douăsprezece feluri de poame otrăvite , Am luat o-nghițitură simțind un gust de fiere Și pleapele-mi de plumb căzut-au adormite. Trezit după o clipă de urletele morții Cu aripa de fluture fusesem înzestrat Și m-am desprins cu
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
de pe pământ, Tu-ți iei bastonul și jobenul Și zbori, crai vesel, pe-o aripă de vânt. -Mai vezi-ți tu de treburile tale! Eu îs frumos și îmi ajunge, Eu nu muncesc, și-așa mă plimb pe vale, Cu mierea ta, buzele mele le voi unge. E prea înfumurat-își zise albinuța, Și-apoi, eu am atâta treabă, Că trebuie să-mi curăț și căsuța, Polenul să-l culeg în mare grabă, Eu nu am timp ca el, să mă dau
FLUTURAȘUL SI ALBINA de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374110_a_375439]
-
Tată fiului - El stâmpără-mi simbrìa: când plodul tău se-nhaită cu vreun drac îi schimbi - la fund și la urechi...”chimìa”! de câte ori mă rătăcesc în Bine de câte ori tot bombănesc spre Tine îmi caut Învățătorul de Albine: Cuvântu-mi arde-n mierile senine! Părinte - Frate - Scut de Dumnezeu în Tine își știrbesc golanii pràștii atunci când piatră-azvârl spre pieptul meu Tu le schimbi arma-n scăpărări de aștri... ...cu Tatăl meu veghez - din zori - Grădina din așchii-raze-nchipuiesc Lumina! DISCUȚIE PE STOMACUL GOL “-omul
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
place Câte bucurii ne face. Ziua toată alergăm, Totuși nu ne săturăm. Ea este aceea care Coace grâul pe tarlale, Fructele tot ea le coace, Multe lucruri bune face! Florilor le dă savoare, Pentru-albine e mâncare. Polenul cules de zor, Miere e pentru popor. Vara stă și priveghează Și mereu este pe fază. Ea împarte cu dreptate Bucurii nemăsurate. Caldă și prietenoasă, Este zâna cea frumoasă, Ne-ntărește trupul care Nu se satură de soare. (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma
VARA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375383_a_376712]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > EPIGRAME ( 3 ) Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 1999 din 21 iunie 2016 Toate Articolele Autorului EPIGRAME (3) „Sinucigașii!” Viața-n Parlament...ca mierea, dar se plâng că au angoase. Vestea care-i panicase ?! I-ar fi „otrăvit” Puterea ! El vrea... Vrea să fie reales, la minciuni a dat o probă! Pentru al cui interes votăm „praful de pe tobă” ?! „Pastiluța” Când a luat „hapul
EPIGRAME ( 3 ) de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375369_a_376698]
-
de tărie. Dintr-una în alta și dintr-un pahar în altul, ajunseră cu vorba la fete. - Mie, spuse unul dintre flăcăi, tare-mi place Florica, fata morarului. Are pielea albă ca făina, părul de culoarea pâinii coapte, ochii ca mierea și e iute ca vântul prin lanul de grâu. Chiar la primăvară am să o cer de nevastă. - Mie, spuse celălalt flăcău mi-a căzut dragă Viorica, fata fierarului. Are părul roși ca focul, ochii ca viorelele și niște pistrui
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
de toate, mâinile mamei, ne-au învățat cum să ne împreunăm propriile mâini în rugăciune. Un cântec sublim îngânat de mâinile copiilor pentru mâinile mamei care: „miroseau a pământ și apă, a flori și iarbă, a lapte și pâine, a miere și dor. Da, miroseau a dor. Era dorul lor de ale noastre, voiau să ni le atingă. Miroseau a mângâiere, a iubire, a îngăduință și erau aspre.” Și, cu totul neașteptat, autoarea are în față mâinile sfinte ale lui Iisus
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NIMICUL VRĂJIT Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pe nervul calului orb nimicul colindă în cort se sparge pentru putere servind o cupă cu miere. Nimicul fără nimic ce zboară cu alămuri dintr-o fanfară, aerul ce curge șuvoi în liniștea ce zace în noi. Cât de neadevărat sunt privesc cu ochiul întors, gând, să naștem din monștrii doar săbii ce au dispărut pe corăbii
NIMICUL VRĂJIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375508_a_376837]
-
Să fiu cu tine, Mă dezvăț de mine, Unul prea mult devine, În povestea noastră Chipul tău e de-ajuns Să cuprindă în noi Tot ce-i de spus. Simt că nu minte, Cred azi că mă simte, Clipa de miere cuminte, ... Citește mai mult Suflet perecheMozaic de cuvinteSecunde sfărâmate,Gânduri zbuciumate,Cineva ne risipește,Ne lipsește de noi,Greu să fim unul,Imposibil, doi.Ne unește tăcereaDes, depărtarea,Uneori încercarea,Suntem cu gândulși dor de-mpreunăGreu de cuprins,Cu mintea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
Cu mintea furtună.Să fiu cu tine,Mă dezvăț de mine,Unul prea mult devine,În povestea noastrăChipul tău e de-ajunsSă cuprindă în noiTot ce-i de spus.Simt că nu minte, Cred azi că mă simte,Clipa de miere cuminte,... XI. “UMBRELA E O ARCĂ SUSPENDATĂ”, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2009 din 01 iulie 2016. Umbrela Vă propun un test. De imaginație și de intuitiție, totodată. Ce simțiți deasupra voastră, deasupra creștetului vostru când porniți în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
l-ai adus și marș din nou la cuhne ca să le poruncești să facă și o tocană de oaie pentru felul principal. Contele Belizarie se înclină plin de respect, mai ales că evitase un deznodământ neplăcut și o întrebă cu miere în glas pe marea ducesă ce ar dori de la bucătărie. - Mie adu-mi un mizgrill cu măruntaie, bine usturoiat, ca să-mi priască băutura... - Vai de capul lui Raoul, gândi, suspect de altruist contele! Da’ las’ că se descurcă el că
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
a venit, stă tot ascunsă, Pitită printre merii și sub nucii, Din care cuiburile-și pierd toți cucii Și pomii iar sunt văduviți de frunză. Când vântul își pornește vălătucii, Pădurea-i tot la fel de nepătrunsă, Iar vara, cu nectar și miere unsă, E-un anotimp sub răstignirea crucii. Și totuși, raza-i încă ne răsfață, Cu strălucirea sa și cu căldura, Când ni se-așează, blândă, peste față, Vădindu-și bunătatea, ea, natura. Pe chipul tău lumina prinde viață, Surâsul scaldă
CUIBURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375604_a_376933]
-
-ntrec, care de care Serenade-ai dedica Și îi jură fiecare Luna de pe cer să-i dea! Dar, sfioasa Viorică N-are ochi pentru niciunul, Ochii umezi și-i ridică La Luceafărul, nebunul. Sub salcia curgătoare Și cu glasu-i numai miere Îi cânt-o privighetoare, Ea suspină în tăcere. Nu o lasă suferind Nici căldura de la soare. Cad petalele pe rând... Primăvara-i trecătoare! Referință Bibliografică: Primăvara-i trecătoare / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2279, Anul VII, 28
PRIMĂVARA-I TRECĂTOARE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375619_a_376948]
-
lucru pentru el, iar din viitor își câștiga existența! Câțiva îl aplaudară pe procurator și mai apoi toți cei prezenți îl ovaționară. Procuratorul zâmbi tuturor triumfător aplecându-și capul spre cei prezenți după care gustă încet din vinul amestecat cu miere, nu înainte de a ridica cupa sa. -Ave! spuse el iar răspunsul tuturor fu același. Magistratul Fulvius Simbinacus își reluă firul povestirii sale la îndemnul procuratorului. -Prezicerile acestui om despre viitorul care i se cerea în ședințele sale bineplătite, era de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
domniei lui să fie la 1 ianuarie. 2Calendarul Iulian care a făcut unele modificări de calcul este până astăzifolosit în unele biserici ortodoxe sârbe și rusești.Ziua de 1 ianuarie se sărbătorește aducându-se jertfe de animale șioferindu-se fructe și miere în onoarea lui Janus, considerat zeul ușilor șiînceputurilor.Un alt obicei roman este procesiunea de numire a noilor consuli, fiindînsoțită de un alai în îmbrăcăminte albă care ajunge la templul lui JupiterCapitoliu.Anul Nou în Franța a început a fi
ANUL NOU de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371818_a_373147]
-
Părinte Pimen Zainea și de PS Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. PS Părinte Episcop Gherasim putneanul a scris următoarele lucrări: Catalogarea manuscriselor românești din Biblioteca Mănăstirii Secu (1994); În duhul evlaviei ortodoxe (1999); Cuvinte și tâlcuiri arhierești (1999); Mierea din drumul pelinului (2000); Iarba din roata amurgului (2001); Precizări tipiconale (2002); Tămâie și exil - dialoguri despre pribegia fraților (2003); Tihna însemnărilor (2004). De asemenea, Episcopul Gherasim (Cucoșel) Putneanul a publicat diferite articole în revistele: "Mitropolia Banatului" și "Îndrumătorul Bisericesc
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
unde să te ascund?/ Te ascund în camera nouă,/ Iar eu mă întind în mijlocul casei și încep să gem./ Bătrânul deschise ușa și întrebă:/ Ce ai pățit, dragă?/ Îi răspunse ea: Mă doare capul/Și-i rău că nu am miere.” S-a dus bătrânul să îi cumpere miere,/ Iar ea l-a luat pe cozac de mână și l-a petrecut din casă.” „Tece voda vierec” (Curge apa în râu) este un cântec care are ca temă iubirea neîmplinită. O
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
nouă,/ Iar eu mă întind în mijlocul casei și încep să gem./ Bătrânul deschise ușa și întrebă:/ Ce ai pățit, dragă?/ Îi răspunse ea: Mă doare capul/Și-i rău că nu am miere.” S-a dus bătrânul să îi cumpere miere,/ Iar ea l-a luat pe cozac de mână și l-a petrecut din casă.” „Tece voda vierec” (Curge apa în râu) este un cântec care are ca temă iubirea neîmplinită. O fată s-a dus la râu să ia
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
înglodare în datorii care au permis crearea miilor de locuri de muncă. Este necesar să devenim caustici și fără milă dacă luăm cunoștință de un „om bogat de carton” care și-a obținut bogăția lingând-uși până și cotul băgat în miere după amețirea albinei. Un politician de seamă, industriaș cinstit care a creat zeci de locuri de muncă afirmă, în eroare răuvoitore, că un profesor nu poate dobândi prin muncă 6 case. Dacă prin conjunctură favorabilă obții o casă închiriabilă aceasta
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
spital.” Semnat George. I-a arătat telegrama lui Bebe. După multe discuții în seara aceea, a hotărât că este bine să mai rămână în sat, conform dorinței soțului ei. Se îndrăgostiseră și trăiau crâmpeie de fericire, ca-n luna de miere. - A fost prea puțin și nici rana nu ți s-a vindecat! zise Bebe cu gândurile duse... - Voi sta cu tine până pleci la examenul restanță. Dacă se întâmpla, totuși, ceva neprevăzut și trebuia să plece, Violeta îi dăduse în
PARTEA A PATRA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372061_a_373390]
-
Dumnezeu, și răul se duce. Sfanțul Ioan Gură de Aur - Dacă nu simt cât de păcătos sunt, înseamnă că nu m-am aflat niciodată față în față cu Dumnezeu. Mitropolitul Antonie de Suroj - Sătulul își bate joc de fagurii de miere, iar flamandului chiar ceea ce este amar i se pare dulce. Anonim - Când nu ai duhovnic, să-l cauți plângând. Vasile de la Poiana Mărului - Socotesc mai fericiți pe cei ce au căzut și plâng decât pe cei ce n-au căzut
CITATE MEMORABILE (39) de ION UNTARU în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372358_a_373687]
-
nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Trăia odată, dar nimeni nu-și mai aduce aminte când, o prințesă foarte răsfățată. Regele, tatăl ei, îi construise un palat minunat, înconjurat de un râu în care curgea lapte și miere și peste care treceau patru poduri de aur către patru turnuri cu stegulețe din mătase roșie, fluturând în vârf. Prințesa aceasta se numea Mărgărita și părinții ei nu puteau să-i afle un nume mai potrivit dacă ne luăm după cât
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]