4,567 matches
-
altă opinie, a fost incursiuni impuse de „necesități strategice” și economice. Liborius Nacker, cronicarul cavalerilor teutoni, un bun cunoscător al evenimentelor, scria: „Dacă Ștefan ar fi fost sprijinit de regele Cazimir, el ar fi rezistat cu succes sultanului. Cum însă moldoveanul a rugat pe regele răposat [Cazimir] pentru sprijin și ajutor și s-a întâmplat să fie părăsit, s-a gândit la chipul și calea cum ar putea să plătească sultanului tributul din țara regelui și nu din țara sa proprie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țara sa proprie, deoarece regele a fost cauza nenorocirilor sale”. I. Ursu considera că Ștefan a urmărit să cucerească Pocuția ca o compensație pentru teritoriile pierdute în 1484. În Cronica de la Mânăstirea Hustânskaia se spune că Muha era un răsculat moldovean care a năvălit în Pocuția cu 10.000 de oameni. Martin Cromer scria și el că cei 10.000 de oameni erau români și ruteni recrutați din Pocuția. Oamenii lui Muha s-au purtat cu cruzime, mai ales față de „domnii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau români și ruteni recrutați din Pocuția. Oamenii lui Muha s-au purtat cu cruzime, mai ales față de „domnii mari”, care aveau multe moșii, încât aceștia au fost siliți să meargă să cerșească. Distrugerile provocate de Muha erau profitabile pentru moldoveni, pentru că au dezorganizat sistemul de apărare al provinciei. În august 1490, Ștefan cel Mare pătrundea în Pocuția, ocupa Colomeea, Haliciul și asedia Sniatinul. În 1490, solul moldovean (probabil Stețcu) sosea la Vilna, unde solicita un salv-conduct ca să i se dea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru a trimis doi soli, pe Teodor Czetwertynski și pe Fedko Gawrilovicz, ca să-l anunțe pe Ștefan de moartea tatălui său. Solii îi aminteau domnului vechile tratate de alianță dintre Lituania și Moldova și cereau să înceteze incidentele provocate de moldoveni la granițele Poloniei. Drept răspuns, domnul îl trimitea pe vornicul Giurgea și pe Iurie Șerbici la Vilna. La 8 februarie 1493, solii moldoveni îi prezentau marelui duce scrisoarea domnului român. Solii își manifestau părerea de rău pentru moartea tatălui său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mărimi fiind îndepărtate pentru ca nu cumva lucrurile puse la cale de frați să poată ajunge la urechile barbarilor”. Cronicarul Matei Miechowski (Miechowita), medic al regelui Ioan Albert, relatează că s-a discutat despre „unirea regatelor, războiul împotriva turcilor și alungarea moldoveanului (extirpatione valachi)”. Pentru a nu umbri personalitatea regelui Ioan Albert din punct de vedere moral - se proiecta un război al creștinilor contra unui creștin -, istoricii poloni moderni au încercat să-l disculpe pe rege. L. Finkel a afirmat că între
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țară în alta, dar fără nici un folos. La începutul anului, Giurgea vornicul și Mihail pitarul au mers la Vilna. Printre altele ei cereau ca solii și neguțătorii celor doua țări să poată călători liber. Oamenii lui Alexandru le arătau solilor moldoveni că ducele nu le poate da nici un răspuns, pentru că nu are pe lângă sine pe toți boierii sfatului său. Când îi va avea, o să se sfătuiască împreună în legătură cu problemele ridicate de solii moldoveni. Prin solii săi, Giurgea, vornicul și Matiaș, diacul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi va da regelui liberă trecere prin Moldova, mai ales că exact în această vreme „se răspândi zvonul - nu se știe de cine scornit - că regele Albert pornește cu război nu împotriva turcilor, ci împotriva lui Ștefan palatinul și împotriva moldovenilor”, cu gândul să-l alunge pe Ștefan și să pună domn pe fratele său, Sigismund. Frederic, fratele regelui, aflând care sunt adevăratele intenții ale regelui, i-a cerut episcopului Creslau (Krzestaw Zkurowek) să-l sfătuiască pe rege „într-o audiență
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
30.000, după cum scria Wapowski, ci mult mai mic, din moment ce în Codrii Cosminului au fost pierdute 6.000 de care ale regelui și foarte multe care ale șleahtei. După părerea lui Papée, oastea Moldovei era alcătuită din 18.000 de moldoveni, dar fără să arate de unde a luat această cifră, plus ajutoarele turco-tătare-muntene care se ridicau la 10.000 de luptători, cărora li se adăugau 12.000 de ardeleni. De la Dlugosz și Wapowski, dar și din alte surse, știm că oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încheierea armistițiului. Dacă istoricii poloni ca Fr. Papée și Gorka vorbesc despre o mare mulțime de turci și de tătari care au venit în sprijinul lui Ștefan cel Mare; în Letopisețul țării se arată că, în urmărirea armatei polone, alături de moldoveni, au fost și două mii de turci. Cronicarii turci Sa’adeddin și Hodja Efendi vorbesc de 600 de turci care au trecut Dunărea ca să-l ajute pe Ștefan. S-a considerat că, de la Silistra, sub comanda lui Mesih pașa, au venit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărite, va fi adus la disperare.” Regele a fost de părere că trebuie să meargă direct spre cetatea Sucevei, bizuindu-se pe forța armatei sale. După opinia lui Fr. Papée, regele s-ar fi bizuit și pe faptul că mulți moldoveni l-ar fi trădat pe Ștefan, dar documentul, pe care se bazează o asemenea afirmație, menționează doar „câțiva” moldoveni care s-ar fi supus regelui. După consiliul de război ținut după trecerea Nistrului, oastea polonă și-a început deplasarea spre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bizuindu-se pe forța armatei sale. După opinia lui Fr. Papée, regele s-ar fi bizuit și pe faptul că mulți moldoveni l-ar fi trădat pe Ștefan, dar documentul, pe care se bazează o asemenea afirmație, menționează doar „câțiva” moldoveni care s-ar fi supus regelui. După consiliul de război ținut după trecerea Nistrului, oastea polonă și-a început deplasarea spre Moldova. Itinerarul armatei polone în Moldova. Într-o lucrare mai veche, Eduard Fischer a stabilit un itinerar care trecea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bazează pe niciun document, ar fi însemnat ca polonii să fi traversat din nou Prutul, după 12 septembrie, să facă drum întors până lângă Cernăuți, numai de dragul de a trece prin Codrii Cosminului. Drumul prin Codru era de 10 kilometri. Moldovenii, care-i întâmpinaseră pe poloni la Șipinți, ar fi profitat de greșeala polonilor, ar fi avut timp să seciuiască pădurea, să blocheze drumul și să prăbușească peste poloni copacii care stau înținați. Dacă se are în vedere numărul mare de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Wapowski, să prindă fiecare armele pentru scăparea moșiei, soțiilor și copiilor. Patruzeci de mii de oșteni adună. Ajutoarele de la turci, tătari, unguri și munteni fură așteptate la loc sigur, în pădurile țării sale. Ioan Albert nădăjduia să-i câștige pe moldoveni de partea sa, din care cauză se purta foarte blând cu prizonierii. În schimb, când oștenii moldoveni au prins șase leși, Ștefan a trimis trei dintre ei împăratului turcesc și pe ceilalți i-a spânzurat. La 24 septembrie, oastea polonă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cai. Cetatea era întărită cu o garnizoană foarte puternică și se apăra cu o foarte mare bărbăție. Ce dărâma ziua, noaptea puneau soldații din garnizoană la loc. În cele din urmă, se făcu în zid o mare deschizătură, pe care moldovenii o astupară cu stejari bătuți (lipiți - de fapt n.n.) cu noroi și cu alte lucruri. Și aveau și ei tunuri și alte mașini de război. În vremea aceasta, Ștefan palatinul nu se odihnea. Adunătorilor de nutreț le răsplăti el toate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și munteni și cu ei domnul îi lovea pe cei ce încercau să aprovizioneze armata regelui. Wapowski relatează că în ciocnirile care au avut loc, polonii s-au dovedit mai bine înarmați și au provocat pierderi atacatorilor, din care cauză moldovenii „nu cutezau să coboare la câmp și să dea o luptă deschisă cu polonii.” Cronicarul are dreptate doar în parte. Moldovenii, folosind tactica tradițională, n-au atacat niciodată un dușman superior în câmp deschis. Cronicarul lituanian este de altă părere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care au avut loc, polonii s-au dovedit mai bine înarmați și au provocat pierderi atacatorilor, din care cauză moldovenii „nu cutezau să coboare la câmp și să dea o luptă deschisă cu polonii.” Cronicarul are dreptate doar în parte. Moldovenii, folosind tactica tradițională, n-au atacat niciodată un dușman superior în câmp deschis. Cronicarul lituanian este de altă părere. Ștefan interceptase toate drumurile oastei polone, ca să nu-i poată veni nici ajutoare și nici hrană. „Și acea întărire, precizează cronicarul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea sa; dacă vrei, du-te, învinge-l, iar cetățile și toată țara lui îndată vor fi în mâinile tale”, se spune în Cronica Byhovec. Cronicarii poloni au considerat, spre justificare, că regele polon a pornit împotriva Moldovei crezând că moldovenii îl vor trăda pe Ștefan. P. P. Panaitescu, dându-le crezare, a afirmat că în cetatea Sucevei erau boieri care vroiau să-l trădeze pe domn, dar nu îndrăzneau s-o facă decât atunci când acesta va fi fost biruit de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dădu poruncă să prădeze și să se răstoarne carele și să se închidă calea șirurilor de la capăt”. Din descrierea lui Wapowski reiese că Ștefan cel Mare a condus lupta din Codru. Aici, Wapowski a făcut o confuzie. Însemna că atacul moldovenilor l-au surprins pe rege în urma carelor, pe care le răstoarnă moldovenii ca să blocheze drumul celor ce veneau în urmă. Despre rege nu mai spune nimic, în schimb povestește cum s-a desfășurat lupta în pădure: Ștefan „însuși cu cete
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
închidă calea șirurilor de la capăt”. Din descrierea lui Wapowski reiese că Ștefan cel Mare a condus lupta din Codru. Aici, Wapowski a făcut o confuzie. Însemna că atacul moldovenilor l-au surprins pe rege în urma carelor, pe care le răstoarnă moldovenii ca să blocheze drumul celor ce veneau în urmă. Despre rege nu mai spune nimic, în schimb povestește cum s-a desfășurat lupta în pădure: Ștefan „însuși cu cete mari de turci, tătari, unguri și munteni și cu moldoveni de ai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
le răstoarnă moldovenii ca să blocheze drumul celor ce veneau în urmă. Despre rege nu mai spune nimic, în schimb povestește cum s-a desfășurat lupta în pădure: Ștefan „însuși cu cete mari de turci, tătari, unguri și munteni și cu moldoveni de ai săi, care scoteauu niște strigăte înspăimântătoare, cu arme grozave și într-o învălmășală mare, năvăli de la spate și din lături, mai întâi asupra soldaților mercenari, care erau cei mai de pe urmă și începu să taie din ei. Polonii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și în baricada pe care o făcuseră din care. Adunați și ghemuiți acolo, se făcură nevolnici de apărare și se împiedicau unii pe alții”. Situația devenise disperată când regele, din mijlocul pădurii, trimite cavaleria regească. Aici se produce confuzia. Dacă moldovenii răsturnaseră carele din capul coloanei, însemna că regele era prins în capcană. În situația respectivă, cavaleria regală ar fi putut manevra cu greu, fiind ea însăși atacată. Wapowski nu l-a urmat aici pe Miechowski, care scrisese că regele și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că regele și wielkpolanii trecuseră de pădure în ziua de 25 octombrie și își așezaseră tabăra, după ce ieșiseră din pădure. Cum dintr-un raport din Buda reiese că au scăpat neatinse carele regale, înseamnă că acestea traversaseră codrul înainte de atacul moldovenilor. În Kronika polska se arată că moldovenii reușiseră să taie copaci, pe care i-a prăvălit asupra polonilor. În Cronica lituaniană se scrie că polonii au ajuns lângă Codrii Cosminului după al patrulea popas. În pădurea de fag, „foarte deasă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în ziua de 25 octombrie și își așezaseră tabăra, după ce ieșiseră din pădure. Cum dintr-un raport din Buda reiese că au scăpat neatinse carele regale, înseamnă că acestea traversaseră codrul înainte de atacul moldovenilor. În Kronika polska se arată că moldovenii reușiseră să taie copaci, pe care i-a prăvălit asupra polonilor. În Cronica lituaniană se scrie că polonii au ajuns lângă Codrii Cosminului după al patrulea popas. În pădurea de fag, „foarte deasă, de două mile foarte mari, având două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În Cronica lituaniană se scrie că polonii au ajuns lângă Codrii Cosminului după al patrulea popas. În pădurea de fag, „foarte deasă, de două mile foarte mari, având două drumuri rele, cu foarte mari făgașuri, muntoase, stâncoase și foarte înguste”, moldovenii au tăiat cu ferăstraiele copacii și i-au prăvălit peste poloni, blocând drumul. Se menționează faptul că „însuși Ștefan, Voievodul Moldovei, a sosit cu mare oaste de călăreți”. Aflând regele că oastea rămasă în urmă se află într-o situație
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu mare avânt asupra dușmanului. Se încinse o luptă cruntă: cetele lui Ștefan n-au putut susține atacul năvalnic al călăreților îmbrăcați în fier” și sunt respinse cu mari pierderi. După fiecare ciocnire relatată de Wapowski, polonii ies victorioși și moldovenii o iau la fugă. Este interpretarea unui cronicar polon, care prezintă faptele în chip mai mult decât părtinitor. Nici n-ar fi putut s-o facă altfel, fără a jigni sentimentul național și fără a-l umili pe rege. Ca să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]