6,725 matches
-
un factor material, constând de obicei în bani sau care poate fi schimbat pentru bani, ce este menit să influențeze comportamentul într-o anumită direcție. Întrucât cele mai multe recompense nu sunt concepute special pentru persoanele care le primesc, nu este de mirare că nu motivează pe nimeni. Deoarece majoritatea recompenselor se dau pentru rezultate, fără să se ia în considerație comportamentul care a dus la obținerea lor, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că oamenii vor încerca să obțină recompense
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
O epidemie de deficit de atenție Nu constatați nici o problemă la copiii născuți într-o lume Nintendo în care primesc între 60 și 100 de factori întăritori pe minut atunci când ajung într-o clasă de nivel mediu? Nu e de mirare că sunt hiperactivi. Rata stimulentelor disponibile pentru acești elevi este total neadecvată pentru a le menține atenția trează pentru o anumită perioadă de timp. Producătorii de show-uri de televiziune și publicitate știu asta. De câte ori credeți că se schimbă cadrul
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
unii cu alții, fac semne de încurajare sau de dezamăgire și în alte privințe arată o neobișnuită emoție pozitivă. Dar luați aceiași oameni la locul de muncă și veți constata că nu fac nimic din toate acestea. Nu e de mirare că ne simțim diferit în ceea ce privește munca decât sportul! Și atunci de ce eliminăm amuzamentul de la locul de muncă? Cum să faceți munca atractivă Mulți manageri cred că distracția „nu-și are locul” la serviciu. Aceasta pentru că s-au obișnuit să vadă
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
expresiei, C. efectuează saltul calitativ de la metafora „plasticizantă” la metafora „revelatorie”, iar de la ea, la simbol și la un fel de „mit personal”. Cărțile care îl reprezintă sunt Piatra de citire (1980), Mitul personal (1986), Bolta cuvântului (1997) și Întâmplarea mirării (1998). Eroul său liric trăiește până la „sângerarea verbelor în gură” destinul dramatic al prezentului. Metaforismul luxuriant valorifică din plin factorii cultural și folcloric. Predomină metafora cu reverberație ontologică și cea etică. Pentru C., metafora nu este un simplu trop „ornamental
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
L. Martânov ș.a. SCRIERI: Nopți albastre, Chișinău, 1962; Îndărătnicia pietrei, Chișinău, 1967; Versuri, Chișinău, 1969; Feciorii, Chișinău, 1971; Portret în piatră, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1978; Piatra de citire, Chișinău, 1980; Mitul personal, Chișinău, 1986; Bolta cuvântului, Chișinău, 1997; Întâmplarea mirării, pref. Arcadie Suceveanu, Chișinău, 1998; Ruperea din neființă, pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 182-186; Ion Ciocanu, Dincolo de stihia metaforică, LA, 1981, 5 martie; Anatol Ciobanu, Obsesia valențelor majore, LA, 1986, 1 mai
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
leafă bună, nu se mai plătește bir ș.a.m.d.). Dar, dacă așteaptă de la „revuluție” un „ce profit”, Conul Leonida, el însuși, nu ar mișca la o adică nici un deget, temându-se și tremurând de „furia poporului”. Nu e de mirare că ia zgomotul unui zaiafet de Lăsata Secului drept o zaveră. O scrisoare pierdută (1884) rămâne capodopera dramaturgiei românești. Acțiunea piesei se desfășoară într-un târgușor de munte, în preajma noilor alegeri necesitate de revizuirea Constituției, revizuire propusă de guvernul liberal
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
București (1957-1961). Este de profesie avocat. A debutat în 1960 în revista „Luceafărul”, cu poezia Recolta. A colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Orizont”, „Cronica”, „Convorbiri literare”. Înscriindu-se într-o lirică de tip confesiv, poezia lui C. traduce mirarea existenței într-o stare de simpatie universală, în care prospețimea percepției directe și plasticitatea limbajului îi deschid poetului calea către sufletul obiectelor, al anotimpurilor și al aștrilor. În placheta de debut, Punct căzut (1969), universul apare traversat și susținut de
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
musafirii părinților săi și descoperă ceea ce știa, că orice căsătorie e o unitate de contrarii, așa că bărbatul venit în vizită e un vulpoi însurat cu o găină, așa cum tatăl lui e un lup însurat cu o oaie; nu e nici o mirare că pe fondul unei foarte banale conversații mondene vulpoiul se repede și soarbe oul pe care găina tocmai l-a depus pe fotoliu) și mergând până la caleidoscopica, amețitoarea rotire a unor lumi virtuale, fiecare alcătuită după altă lege. Himera lui
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
notații despre Isaac Babel, Leon Troțki, Arthur Koestler și Albert Camus, trecând prin gastronomie, hipism, ciclism, melomanie, cinefilie, cu Caragiale și calamburul la butonieră, într-o nonșalanță tipică intelectualului de stânga, pentru care idealurile nu sunt altceva decât o perpetuă mirare în fața inevitabilelor eșecuri. Eșecuri consemnate, dar niciodată acceptate de-a binelea. Publicistica lui dovedește o frenezie extraordinară în fața faptului cotidian. Pagina înregistrează nesățios cele mai absurde ori mai profunde întâmplări, amestecându-le cu referințe livrești și cu trimiteri la propria
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
autentică îl îndrumă spre tema generală a iubirii. Un volum poartă chiar titlul Totdeauna, iubirea (1979). Sentimentul sincer este însă exprimat convențional. Tehnica prozodică evoluează spre forme lirice fixe, atent elaborate. Ciclul Finaluri de sonet din volumul Marele semn al mirării (1980) rămâne reprezentativ pentru poetul sensibil la sentimentul iubirii. Cu grija permanentă de a nu cădea în sentimentalism, el apelează, incorigibil, la livresc, autoironizându-se: „Peceți la pândă, ploaia lor măruntă,/ și fluviul de-altădată doar strâmtori / lumina însăși este azi
COSTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286448_a_287777]
-
lui Bogdan Năzdrăvan (1978), Cine l-a văzut pe Zdreanță (1991) ș.a. SCRIERI: Adierea tărâmului, București, 1972; Ramura de veșnicie, București, 1974; Numărătoare de aștri, București, 1977; Călătoriile lui Bogdan Năzdrăvan, București, 1978; Totdeauna, iubirea, București, 1979; Marele semn al mirării, București, 1980; Cum se dau nume copiilor, București, 1983; Imperiul de corali, București, 1986; Cercul și inocența, București, 1987; Nașterea zilei, București, 1989, Cine l-a văzut pe Zdreanță, București, 1991; Cele patru păsări ale zilei, București, 1991; Ronțăilă e
COSTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286448_a_287777]
-
Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău. Funcționează ca redactor la radio, la publicațiile „Cultura” și „Moldova suverană”. Debutează editorial în 1976, cu placheta Veghe, urmată în același an de volumul Nesfârșitul spicului. B. cultivă o lirică a sentimentului de mirare în fața frumuseții și luminii, care aureolează mugur, spic și om, totul fiind transpus în imagini simple și într-o prozodie melodioasă. În Vameș (1991) și Procesul lui Narcis (1995) a încercat și tehnici poetice mai noi. SCRIERI: Veghe, Chișinău, 1976
BELICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285686_a_287015]
-
ironie și gravitate, dar mai ales cu o vibrație specială la amănunt, la inefabil, la insesizabil, element propriu prozei scrise de B., aproape lirică fără a fi vreodată sentimentală, exactă și acidă, fără a cădea în cinism. Întâmplare cu Zâna Mirării (2002) este o povestire cu note autobiografice, dintr-o „biografie a fantazării”. SCRIERI: Blana de focă, București, 1966; ed. București, 2002; A XI-a poruncă, București, 1969; Moartea centaurului, București, 1970; La cules de vipere, București, 1978; Dyonis sărmanu, București
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
a fantazării”. SCRIERI: Blana de focă, București, 1966; ed. București, 2002; A XI-a poruncă, București, 1969; Moartea centaurului, București, 1970; La cules de vipere, București, 1978; Dyonis sărmanu, București, 1984; Vin americanii... destin amânat, București, 1998; Întâmplare cu Zâna Mirării, București, 2002. Traduceri: Fred Hoyle și John Elliot, A de la Andromeda, București, 1968 (în colaborare cu Dan Hurmuzescu). Repere bibliografice: Al. Săndulescu, Maya Belciu, „Blana de focă”, GL, 1966, 41; M. N. Rusu, Maya Belciu, „Blana de focă”, LCF, 1966
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
adevăr interior, VR, 1979, 6; Ungureanu, Imediata, I, 212-217; Georgeta Drăghici, Destin amânat, RL, 1999, 15; Barbu Cioculescu, Putere de evocare, L,1999, 16; Cornelia Ștefănescu, Maya Belciu, „Vin americanii”, „Anotimpuri literare”, 2000, 17; Ada D. Cruceanu, Întâmplări cu Zâna Mirării, „Reflex” (Reșița), 2002, 4-5-6; Gabriel Dimisianu, Maya Belciu, „Blana de focă”, RL, 2003, 6. C.Ș.
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
aproximativ aceeași distanță) va fi numărată de patru ori (de două ori în Belgia, o dată în Olanda Și o dată în Franța). Dacă persoana călătorește împreună cu alți trei membri ai familiei, ei vor fi numărați de Șaisprezece ori. Nu e de mirare atunci faptul că Europa are o cotă de piață de aproximativ 50% din turismul internațional. Smeral (citat de Vanhove, 2005: 238) a încercat să demonteze principalele Șapte mituri cu privire la creșterea turismului internațional: 1) Turismul înregistrează o rată de creștere mai
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
copilăriei, în dimensiunea ei de fabulos și de inocență a instinctelor. Percepția infantilă, fraged senzuală, trece la scriitor, iar vibrația de culoare și de sunet în descriere e urmarea acestei contopiri, în timp ce metafora e chemată să dea expresie minunii și mirării de a fi. În starea de încântare, obiectele, creaturile, substanțele intră în neostenite jocuri, schimbându-și firea și rostul. Povestea și mitul aureolează obișnuitul. Transcrierea genezei în limbajul gesturilor cotidiene devine savuroasa istorie despre „cum a făcut mama pe Mițu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și acolo om de știință și continuând preocupări mai vechi (Cimitirul Bellu din București - muzeu de sculptură și arhitectură, 1941), întocmește lucrarea Necropola Capitalei (1972), prețioasă prin documentația ei insolită. B. a scris atât de mult, încât nu e de mirare că s-a folosit și de pseudonime: Gh. Bohuș, Alexis Gurja (sau Gurji), Gh. Moldovan, Nicolae Pândaru, Nicolae Strajă. A colaborat mai întâi, în limba rusă, la publicații din Chișinău („Viața Basarabiei”, „Arhivele Basarabiei” ș.a.). Periodicele românești în care semnează
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
credinciosului și hedonistului, doar cu prețul a puțin timp și multă practică. Din acest motiv, qi gong-ul este un adevărat chilipir, mai ales dacă avem în vedere riscurile pentru sănătate pe care le presupune era contemporană. Nu e de mirare așadar că în ultimii ani au invadat piața o mulțime de noi cărți despre qi gong, dintre care unele erau scrise de „maeștri” autoproclamați de descendență nedocumentată, conținând informații prezentate în moduri care pot fi înșelătoare și uneori chiar periculoase
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
le au. Este ca și cum am încerca să operăm un computer care are încărcat doar între 5 și 10% din software-ul său: multe funcții fundamentale pur și simplu nu se pot desfășura adecvat în astfel de condiții. Nu e de mirare atunci că atât de multe persoane au sisteme imunitare ale căror funcții refuză să reacționeze eficient la provocările bolilor și ale poluării mediului și că, până în momentul în care ajung la o vârstă înaintată, atât de multe dintre ele manifestă
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
dialog este condus, despotic, de cel care se rostește. Și posibilele replici ale „celorlalți“ sînt scornite tot de el, sînt o emanație a aceleiași subterane: „Le-am inventat chiar eu, căci numai cuvintele se lasă inventate. Nu-i de-a mirării că mi-au intrat singure în cap și au luat formă literară“. Eroul încearcă mereu să scape de literatură, dar eșuează iremediabil pe țărmul ei. Viață nu prea există în aceste însemnări, mai ales în prima parte, cea „teoretică“. Să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
dintre Charlotte și ceilalți. Dar ea nimerise în mica Saranza, ideală pentru a trăi zile care semănau unele cu altele. Viața ei de altădată rămânea intens prezentă, parcă trăită ieri. Așa era Saranza: încremenită la marginea stepei, într-o adâncă mirare în fața nemărginirii, care începea la porțile ei. Străzi cotite, prăfoase, care urcau întruna pe dealuri, garduri vii înecate în verdeața grădinilor. Soare, priveliști somnoroase. Și trecători care, când se iveau la capătul unei străzi, păreau că înaintează veșnic fără să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mai bun de pe acoperișul unui vagon era lângă gura unui ventilator: la deschizătura aceea erau agățate frânghii care-ți permiteau să cobori și să urci înapoi rapid. Și când, din fericire, găsea loc pe un culoar ticsit, nu era de mirare dacă vedeai un copil speriat pe care oamenii ghemuiți pe jos îl dădeau unii altora spre ieșire. Cei care se chirceau în apropierea ușii aveau să o deschidă și să țină copilul deasupra scării, cât să-și facă nevoile. Mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
locul în care amenințase șeful că o împușcă. I s-a întâmplat să descarce vagoane pentru o pâine mare și rotundă. Copila, scheletică la început, a șovăit câteva zile la hotarul incert dintre lumină și neant, apoi, încet, cu o mirare ezitantă, s-a strecurat din nou în curgerea aceea extraordinară a zilelor, a cuvintelor, a mirosurilor - pe care toată lumea o numea viață... În martie, într-o zi plină de soare, de scârțâit de zăpadă sub pașii trecătorilor, o femeie (mama
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
etapă rusească” înaintea întoarcerii în Franța - aveau pentru mine o tonalitate secretă, pe care ceilalți nu o deslușeau. Era un fel de nimb invizibil purtat de Charlotte în tot acel trecut reînviat în bucătăria noastră afumată. Îmi spuneam cu o mirare plină de admirație: „Femeia aceea care aștepta luni și luni de zile faimoasele bătăi ale ceasului de la trei dimineața, în fața ferestrei acoperite cu flori de gheață, femeia aceea era totuna cu ființa misterioasă și atât de apropiată care văzuse într-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]