6,060 matches
-
-ului. 15 Marius Oprea, http:// www. diploweb.com/forum/communisme, document online din mai 2006. 16 Ibidem. 17 Asupra chestiunii europene, vezi Catherine Durandin, Europe: l'Utopie et le Chaos, Paris, Colin, 2005. 18 Zoe Petre, în L. Boia (ed.), Mitologiile comunismului românesc, Humanitas, București 1994; Gail Kligman, The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceausescu's Romania, University of California Press, Los Angeles 1998. 19 Vl. Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, Iași, Polirom, 2005. 20 Secolul XX, România literară, Viața românească
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
CPADCR, http://cpcadcr.presidency.ro 47 Exemplul cel mai flagrant e cel al Departamentului de Stat: v . David B. Funderburk, Un ambasador american între Departamentul de Stat și dictatura comunistă din România, 1981-1985, Constanța, Ed. Dacon, 1994. 48 L. Boia, Mitologiile comunismului românesc, Humanitas, București, 1994. 49 V. și Violette Rey, Atlas de la Roumanie, Documentation française, Collection Dynamiques du territoire, Paris 2000. 50 V. și Nestor Ratesh, Romania. The Entangled Revolution, Washington, D.C. Center for Strategic and International Studies, 1991. 51
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Virginiei Woolf, care să desfășoare repertoriul emoțiilor disponibile pentru fiecare tip de scriitură: afectivitatea romancierului, a autorului de vieți romanțate, a poetului... Literatura care face atâtea cititorului pare să îl lase rece pe autor. Pentru acest dezechilibru, vina o poartă mitologiile modernității. Ele ne-au învățat să îi vedem pe scriitori absorbiți integral de facerea operei, pierzându-și umanitatea sub povara misiunii creatoare. Poetul posedat demonic de gânduri sau cel care robește ziua la gazetă și noaptea scrijelește la vers "cu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de vreme ce tragedia nu descrie "fapte", întâmplări oarecare, ci urmărește mai curând consecințele lor, ca niște ecouri semnificative în conștiință, într-o manieră de maximă tensiune dramatică menită a sugera natura aleatorie a "subiectului", împrumutat tale quale din eposul homeric, din mitologie sau din istorie. În tragedie ("arta îndepărtării" par excellence), evenimentele se petrec undeva, în culise, iar omul concret rămâne practic "invizibil", ca și "psihologia". Dar istoria teatrului modern nu a urmat preceptele constrângătorului ideal estetic trasat de gânditorul elin, scriindu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
al virtuții pe scenă ("spectacular homage of virtue"), melodramaticul ajunge să desemneze, la rigoare, cel mai important aspect al sensibilității moderne ("the melodramatic mode as a central fact of the modern sensibility"), sensibilitate modelată de nostalgia centralității și a unei mitologii capabile să explice totul. Aici devine vizibilă apropierea tipologică de expresionism (melodrama este "expresionismul imaginației morale", "the expressionism of the moral imagination", spune Brooks), pe linia acelei tendințe de amplificare vitalistă a eului nu prin eludarea vieții afectelor, ci prin
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
doar comparatismul mitologic. Se poate dovedi astfel că păstorul carpatic nu este izolat în căutarea dramatică întru aflarea unui răspuns, fie și iluzoriu, în ce privește realitatea enigmatică a morții. Înaintea lui (deși n-o să știm niciodată ce înseamnă „înainte de...”, pentru că, în mitologie și, în general, în culturile prealfabete, timpul are valoare proprie, cronologia matematică fiind exclusă) se cunosc și alte încercări de același fel, de la zei la eroi și „apoi” la oameni. Asemănările sunt atît de frapante, încît nici n-au putut
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai face apariția printre cei vii, devenind stăpîn etern al lumii „de dincolo”. Orice egiptean trecut în moarte, fie faraon, fie om de rînd, se alătura, după episodul sicriului, lui Osiris și chiar purta numele zeului. Nici unul dintre zeii vechilor mitologii ale morții (Dumuzi-Tammuz, Osiris, Attys) nu opune rezistență forțelor infernale; cel mult, sunt anturate de ființe feminine binevoitoare, soră, soție, maică, în momentul conflictului fatal ori după încheierea lui. Un personaj mitic și cultural, păstrat destul de vag în memoria colectivă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Horus, iar păstorul carpatic de vrăjmașii semnalați de mioara năzdrăvană și de „maica bătrînă”. Înfruntarea dintre principii, baza întregii literaturi fabuloase și sapiențiale, dintre bine și rău, dintre Soarele secetos și Vîntul aducător de ploaie sunt teme frecvente în vechile mitologii, multe dintre ele transmise, pînă astăzi, în forme cifrate (Dealul Mohului) sau estetizate, literaturizate (Miorița). Nu este vorba de opoziție vrăjmașă, ca bătălie în accepțiunea actuală, militară a termenului, ci de tipuri specifice de manifestare dictate de ritmuri cosmice. Anumite
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se ia, dacă se poate, răspunderea care-l apasă ca Fiu, dar se supune în același timp unei hotărîri predictate, dată de El însuși ca parte din Treime. Asemenea corelații și opoziții dintre principii sunt greu de urmărit, atît în mitologiile străvechi, cît și în religiile savante. Răul pare a fi necesar, în măsura în care ajută binelui să se manifeste, cu toată puterea întăritoare pentru omenire. Dumuzi înțelege că trebuie să moară, asemenea celorlalți eroi la care se fac referințe aici. Prin sacrificiul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
s-a recunoscut existență matusalemică, în tradiția mentalistă a vechiului mit al nemuririi. În varianta babiloniană a călătoriei infernale, protagoniștii au rămas aceiași, cu deosebirea că Inanna se numește Iștar, devenind, cu timpul, o divinitate predominant erotică, asemenea Afroditei din mitologia greacă. Nimic n-a împiedicat-o, totuși, să-și păstreze atributele agro-păstorești. Iștar se definește înainte de toate ca simbol al lui Eros, pentru a se opune cu hotărîre surorii sale, Ereșkigal, devenită Thanatos. Schema mitică a coborîrii s-a păstrat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
astrale, vegetale și zoomorfe. Hator mai este „marea vacă a Cerului”, altfel spus, principiul feminin fundamental, iconografia mitică reținînd-o în chip de bovină, leoaică, șarpe. Ea era principalul aliat al zeului Ră în lupta permanentă cu șarpele infernal Apop. În mitologia egipteană „mai nouă”, Isis era înlocuită ori asemănată cu Hator, în chip de acolită a lui Ră (-Osiris) și purtînd soarele între coarne. De aceea vaca cerească se mai numea și Hator-Tefnut, adică „ochiul zeului”. Din vreme în vreme, Hator-Isis
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
revedere”, la fel de entuziast și de exploziv ca o cunoscută evocare a Primăverii din lirica folclorică românească: Primăvară, mama noastră, Ia zăpada de pe coastă... Dar textul românesc se arată mai puțin spectacular din următoarele motive: în primul rînd, pentru că nu aparține mitologiei, ci liricii de natură, specie poetică structurată pe mici dimensiuni și adaptată unei mentalități mult diferențiate în timp și în spațiu. Ca și Hator-Tefnut, Primăvara se înfățișează ca un mesager ce vine de departe să aducă veselie și bună stare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
astfel și natura zămislește în timpul înoirii de primăvară, dînd naștere roadelor ei bogate. Aceste «căsătorii sacre» ale zeițelor naturii au constituit într-o serie de reprezentări momentul cel mai important din ritualul sărbătorilor de primavară”. Zeiței Hator îi corespunde, în mitologia hitită, Telepinus, divinitate androgină consacrată tot spiritului vegetației. Și acest personaj se mînie din senin, adică fără „cauză” antropologică și pleacă departe, pierzîndu-i-se urma. O transpunere în limba română a acestui mit se datorează lui Constantin Daniel și lui Ion
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
A. Candrea la Mihai Pop sau Ion și Maria Cuceu. Pe această cale urmează să se vadă în ce măsură se poate vorbi despre Paparudă și Caloian, ca obiceiuri agrare răspîndite pe teritorii mai mult ori mai puțin întinse, cu rădăcini în mitologia popoarelor străvechi sau mai noi; dacă pot fi considerate divinități ori „spirite” ale unor fenomene naturale, seceta/ploaia; dacă se mărginesc la înțelesuri legate de practici strict agro-păstorești sau cuprind și sensuri mai subtile, prefigurînd unele elemente ale mitologiei morții
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în mitologia popoarelor străvechi sau mai noi; dacă pot fi considerate divinități ori „spirite” ale unor fenomene naturale, seceta/ploaia; dacă se mărginesc la înțelesuri legate de practici strict agro-păstorești sau cuprind și sensuri mai subtile, prefigurînd unele elemente ale mitologiei morții. Toate aceste probleme au găsit deja explicații și răspunsuri ferme și convingătoare în multe dintre cercetările etnografice contemporane și, cu siguranță, li se vor adăuga și altele. Totuși, cele spuse de cărturarul moldovean trimit la realitatea concretă în măsura în care obiceiurile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu alai la rîu și cufundat de trei ori în apă, asemenea copilului la botez. Prin acceptarea voluntară a cufundării, Plugarul își asuma răspunderea, în numele tuturora, pentru buna recoltă a anului. Putem întrezări aici un ecou venit de departe. În mitologiile vechi, regii (adesea fii de zei), șefii de trib, de gintă, de familie erau direct interesați de creșterea recoltelor, de normalizarea fiecărei categorii de oameni și de animale, pentru că ele se aflau chiar sub tutela divinităților inspiratoare. Oamenii ficționau cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se umbrea Și se sfătuia? Sora Soarelui Și cu-a Boarelui. Ele se umbrea și se sfătuia, Care e mai mare... Are cîștig de cauză Sora Vîntului (Boarelui), nu pentru că fratele ei ar fi „mai mare” decît Soarele. În nici o mitologie nu întîlnim o asemenea răsturnare de situație. Însă Vîntul se află în drepturile sale: reglementează circulația norilor, aducînd ploaie, deci face să dispară seceta: Sora Vîntului Iea așa zicea Că ea e mai mare, Că-i frate-so Boare. Că de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Ovid Densusianu); complexul de texte mioritice ar configura un motiv tipic de circulație națională, strict delimitat („moartea nuntă”), de „geografie folclorică” (D. Caracostea). Astăzi se poate beneficia, mai mult decît sperau Odobescu-Sperantia, de importante și chiar decisive cercetări în domeniile mitologiei, religiei, arheologiei, textologiei. Este suficient să se amintească descoperirile savanților sumerologi și egiptologi, mă refer îndeosebi la vechile mitologii ale morții, la care se raportează și Miorița, cel puțin prin adînca ei vîrstă cucuteniană. Nu ne putem aștepta la dezvăluiri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
geografie folclorică” (D. Caracostea). Astăzi se poate beneficia, mai mult decît sperau Odobescu-Sperantia, de importante și chiar decisive cercetări în domeniile mitologiei, religiei, arheologiei, textologiei. Este suficient să se amintească descoperirile savanților sumerologi și egiptologi, mă refer îndeosebi la vechile mitologii ale morții, la care se raportează și Miorița, cel puțin prin adînca ei vîrstă cucuteniană. Nu ne putem aștepta la dezvăluiri senzaționale. A încerca să întrezărești asemănări între Inanna și Afrodita (cu atît mai mult, corelații între Afrodita și Marte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o jelanie cu pierdere de sine, ci împărtășirea unei suferințe pilduitoare, memorabile. Chiar și fiarele sunt dispuse să ia aminte, din dorința de armonizare cu celelalte vietăți, spre folosul lor și al tuturora. Orfeu extinde repertoriul la cazuri asemănătoare din mitologie, care se disting prin întîmplări dramatice cauzate de nerespectarea legilor lui Eros. I se întîmplă și lui Apolo, de asemenea dăruit cu liră. Plînsul acestuia, prelins pe coardele lirei, pornește din durerea că zeul l-a ucis, fără voie, pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de happuriasas să-ți stea la îndemînă. Fie ca el să-ți insufle, o, Telepinus, starea sufletească pe care o are cel drept”. Scenariul întoarcerii, mai bine zis al însănătoșirii lui Telepinus, se constituie după un motiv universal, cunoscut în mitologie ca și în folclor, de la marea Hator a egiptenilor la Parsifal din seria de legende despre cavalerii Mesei Rotunde. „Telepinus s-a întors acasă în lăcașul său și din nou s-a îngrijit de țara sa. S-a împrăștiat pîcla
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de austeritate. Dumuzi nu a fost ocrotit de un asemenea tip de înțelegere între zeii tutelari, de aceea duhurile infernale au avut libertatea să năvălească asupră-i. În Epopeea lui Ghilgameș, unde se pun de asemenea în scenă secvențe ale mitologiei morții, întîlnim pasaje înrudite cu fragmentele citate. Mai mult decît atît, unele secvențe, devenite ermetice într-un mit, se dezleagă prin lectura paralelă cu texte corespondente din alte narațiuni. Spre exemplu, Enkidu se oferă să coboare în infern pentru a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cunoaște numai înfrîngere și suferință. Înțelesul dobîndit, unic și universal arată și în acest caz că moartea ca moarte îl depășește pe om: viața aduce bucurie, moartea numai întristare. Omului nu-i rămîne decît să înțeleagă adevărurile relevate pentru totdeauna. Mitologia a arătat prin nume divine prestigioase că orice abatere de la regulă nu schimbă cu nimic situația. Mai păgubit este neștiutorul, acela care așteaptă moartea cu frică și cu jelanie (gîndindu-se la ea ca la răul cel mai mare din lume
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
încerc să propun, cu condiția să nu forțăm cufundarea în anonimatul deplin, sub pretextul simplificator că aici operează reguli folclorice unificatoare și domestice. Ca ipoteză de lucru, e bine să contăm pe una dintre modalitățile de constituire a pesonajului de mitologie. Două exemple, tot din arhaitatea deja citată, pot fi invocate pe moment. În Tăblițele de argilă, figurează o narațiune mitică, Pățania lui Adapa.. Simplu muritor la origine, Adapa este ajutat de zeul Eà să ocupe poziție privilegiată printre divinitățile panteonului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vrăjitoria. Maica bătrînă a păstorului carpatic apare în numeroase variante ca „femeie-vrăjitoare”, cunoscătoare de leacuri magice pentru readucerea fiului la viață. Al doilea exemplu privind posbila constituire a eroului mitic l-aș situa într-o ordine oarecum negativă. Este cazul mitologiei dacilor. Dacă ar fi să-i dăm crezare lui Pârvan și mai ales lui Blaga, ar trebui să acceptăm că Zalmoxis avea un caracter difuz și misteric. Dacul nu-i individualiza persoana prin nume și prin fapte epice, ieșite din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]