3,270 matches
-
de gogonele. Doamna Oprișan. — Ptiu, că Dumnezeu mi te-a scos În cale. Ia pune mîna de m-ajută că nu mai poci, am gîndit că-mi iese sufletu... Cu sacoșele doamnei Oprișan intru pentru prima dată de la moartea lui nea Dumitru În garsoniera de la parter. Un vestibul Înțesat de obiecte, o masă pe care se află găleata cu borș, o tavă de aragaz și o pîlnie. Pe peretele lateral un cuier plin cu jachete vechi și pantofi scîlciați. La cotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
se alege decât cu bășici În palme și cu o durere de spate. 4 decembrie. Un alt val de urgii. Céline Dion scoate un nou album. Epidemie de pistrui În Sudan. Folosindu-și omniprezența, Dumnezeu Îi apare În vis lui nea Pandele, care Îl face cu ou și cu oțet, cu argumente tehnice: lagărele n-au fost gresate corespunzător, probele la cald și la rece n-au respectat normativele, unsoarea a fost proastă. Întors În cabinetul de lucru situat În vârful
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
internaționalismul care a dat națiunile slabe pe mîna celor mai puternice. Rămîne de văzut cum vor lichida exploatarea omului coloniile marxiste... Cu Ieduț eram prieten. Îi arătam ce compuneam și, chiar dacă nu slăveau partidul, lui îi plăceau versurile mele. Viața nea apropiat mai tare cînd, înainte de a isprăvi liceul, amîndoi neam mutat într-un oraș unde pe el îl chemaseră scriitorii. Acolo Ieduț întemeie un cenaclu frecventat de cîțiva tineri înfumurați. Față de nerăbdarea lor, prietenul meu îmi lua apărarea. Ba, miaduc
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
bărbat ce părea cu totul lipsit de griji. Cînd am picat, se amuza cu un elefant din porțelan care, tras la capăt de o ață cu plumb, pășea de pe-un picior pe altul, legănîndu-se pe masă. În fiecare seară nea Manalache se desbumba alene în fața focului și, lăsîndu-se gîdilat de dogoare, își scărpina fără jenă pîntecul păros. Fiind pîndar de noapte, treburile casei le făcea nevasta, o mînă de femeie oacheșă și uscată care creștea copiii și ducea singură în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
alamă. Pe jos, petecarele miroseau a muced. Pe perete gazda se fudulea cu o Răpire din serai iar lîngă ușă era bătută o ramă băițuită, plină cu puchiței albi de vopsea. În ea ședeau, băgate strîmb, fotografii de-ale lui nea Manalache: militar, de mînă cu nevasta, în postură de nun mare. În fiecare stă țeapăn și holbat, numai urechile erau blegi. Sub ramă se decolora o ghirlandă de flori din hîrtie creponată. Înainte de măritiș, lelea Ghența avusese o activitate prodigioasă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
își supravegheau cuvintele. N-aveam nici un chef să le ascult poveștile iar stoica lor cumințenie începea să mă irite. Dacă ar fi să caut un cuvînt potrivit, aș zice că „mă pălea” nostalgia, nici nu știu după ce. Expresia aparținea lui nea Manalache care, în cele mai inefabile situații, reacționa concret. Numai pe el îl „pălea” scîrba sau boala, dacă nu chiar în același loc, dar sigur în același mod în care îl călca o oaie ori îl împungea un bou. Nostalgia
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Însă nu are cunoștințe de anatomie, așa că se taie din greșeală la perineu și sângerează foarte tare. Imediat ce Anna părăsește closetul urât mirositor al școlii și iese din nou la aer, bineînțeles că Sophie e prima care alunecă albă ca neaua pe lângă ea și o acoperă apoi cu totul. Sophie - avalanșa. Vii după‑amiază pe la mine? O.K. Anna pompează cu putere și perseverență, totuși nu iese nici sânge (ca atunci), nici cerneală, nici sirop de zmeură, nici vomă. Sophie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
are ? Mai bine bucătăreasă, pe undeva, decât printre aceste capete seci, de calculator. Obligată a se umili, pentru a se face utilă. Prietenă cu dactilografele, să obțină mai ușor acceptarea unor texte urgente sau încâlcite, ilizibile. În bune relații cu nea cutare, de la heliograf, care acceptă să vină după masă pentru a trage proiectul aflat în întârziere sau strecoară peste rând planșele aduse de doamna Ortansa. Confidenta secretarei directorului, de la care află înaintea altora știri importante, amica celor de la serviciul financiar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Nici cei mai bătrâni din neamurile calului nu-și aminteau să mai fi fost veri așa de friguroase, cu dimineți În care te trezeai acoperit de brumă Înghețată și cu nopți În care cerul lăsa să cadă pirpirii fulgi de nea. - Ai pus la cale poveștile, măi Krog, măi? mă luă Barra peste picior. Era singurul care nu mă Întâmpina cu bună ziua, după cum ne Învățase Gupal pe toți. - Le-am pus, le-am pus! M-am apropiat de el și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
probă. Fără număr, fără număr! Te spetești, faci sluj precum cățelul, zâmbești deferent la comandă și după câteva luni ești din nou în stradă, vorba cântecului: „ca la 20 de ani, fără griji și fără bani". Și să ferească Dumnezeu nea Grigore, să gândești măcar o clipă că e mai bine să fii femeie? Dacă ai impresia asta, să știi că mai bine, ori nu te naști, ori să nu naști, să aduci pe lume copilași, noii roboți ai muncii capitaliste
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de Băsescu, va fi făcută tot de către obosiții mameluci, de la Curtea Consituțională cărora unii, le spun, pe nedrept, magistrați. Dacă le-ați purica amănunțit CVurile, veți vedea că absolut toți provin din rândurile mărunților jurist-consulți de la fabricile și uzinele lui nea Nicu, și sunt numiți în scaune lor bine plătite, doar pe criterii politice. Domnilor, acesta e modul în care președintele, cică ar vrea să rezolve problemele din Justiție. Adică, dacă furi de la stat, trebuie să fii cu atât mai aspru
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și lăsate pradă câinilor și corbilor. Și acum nea Grigore, filosoful oficial al blocului nostru, scrie când are timp, filosofia de doi bani a eroismului. Cred că n-ar strica să ne adăpăm și noi un pic la înțelepciunea lui nea Grigore și să luăm de doi bani, filosofie. Iată ce scrie nea Grigore cel ager în gânduri: „Plecând de la această percepție, larg răspândită, asupra „eroismului", ne putem întreba și acum, la ce a servit lupta eroică a spartanilor, de la Termopile
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
al blocului nostru, scrie când are timp, filosofia de doi bani a eroismului. Cred că n-ar strica să ne adăpăm și noi un pic la înțelepciunea lui nea Grigore și să luăm de doi bani, filosofie. Iată ce scrie nea Grigore cel ager în gânduri: „Plecând de la această percepție, larg răspândită, asupra „eroismului", ne putem întreba și acum, la ce a servit lupta eroică a spartanilor, de la Termopile. Se știe că, cu toată opoziția lor, perșii au pustiit toată Beoția
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
forțelor de invazie. Dar cum se spune, despre morți numai de bine". Și conchide nea Grigore: „eventualitatea ca decizia regelui Leonidas să fi fost una greșită, nu este deloc de neglijat!" Și eu de colo, aș supralicita la spusele lui nea Grigore, fiindcă am văzut și filmul cu hopliții lui Leonidas, așa că aș spune că tipul „eroului", este el însuși neclar. Chiar statuia regelui-erou Leonidas, prezentat nouă, ca un bărbat musculos și arătos, ca un fotomodel al zilelor noastre, nu întruchipează
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu pi Miluță. Tanti Mizi mă urcă într-un pat de zece persoane. Sub cap îmi așează patru perne mari. De fapt dorm în fund. Nu contează: sunt așa de frânt, că nu-mi mai pasă nici de fantoma lui nea Miluță care vine la capul patului și-mi recită o piesă de teatru istorică, în versuri. Am nevoie de zece ore de somn. O să mă trezesc la prânz. Sper să nu se sperie Sabina că o să ajung prea târziu. - Neața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că m-ar fi strâns de gât, Dumnezău să-l ierte! - Hai, bă, că Victor era băiat bun. Mai ții minte când ne adunam cu toții la tine la centru? Mamă ce chefuri mai trăgeam, futu-i! scoate limba printre dinți nea Fane. - Eh, trage Cocuța un Carpați fără filtru din pachetul unchiului de ecologist, e hoți toți, ’rar a dracu! Tanti Cucu e lovită de amintiri: - Bă, Fane, cum venea Victor nebunu’ și mă lua de la magazin și făceam pârjoale în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Bun bărbat! Atâta că mă cam chelfănea la beție, da’-n rest pâinea lui Dumnezeu. A meritat să mă scol douăj de ani să apretez și să calc perdele și lenjerii. - Da, bre, fie-i țărâna ușoară! își trage mucii nea Fane, trimițând încă o stalagmită pe tabla verde. Deodată încep să șușotească, se aude doar: nepotu-tău ți-a necinstit casa, a adus-o pe moldoveanca asta la tine-n pat. Până să mă ridic, să protestez în numele dragostei neprihănite, ceata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o cale adevărată, nu pe una din fundăturile pe care bălmăjise până atunci. Deși după moartea lui Arthur hard disk-ul de la computerul acestuia fusese subtilizat, se pare că pastorul apucase să-i dea discheta cu textul respectiv nepotului lui nea Fane, Mitrică, venit la o întrunire politică la Paris. Arthur îl rugase pe ecologist să-i transmită lui Leo că avea textul de la o anumită bătrână cu părul alb și ochi albaștri. Era cifrat pentru că în el se afla un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o măsea - de parcă ar mai fi avut el în gură oase d-astea! M-am dus până în bucătărie să caut niște pălincă și să spăl un pahar. N-am apucat să termin treaba: pe lângă mine a trecut în mare viteză nea Fane înjurând și ținându-și palma peste ochi. A ieșit din curte val-vârtej. Poarta greoaie din lemn putred s-a trântit în urma lui. Tabla verde a gardului s-a cutremurat, salcâmul din străduță a clămpănit din crengile jerpelite. Copacul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o legătură cu armele sovietice din al doilea război mondial: „Katiușele“; „dame Jeanne“ pleacă din Franța și ajunge În Italia „damigianna“ transformându-se până la noi În „damigeană“ și tot așa până la „anteriul lui Arvinte“; „are Chira socoteală“; „sistem Clayton, model nea Gheorghe“; „vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasmă“; „a nimerit-o ca Ieremia cu oiștea-n gard; „hop și eu cu țața Lina“; „tronc, Marițo!“; „ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba?“; „de lemn Tănase“; „moș Ene pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
tulbură prea mult. „Era un cazan tocmai acolo, pă vale, la nea Costică Sfârânel, parcă era mai mare ca ăsta și, ce, crezi că băga apa cu furtunu? Cărai cu găleata până-ți săreau ochii din cap. Când venea alde nea Mite Bălan să facă țuica, ăsta avea vie multă și corcoduși și pruni, strângea totul dă cu toamnă În tocitori d-alea mari și le lipea pe deasupra cu pământ să ție peste iarnă și cum e ca pe-acuma venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care povestește arată diferite locuri din camera mică și plină de fum ca și cum ele ar fi aceleași cu cele de acum 40-50 de ani, iar cazanul de aici, din spatele Întreprinderii de industrie locală ar fi același cu cel al lui nea Costică Sfârânel. Încetul cu Încetul toți cei de față se transpun În acea epocă și În acel loc, celor mai mulți nici nu le vine prea greu, au trăit și pe atunci, sunt oameni În vârstă deja. Cei câțiva care sunt mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
spune?, se arată mirat că a putut ieși o țuică așa de bună din boasca lui prost păstrată peste iarnă, aproape că se temea să nu fie trezită și să strice focul degeaba. „E, zice el, și ăștia, băieții lui nea Mite, tineri, de, mai gustau și ei, ba dintr-o țuică dintâi, ba din butoi, mai scoteau apă din puț, mai deșertau cazanu de boască cu găleata, mai gustau, mai aduceau la foc, mai gustau, pe la al doilea, al treilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
deja nici unul dintre voi nu-și mai amintea de copilul nebun de pe malul Donețului. Iată-vă scăpați cu toții vii și nevătămați (ba poate vătămați!), stând aici, la căldură, lângă cazanul În care fierbe boasca de corcodușe și struguri a lui nea Anton, fostul Infanterist. În ce fel ați fi putut voi să determinați ca acele lucruri Îngrozitoare să nu se Întâmple? Sau, mai bine zis, cum ați reușit să le dați curs, să le provocați, altfel decât prin propria voastră ignoranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
a primit ordin să se odihnească. Se execută totuși, mai către prânz, curățirea roților de la cuptoare și spălarea lor cu apă din fluviu. G.P., zis Bobocică, are timp să scrie și două cărți poștale acasă. Una nevestei și alta lui nea Gheorghe Buldulea. Ascultătorii lui se privesc deodată. A, da, cei mai În vârstă Își amintesc de moș Gheorghe Buldulea, dar cei tineri nu prea. apoi am cârpit cămașa, era aproape distrusă și strigam cu grai tare: unde ești nevastă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]