3,927 matches
-
chiar să tipărească operele teologilor Contrareformei (Suarez). De altfel, numele de Geneva nu figurează pe aceste ediții; Consiliul nu ține la ceea ce apare în cărțile pe care nu le aprobă pentru folosire locală; de altfel, acest nume ar fi suscitat neîncrederea clientelei catolice. El este schimbat atunci cu Aureliae Allobrogum sau Coloniae Allobrogum, forme echivoce, vrînd să înlocuiască prin aceasta alte orașe, ca Lyon sau Frankfurt. Cărțile genoveze au circulat mult în Franța și Peninsula Iberică. III. Dezvoltarea presei Istoria cărții
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
care înconjoară prestigiosul decor de peisaje frumoase. Omul nu este regele creației, ci demonul ei, cu atât mai perfid cu cât este mai departe de originile sale. Se simte parcă o ușoară influență a lui J.-J. Rousseau în această neîncredere în mediul civilizat. Pământul este un ținut fermecător, locuitorii lui sunt biete ființe slabe sau răutăcioase; unii victime, ceilalți călăi. Nu există virtute, fericire, pace decât în sânul naturii. Când a fost la Berlin avea 17 ani -, la regina Augusta
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sacru, deoarece ajunge să spună lucruri adânci: „Am văzut gânduri (umede) întinse/ pe sârmă ghimpată/ unele semănau cu niște zdrențe/ altele aduceau cu niște bucăți de carne/ înfășurate în ziare ă...ț Un sentiment ciudat de zădărnicie/ plutea în aer, neîncredere/ amestecată cu teamă/ și bucurie de-a putea fi... / Privindu-le cum se mișcă în bătaia vântului,/ trăiai senzația că te afli/ în fața unei granițe/ ce separă o țară de alta/ sau un sentiment de altul:/ oamenii amestecați cu vitele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
extrem de expresive. Experiența arată că relația cu propriul corp este consecința imaginii de sine, a stimei de sine. Cu cât schema corporală este mai rigidă cu atât nevoia unei persoane de a respecta cutuma impusă cultural este mai ridicată și neîncrederea în propriile sale forțe este mai ridicată. Invers, raționamentul este valabil doar dacă exagerăm. O atitudine corporală ruptă de orice schemă este imaginea unei stime de sine care a pierdut contactul cu realitatea (Ganciu, C. și Duduman, S., 2002). Începând
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
a fondului personalității vizând conceptul de sine. Exercițiile de spontaneitate pot crea probleme la începutul programului de intervenție, subiecții ridicând rezistențe în a păși în afara schemelor proprii (capacitate redusă de expresivitate corporală). În primele ședințe schema corporală este rigidă reflectând neîncrederea în forțele proprii a subiecților ilustrată de diferite reacții (râsul fiind cea mai obișnuită reacție dar și reacții agresive de genul: „Nu vreau” sau chiar pasive „Eu ? Să fac așa ceva !”). Aceste observații întăresc convingerea că persoanele cu beneficii maxime în
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
Aveam 27 de ani. Când mă îmbolnăvisem, la 19 ani, nu doream decât să trăiesc până la 30. V-am trimis o scrisoare și v-am mulțumit din inimă. Eu țin minte (nu-i un reproș) ce mi-ați spus, cu neîncredere, ușor ironic: „Mi-ai mulțumit din inimă!?“. Era adevărat. Chiar adevărat. Parcă mi-a mai trecut spaima. Andreea, fetița mea, s-a trezit. De câteva zile nu se duce la școală, are o amigdalită tâmpită, face 39 de grade temperatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Germaniei? Nu, zic, habar n-am. Cum adică, sunteți acolo și nu știți? Încerc să-i schițez programul unui editor la Frankfurt, dar are aceeași reacție ca un coleg de la Polirom care-mi urează mereu, înaintea plecării, „distracție plăcută“. Adică neîncredere. TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Oul de aur Florin L|Z|RESCU Am aflat de curând că, pe lângă sensul de „termen-limită“, deadline mai desemnează și perimetrul în care trebuie să se miște pușcăriașii, granița pe care o pot depăși doar cu riscul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
o mare măsură, activitatea politică se sprijină pe utilizarea limbajului. Voind să convingă sau să persuadeze, să negocieze sau să intimideze, recursul la limbaj se prezintă ca o alternativă la violența fizică. După cum scrie și J. Ellul: Întotdeauna violența înseamnă neîncredere în puterea cuvintelor." Parlamentul nu este locul instituționalizat în care se vorbește cu scopul rezolvării afacerilor publice? Cu siguranță, politica este un univers de forțe, dar și un univers de semne cu eficacitate socială, nu numai cognitivă sau expresivă. Limbajul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
fiii satului în octombrie 1987 organizată de d-nul înv. Grigoriu Valentin director la Căminul Cultural din centrul comunei noastre. Le mulțumesc înaintașilor mei cu tot respectul. Deși la venirea mea în învățământul hudeștean am fost privit cu o oarecare neîncredere, mie mi-au fost dragi locurile natale, satul nostru, Vatra, comuna noastră și celelalte sate din comună. Și, poate și Dumnezeu a vrut așa, fiindcă atunci când trebuia să dau examenul de licență, mi-am ales ca lucrare: Toponimia comunei Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca locutorul; obstacolul interlocutorului indiferent sau agresiv etc.), printr-un termen generic, disfuncții precum: * disfuncții la nivelul locutorului: managementul deficitar al emoțiilor; deficiențe în pronunție; disconfort fizic (probleme de sănătate, senzație de frig, cald etc.) sau psihic (stări/sentimente negative, neîncredere, grad scăzut al stimei de sine, atitudine de culpabilizare, victimizare etc.); prejudecăți; manifestări ale criticii, ironiei, sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; ignorarea feedback-ului verbal și/sau nonverbal al interlocutorului; stilul dictatorial, autoritar, intimidant, manipulator etc. de comunicare; * disfuncții
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Înțeleg./ Sigur./ Da, da, da./ Așa...65 Interlocutorul, în ipostaza sa activă (nu simulată), este atent la actul comunicativ al locutorului și îi confirmă acestuia că își poate continua intervenția. Zău!/ Nu mai spune!/ Fugi de-aici! Interlocutorul își exprimă neîncrederea în spusele locutorului. Aaa.../ Aha.../Wow... Interlocutorul își manifestă surpriza la receptarea mesajului locutorului. Care este părerea ta, de fapt?/ Cum vezi tu lucrurile? Interlocutorul este interesat de opinia locutorului, nu de informații transmise impersonal, neutru. Cum?/Ce ai spus
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
combinații paraverbale "Traducere" pronunțare descendentă, cu lungirea vocalei finale a unor cuvinte de tipul da, așa Interlocutorul dorește ca locutorul să-și completeze/nuanțeze mesajul. pauze vocalice: îhm, mhm, mmm, ăăă cu intonații variabile Interlocutorul dă feedback locutorului: surpriză, nemulțumire, neîncredere etc. tuse voluntară Interlocutorul îl atenționează pe locutor în privința unei erori în formularea mesajului sau în privința depășirii timpului alocat. sunet prelung de tipul mmm Interlocutorul dorește să intervină în actul comunicativ, având ceva de adăugat. tăcere ostentativă Interlocutorul nu vrea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fabricarea unor povești despre sine cît mai impresionante: despre aventurile pe care le-a avut, despre relațiile cu sus-pușii vremii, despre succese, despre "adevărata" istorie a faptei care l-a adus după gratii. Deși nu sînt crezute, ceilalți își reprimă neîncrederea (poate pentru a stimula un comportament similar în cazul lor) și ajung să îl trateze pe colegul lor așa cum îi place lui să audă. Astfel, un individ e prezentat de ceilalți ca "omul lui Fane Spoitoru", altul ca "dușmanul lui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
motive: lipsa de credibilitate a educatoarelor (uneori foste securiste reciclate și aproape întotdeauna persoane blazate, indiferente, scîrbite de munca lor), calitatea îndoielnică a cursurilor, programarea lor la ore nepotrivite, utilizarea unui limbaj prea greoi, neadaptat nivelului de educație al arestatelor, neîncrederea în utilitatea lor, atribuirea unor scopuri ascunse și persuasive etc. Studiile recente privind bandele de fete, traficul de droguri și de persoane, participarea voluntară la acțiuni violente, folosirea frecventă a alcoolului și drogurilor ca stimulente și specializarea în anumite roluri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
delincvente" grupează de regulă indivizi care, deoarece le sînt blocate sau obstrucționate oportunitățile economice sau culturale, utilizează mijloace ilegitime de reușită. O dată acceptat ca membru, minorul se transformă treptat-treptat, personalitatea lui căpătînd trăsături specifice: pasivitate și lene, instabilitate, agresivitate, ciudă, neîncredere, violență, impulsivitate, lipsă de interes față de societate, preocupări sexuale mascate, reușită rapidă, nevoia de evaziune, anxietate de fond și sentiment de culpabilitate. Majoritatea acțiunilor sînt, de fapt, de natură mai degrabă predelincventă, iar ele se petrec de cele mai multe ori în cadrul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
declarat al Kremlinului, altele deveneau un fel de surprize de natură să pună anumite semne de întrebare cu privire la direcția spre care conduceau pașii parcurși, la unele acțiuni care nu prea apăreau ca reflectând "voința întregului popor". Astfel, era privită cu neîncredere mimarea unei judecăți drepte a celor vinovați de înfometarea populației României și de instalarea complet nedemocratică a unui grup de semidocți, pe ici pe colo chiar sfertodocți, la congresul ordinar al p. c. r. din noiembrie 1989, dar credincioși până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de apărare a sistemului versaillez dar și a demnității naționale. Concomitent, liderul georgiștilor a abordat și problema așa ziselor avantaje economice pe care România ar fi trebuit să le urmărească prin reluarea relațiilor diplomatice cu U.R.S.S, arătându-și neîncrederea față de o asemenea perspectivă 791. În plus, cu deplină îndreptățire, Gheorghe Brătianu atrăgea atenția asupra unei consecințe posibile a acestui act de politică externă: intensificarea mișcării comuniste pe teritoriul țării noastre. El aprecia că "ar fi o gravă eroare, a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
semnalat de georgiști și în septembrie 1934, în timpul negocierilor pentru aderarea U.R.S.S. la Liga Națiunilor. Afirmând că, prin intrarea în acest organism, sovieticii urmăreau să deschidă drumul unei "propagande sociale comunizate", continuând să-și manifeste veleitățile imperialiste, georgiștii exprimau neîncrederea profundă în sinceritatea diplomației sovietice 792. În iulie 1935, Nicolae Titulescu a fost împuternicit de regele Carol al II-lea și de guvernul Tătărescu să înceapă negocieri cu U.R.S.S. pentru încheierea unui pact de asistență mutuală. În timpul negocierilor, ministrul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidul liberal să accepte formarea unui guvern în cadrul F.R.N., sub președinția lui Gheorghe Brătianu, cu condiția ruperii definitive a oricăror legături cu Iuliu Maniu. Dând dovadă de o bună cunoaștere a metodelor utilizate de rege, Gheorghe Brătianu și-a exprimat neîncrederea în "factorul constituțional" a cărui propunere putea să reprezinte "o cursă pentru compromiterea lui și a partidului". Totuși, imediat după acest moment, el a luat contact cu fostul secretar general al grupării politice pe care o condusese, Constantin Toma, pentru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
colaborării între statele membre ale Micii Înțelegeri, georgiștii au considerat întotdeauna că era necesară consolidarea acestei alianțe și a Înțelegerii Balcanice. Fără a se pronunța explicit împotriva unor relații de bună vecinătate cu U.R.S.S., PNL-Gh. Brătianu și-a exprimat neîncrederea în sinceritatea diplomației sovietice, considerând că aceasta avea intenții expansioniste provenite atât din politica tradițională a Rusiei față de teritoriile de la Dunăre și Marea Neagră, cât și din ideologia revoluționară cominternistă. Gheorghe Brătianu a susținut constant ideea că orice pact cu statul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în ședința comitetului executiv s-a pronunțat împotriva mea o excludere, pentru că am îndrăznit să scriu că atitudinea noastră prezentă nu poate duce la o acțiune de învrăjbire națională. [...] Este patriotică această atitudine de a rămâne în umbră pândind cu neîncredere și ură greutățile posibile ale viitorului? Un partid de ordine și guvernământ poate duce o luptă cât de îndârjită împotriva altui partid, împotriva oricărui guvern, el nu poate însă dușmăni sau bănui pe regele României. Trebuie să spulberăm orice urmă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
519 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Editura Paideia, București, 1999, p. 241. 520 "Mișcarea", nr. 467, 22 iunie 1932, p. 1. 521 Idem, nr. 461, 15 iunie 1932, p. 1; Sorin Radu subliniază faptul că exprimarea neîncrederii față de partidele care avuseseră deja răspunderi guvernamentale era o constantă a comportamentului electoral al partidelor românești din perioada interbelică. Sorin Radu, op. cit., p. 178. 522 "Mișcarea", nr. 461, 15 iunie 1932, p. 1. 523 Idem, nr. 478, 5 iulie 1932
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu oamenii pe care îi reprezintă în parlament. Există, de ase menea, o barieră de mentalitate în calea dialogului: în Statele Unite și în alte democrații cu vechime, alegătorii sunt obișnuiți să le scrie reprezentanților lor în forul legislativ; în România, neîncrederea în clasa politică este parte a unui cerc vicios: politicienii și publicul alegător nu comunică îndeajuns, în conse cință publicul își pierde încrederea în oamenii politici și este astfel descurajat să le ceară politicienilor să răspundă. Mass media suplinesc parțial
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
dintre cele mai mari și mai strălucite figuri ale aviației românești. Te-am chemat, dragă Bâzule, pentru că te-am desemnat pentru o misiune la Foggia, tentativa de azi dimineață eșuând... Eu?! Ce, glumești? (se uita la mine cu o anumită neîncredere și chiar timiditate.) Nu, dragul meu, nici gând să glumesc, vei îndeplini această misiune cu unul dintre avioanele Messerschmitt 109G, pe care, de altfel, ți-l poți alege singur; vom scoate aparatul de radio și în locul lui îl vom instala
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
primar nu mai poate decide singur asupra orientării orașului său. La ora descentralizării, autonomia orașului se întemeiază pe capacitatea acestuia de a mobiliza diferiții actori locali, publici și privați, în elaborarea strategiilor colective de dezvoltare. Dar orașul apare subminat de neîncredere, fapt ilustrat de tendința cetățenilor de a se închide în ei și de a se proteja prin strategii de evitare, separare de inconvenientele imputate populațiilor precare. Această tendință compromite străvechea calitate a orașului de spațiu propice schimburilor și interacțiunilor dintre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]