3,083 matches
-
cafele, cu muzică și dansuri. Curtezanii, turci, greci și români, dornici de petreceri unde se beau lichioruri, se dansa în acompaniamentul ghitarelor, tamburinelor și castanietelor, se distrau în compania celor două femei. Când aflau, tatăl și fiul îi fugăreau pe musafiri și le snopeau în bătăi pe cele două femei, mamă și fiică, care îndurau cu stoicism bătăile. Ele se apărau cum puteau, nu-și doreau decât să-și apere fețele pentru a nu desfigurate. După scandal își vindecau rănile, depășeau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și fiică, care îndurau cu stoicism bătăile. Ele se apărau cum puteau, nu-și doreau decât să-și apere fețele pentru a nu desfigurate. După scandal își vindecau rănile, depășeau șocul violențelor și reluau pregătirile pentru următoarele petreceri, pentru primirea musafirilor. Mama tinerilor Chira și Dragomir și soția bărbatului, făcută să fie mângâiată și răsfățată, era bătută până la sânge, era umilită și înjosită. Nu se știe, spune autorul, dacă, la început femeia a fost bătută fiindcă își înșela bărbatul sau își
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și înjosită. Nu se știe, spune autorul, dacă, la început femeia a fost bătută fiindcă își înșela bărbatul sau își înșelase bărbatul pentru că era bătută. Chira Chiralina era o nebunatecă, șireată, intriga și amuza cu zburdălniciile, înțepăturile și glumele pe musafiri. Filosofia lor era să-și trăiască viața cu orice risc, viața uneori fiind plătită cu teama de moarte. Mama le spunea celor doi copii: Nu-L uit pe Dumnezeu, rămân cum m-a făcut... Ascult supusă strigătele și poruncile inimii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Își nota cu grijă pagina la care rămăsese și se ridica să-și salute oaspetele. Era atît de gelos cu timpul său încît cu cei apropiați își permitea să continue să citească (sau să facă însemnări) în timpul conversației. După plecarea musafirului își relua lucrul. Tehnicile utilizate de el la citit erau fenomenale. Ca să sesizeze laitmotivul, citea adesea o carte din patru în patru pagini, uneori necatadicsind nici măcar să taie foile. Își făcea mereu însemnări, indiferent dacă era în tren sau într-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și în stilul de viață pe care o ducea și putea fi spurcat la gură în compania bărbaților, deși (ca latin tradițional) nu tolera vulgaritatea în prezența femeilor 123. Era întotdeauna protocolar și rezervat în public. Nu apărea niciodată în fața musafirilor în pijama. Întrucît nu a avut o copilărie normală, poate că adultul Iorga încerca zadarnic să recupereze o copilărie de care nu se bucurase niciodată cu adevărat. Doamna Zulnia era stăpîna gospodăriei lui Iorga. Toată lumea îi spunea Grand'maman; doamna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
amintea de acești "ofițeri superiori care nu doreau nimic mai mult în interesul națiunii lor decît distrugerea cît mai rapidă și totală a armatei în care erau forțați să slujească"76. Iorga a fost vizitat acasă și de un alt musafir purtînd uniforma rusească. Un soldat basarabean, Buzdugan, care avea să devină o sursă importantă de informații. Buzdugan era un poet autodidact care colabora la un ziar din Chișinău. El i-a explicat lui Iorga că era o himeră să te
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nici În americani (care dăduseră bir cu fugiții din Europa În 1920), dar mai ales În cele două puteri luate Împreună - sentiment care Îl Încerca acut pe Charles de Gaulle, bântuit de amintirile neplăcute ale șederii sale la Londra ca musafir În timpul războiului și de disprețul pe care i-l arătase Roosevelt. Francezii erau convinși că Washingtonul și Londra luau decizii care Îi priveau direct fără să le ceară părerea. La fel ca Marea Britanie, Franța era un imperiu - cel puțin pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
locuia la o fermă din vecinătate. Annie asistase la îmbolnăvirea ei și văzuse cum artrita se răspândise, încetul cu încetul, în întregul corp. Această femeie era acum complet neajutorată și nu mai putea nici măcar să se plimbe în jurul fermei. Un musafir din Franța a adus cu el metoda reflexologiei. Annie mi-a povestit modul neașteptat în care a descoperit cartea mea despre reflexologia plantară. O rudă a altui vecin, venită din Franța, i-a împrumutat-o. Lui Annie i-a plăcut
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]