5,397 matches
-
într-o reacție în lanț, evenimentele se determină sau influențează fără a putea fi cu ușurință segregate nici măcar pentru analiză. Motorul principal al accelerării globalizării la sfârșitul mileniului al doilea îl reprezintă, fără îndoială, internaționalizarea capitalului, dezvoltarea rapidă a companiilor, monopolurilor și trusturilor suprastatale, care prin implicarea lor în economiile locale, au tendința de a anula autoritatea statului. Economia SUA reprezintă cel mai veridic exemplu din acest punct de vedere, companiile americane jucând în același timp rolul principal în economia mondială
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
doar pentru a completa configurația tensiunilor dintre identitatea individuală și cea colectivă. Secularizarea și identitatea colectivă Formele de manifestare ale credinței au apărut și s-au consolidat timp de sute de ani în societăți constituite pe identități colective și pe monopolul interpretării simbolice deținut de Biserică, de aceea destrămarea identităților colective reprezintă o provocare pentru creștinul occidental european. Procesul a fost anunțat de filosofi, confirmat de sociologi și poate fi constatat de oricine urmărește viața publică sau expresiile publice ale frământărilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Institutul Agronomic din Gembloux (1860), Școala de Război din Bruxelles (1868), Școala Superioară de Textile din Verviers (1894), Institutul Superior de Comerț din Mons (1899), Institutul de Medicină Tropicală din Anvers (1906), Universitatea Coloniala a Belgiei din Anvers (1920)3. Monopolul statului asupra învățământului universitar a luat sfârșit relativ rapid. Actul fundamental belgian din 1831, pe lângă faptul că a consacrat un nou regim politic, a proclamat formal libertatea învățământului la articolul 17, în baza căruia s-au constituit în 1834 Universitatea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de a reglementa o profesie, cea medicală, care era în curs de definire și autodefinire în spațiul românesc în anii '60-'70 ai secolului al XIX-lea, instituirea unui alt set de criterii pentru controlul accesului în interiorul unui câmp profesional, monopol ce și l-a asumat Școală Națională (apoi Facultatea) de Medicină de la București 18. Să mai amintim că, în același context al stabilirii unui control al accesului în câmpul profesional medical, tot în deceniul șapte al veacului al XIX-lea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
decretele regale din 15 noiembrie 1890 și 21 aprilie 189222). În veacul al XIX-lea, majoritatea inginerilor erau angajați ai statului; este motivul pentru care, credem noi, se constituia, ca în cazul corpului medical, și în interiorul acestui câmp profesional un monopol al unui grup instituțional, care reglementa accesul în domeniu. Așadar, aceste decrete regale stabileau că diplomele de inginer obținute în străinătate, în consecință și cele de la Universitatea Liberă din Bruxelles, nu puteau dă dreptul intrării în corpul tehnic al statului
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
floră de care va trebui să se țină socoteală, oridecâteori se va încerca o judecată completă și obiectivă", așa cum va trebui să se țină cont și de atâtea publicații bucureștene cu "rol dăunător"50. Că Bucureștiul deținea în mod eronat monopolul revistelor de calitate o arăta și C. D. Fortunescu, reproșând capitalei superficialitatea cu care abordează publicațiile locale. Pe de altă parte, Fortunescu aprecia, pe un ton umoristic, că provincia este un: "excelent mediu de formațiune intelectuală, iar revistele ei, cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la fel și cu litera modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de principiul libertății religioase și de conștiință apare tema diversității religioase, cu abordarea ei modernă, care nu se mai mărginește la soluția monopolului și a exclusivismului. Principiul laic de respectare a diversității religioase a început nu numai să fie acceptat de Biserici, ci să capete chiar transpunere teologică. Deși fundamentalismele violente sînt astăzi mult mai vizibile decît colegialitatea, au loc totuși mari adunări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Dar nici religia nu mai este în societățile noastre plurale un bun împărtășit de toată lumea, iar cei care îl împărtășesc nu o fac la fel. Omul democrațiilor europene gîndește, lucrează, se mișcă într-o structură de realitate întemeiată pe refuzul monopolului, pe discreditarea unității care în lipsa verticalei transcendente e concepută (și temută) în varianta ei plată, opresivă, uniformizantă. Convingeri oricît de nobile, proiectele cele mai raționale, adevărurile cele mai evidente mai ales toate acestea nu pot spera să întîlnească o adeziune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o figură de destin excepțională. Ea a devenit o figură de destin obișnuită pentru omul credincios, dar nu din motive contemplative, ci de stilistică socială : profilul individual pe care l-a luat în genere căutarea spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea spre cealaltă singurătate, cea care adună în dialog, ca pe doi intimi, omul și divinul. E de la sine înțeles că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
avem treze capacitățile necesare pentru a-l atinge. Pe de o parte, obiectivitatea transcendenței a pălit în conștiința comună, de vreme ce ea nu mai este probată prin spectacol public și nu mai are chipul explicit, instituțional pe care i-l dădea monopolul unei religii asupra societății. Pe de altă parte, în arhitectura modernă a persoanei umane, nivelul capabil să facă priză pe obiectivitatea transcendenței, nivelul propriu-zis universal al persoanei a fost pierdut din vedere, lăsat în letargie, aproape evacuat. în parabola orientală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
le dă elanul pentru o experiență unitivă care, pe unii, îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre coprezența celor două modele, nu mai trebuie spus că ea nu constituie un monopol creștin. Sufiți și adepți ai Cabalei vorbesc cu același realism despre experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
reductive ale divinului, le dă la o parte din drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul modernității tîrzii. Orice Reformă se revoltă în fața unui tradiționalism care a secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
unitatea pare să-și fi pierdut prestigiul, puterea de atracție, caracterul de normă spre care aspirăm. Suverană de cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i se preferă astăzi multiplicitatea. Unitatea a devenit suspectă, evocă imediat monopolul, e asociată cu proiecte autoritariste, cu omogenizări periculoase (naționale, de clasă ori de rasă), la limită cu totalitarismul. Astăzi ne place mai mult paleta cu nesfîrșite nuanțe de culori decît lumina albă. Cognitiv vorbind, nu se mai poartă modelele atotcuprinzătoare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
1 o amintește pe cea dintre exigența de libertate a judecății și a cuvîntului, pe de o parte, și dorința de a avea influență publică, pe de alta. Dacă aceasta din urmă precumpănește, intelectualul poate fi ispitit să-și dorească monopolul asupra cuvîntului și, în fond, asupra adevărului. Iar prețul constă în înregimentarea ideologică, în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția spirituală, culturală ori savantă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
vîrstă, ar fi avut certitudinea, poate suficientă și orgolioasă, că e necesar să demonstreze și să reformuleze la nesfîrșit un depozit de doctrină dat, care acoperă perfect și integral o realitate perfectă și integrală. Cu o optică tradiționalistă, al cărei monopol e departe de a-l deține, ea ar fi inventariat și prelucrat, asemenea unui gestionar vigilent, stocul de știință considerat stabilit odată pentru totdeauna. în schimb, modernitatea ar privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe un domeniu al imperfecțiunii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
noastră curentă ne oferă așadar suportul pentru o experiență a regimului supranatural, ne poate forma pentru acest regim. De partea ei, transcendența s-a retras în spectacolul societăților noastre pînă la limita discretă a adeziunii personale și a Bisericii fără monopol social. Dumnezeu a eliberat sfera laică de orice formă instituționalizată a atotputerii Lui. Apare aici sub chipul neofensiv și neînarmat al unui absolut propus libertății umane, al unui adevăr care se refuză forței. între un divin care își manifestă mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
gata, explicitate de instituțiile religiei, promovate în mod normativ și oficial. Dar, dacă epoca noastră secularizată a anemiat pînă la desființare puterea descendentă a sensului religios, ea descurajează totodată tendința de a-l instrumenta. Dacă instituțiile religiei nu mai dețin monopolul, asigurat prin lege, asupra gestionării sensului, devine în schimb mai evidentă deosebirea dintre autoritatea propriu zis spirituală a Bisericii și puterea ei normativă ; cresc responsabilitatea persoanei și libertatea ei în ce privește investigarea sensului ; se admite că această cercetare e de condus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și dacă puterea este limitată prin principiul separării. De asemenea, doctrina lui Locke a proprietății a devenit, în secolul al XVIII-lea, "o ortodoxie intelectuală și politică"6. Ea a servit la justificarea împroprietăririlor din Lumea Nouă sau la abolirea monopolurilor care constituiau vechi privilegii feudale. Dreptul de proprietate va fi adoptat explicit de Constituțiile revoluționare moderne. Astfel, Declarația drepturilor omului și cetățeanului, de la 1789, considera proprietatea ca fiind unul din drepturile naturale imprescriptibile ale omului, iar Constituția de la 1793 va
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
va da o luptă surdă între interesele economiei libere (reprezentate în Camera Comunelor) și interesele puterii regale care va dori să lege pe cât mai mulți freeholder-i prin legământ de vasalitate, și pe cât mai mulți întreprinzători prin vânzarea de patente și monopoluri. Acest lucru s-a întâmplat în special în timpul lui Iacob I care a continuat la scară mare o politică începută sub dinastia Tudor. Istoricii perioadei iacobine au identificat ca principală problemă politică a domniei lui Iacob I asigurarea finanțelor regale
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
care l-au făcut destul de impopular. (Unul dintre ei, ducele de Buckingham, va juca un rol esențial în guvernarea catastrofală a lui Carol I). Mai întâi a mărit taxele vamale și impozitele, apoi a scos la vânzare o serie de monopoluri. "Din 1603 până în 1617 numărul mediu de patente de monopol acordate de rege a fost patru pe an, dar în 1618 au fost acordate nouăsprezece, iar 1619 douăzeci și patru"12. De asemenea, a inventat titlul de baronet pe care l-a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de Buckingham, va juca un rol esențial în guvernarea catastrofală a lui Carol I). Mai întâi a mărit taxele vamale și impozitele, apoi a scos la vânzare o serie de monopoluri. "Din 1603 până în 1617 numărul mediu de patente de monopol acordate de rege a fost patru pe an, dar în 1618 au fost acordate nouăsprezece, iar 1619 douăzeci și patru"12. De asemenea, a inventat titlul de baronet pe care l-a scos la vânzare pentru proprietarii mai înstăriți, apoi a scos
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
au reușit să acopere deficitul anual, dar nu și datoria care se ridica la aproape un milion de livre. Când parlamentul a fost convocat pentru a acorda noi subvenții, în 1621, membrii acestuia au atacat politica regală privind patentele și monopolurile, acuzând oamenii corupți din anturajul regal (fapt ce a dus la căderea lui Francis Bacon). Cu acest prilej, parlamentul și-a exprimat dezacordul față de politica externă, mai ales față de proiectul de a-l căsători pe prințul Carol cu o infantă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
partida puritanilor era interesată de comerț. Pacea cu Spania scotea Anglia în afara relațiilor comerciale cu America, iar politica regală în domeniul securității mărilor era catastrofală, ducând la pierderi imense provocate de piraterie. În plus, comerțul exterior fusese serios afectat de monopoluri ineficiente, cum a fost cazul companiei King's Merchant Adventurers care, fiind creată special pentru a pune exportul de haine sub control regal, a dus la prohibirea de către olandezi a oricărui comerț cu haine din Anglia. Astfel, politica economică a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
oricărui comerț cu haine din Anglia. Astfel, politica economică a lui Iacob I a fost un eșec care a alimentat tensiunile deja existente în societatea engleză. Când regele a convocat ultimul parlament, în 1624, i s-a spus răspicat că monopolurile sunt o practică contrară legilor fundamentale ale regatului. 1.1.2. Prima Revoluție, Război civil Sub domnia lui Carol I, încoronat în 1625, opoziția dintre rege și parlament s-a accentuat, atât pe linia conflictului religios, cât și pe linia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]