4,430 matches
-
zdruncinat și al formării unor conduite corecte, cât și combaterea unor factori patogeni școlari, printr-o mai bună organizare a procesului instructiv-educativ. Stările de frustrare ușoare, frecvent întâlnite în orice mediu școlar (cărora le corespund situații tipice de solidarizări neprincipiale, nedreptăți, insulte etc.), nu vor fi neglijate, deoarece ele coboară pe neobservate climatul intelectual și moral al muncii școlare, determinând, în același timp, o ușoară atracție a elevului frustrat, deja sensibilizat, spre acei colegi care au ajuns la permanentizarea unei conduite
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
binele patriei”, împotriva politicii lui Mihail Sturdza și împotriva protectoratului rusesc. Astfel, o cauză a nemulțumirilor era „ocârmuirea locală, cari pentru lacome și particulare interese, nebăgând în samă noul Așezământ și pravilele, au îmbrățoșat sistemă tirană, din care se naște: nedreptatea, vroința în parte, împilarea și nesiguranția în tot feliul”. O altă pricină era „rosieneasca protecsie” care s-a străduit a slăbi în Principate suzeranitatea Porții, pentru a-și întări propria influență în „lucrările din lăuntru”. Puterea protectoare se făcea vinovată
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
pentru debutul fratelui său, Mihai Vintilă.” ( Vasile Savonea) „Naivitatea lui Petru Vintilă pictează bătălii in care nu moare nimeni și cetăți in care toți sânt fericiți, case prin care minciuna nu poate pătrunde și visuri în care nu se întâmplă nedreptăți; merele nu au viermi, măștile lui nu au vicii, zăpezile lui nu au pete. Naivitatea lui Petru Vintilă nu îl împiedică să vadă lumea, ci îi dă putere în credința că poate fi inventată una mult mai bună în locul ei
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
trecerii noastre batjocorite. 1973 Țepelovanu Vasile - Ploiești. Curajul sorocenilor de a se aduna din nou va fi urmat cu siguranță și de alți absolvenți ai școlilor basarabene. Bucuria întâlnirii - mai întâi că existăm și prin revederea noastră reamintim o mare nedreptate ... 1978 Eugen Pitropov Când ne-am despărțit la Suceava ați promis că la viitoarea revedere ne veți ajuta la reușita deplină. Îmi închipui că vă dați seama cât de mare sărbătoare este această revedere pentru noi toți. 1980 Pr. Paul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la Chișinău a reluat atacurile românofobe agitând teoria celor două limbi și popoare, falsificând istoria și impunând restricțiile din perioada dictaturii. A reînviat prigoana împotriva istoriei și limbii române, invazia colonială, rusificarea forțată. Sub ochii occidentului se consumă o mare nedreptate ca în 1812, ca în 1940, ca în 1947 și ca atâtea multe, multe ori. Cahulul și-a concentrat mult timp preocupările spre înființarea unei universități naționale ceea ce ar impulsiona învățământul românesc în teritoriile sudice ale Basarabiei până la gurile Dunării
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
grupărilor religioase nu este de a îndepărta cauza tensiunii prin eliminarea pluralismului, ci de a se asigura că grupurile concurente se tolerează reciproc". Potrivit Curții, guvernul bulgar nu a dovedit dacă scopul de restabilire a legalității și de remediere a nedreptăților "nu putea fi atins și prin alte mijloace, fără să oblige comunitatea divizată să se unifice sub o singură conducere". Astfel, autoritățile bulgare "și-au depășit limitele de apreciere conferite de art. 9 § 2" și Curtea a concluzionat că a
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
de stat, a trăi efectiv libertatea de asociere și exprimare, a nu ți se deschide corespondența și asculta telefonul, cam acestea ar fi cele mai simple aspirații civic europene. Nu afirm că în Occident nu există și ilegalități, abuzuri, flagrante nedreptăți. Dar nu aceste aspecte negative domină. Nu în acest mod funcționează, în mod esențial, statul și societatea europeană. Mult mai important, sub acest aspect, rămâne însă un anume stil de comportament social. În relațiile cotidiene și profesionale, în moravuri și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sminteala... ăMatei XVIII, 7). 24. Să nu juri strâmb! Ce înseamnă să juri strâmb sau nedrept?! Înseamnă căl, iei pe Dumnezeu ca martor, pentru un lucru care nu este adevărat; cu alte cuvinte îl pui pe Dumnezeu, ca apărător al nedreptății; aceasta este o mare fărădelege și cel care se face vinovat de jurământul nedrept va fi pedepsit, atât de oameni, cât și de Dumnezeu. Adeseori cel care jură nedrept nu este descoperit de către oameni, dar nu poate scăpa de mânia
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
deal piatra aceea mare? Până acolo l am condus și eu pe tatăl meu, lăsându-l apoi în voia sorții. Condu-mă deci și tu până acolo! Dumnezeule, ce aud? strigă fiul, cutremurat. Tu, tată, ai făcut părinților tăi aceeași nedreptate pe care voiam să ți-o fac și eu ție acum? Oare și copiii mei vor face cu mine astfel? Vino înapoi cu mine și de acum înainte cea mai bună cameră din toată casa mea va fi a dumitale
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
în filosofia politică. Unul dintre puținii autori despre care mă gândesc că ar fi posibil să fie asociat unei astfel de concepții este G. A. Cohen. Asocierea lui Cohen cu o astfel de poziție ar fi, însă, negreșit, o uriașă nedreptate. E adevărat, Cohen este unul dintre filosofii politici care a argumentat pentru celebra sa concepție a dreptății sociale, egalitatea accesului la avantaje 8, exclusiv în termeni morali. Argumentarea sa pentru socialism ca ideal de organizare socială și politică este, de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
realiști nu este, așadar, faptul că propun politici publice nefezabile, ci faptul că, spre deosebire de aceștia, ei argumentează pentru aceste politici în termeni morali: mai exact, în numele idealului lor favorit al dreptății (egalitatea oportunităților 73) și al imperativului (moral al) reducerii nedreptăților ce caracterizează societățile și lumea actuală. Nu doar Rawls, ci toți moraliștii au oferit sau oferă temeiuri morale - de obicei, acele temeiuri încapsulate în propriile lor teorii ale dreptății - pentru idealurile lor favorite de "design politic" (fie că este vorba
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu ajută oricum prea mult realismul. Sen nu propune abandonarea întrebării "ce este dreptatea socială?". în favoarea unei întrebări realiste (i.e., "cum poate fi asigurată ordinea socială?"), ci tot în favoarea unei întrebări moraliste, dar de natură practică: "cum poate fi redusă nedreptatea socială?" În al doilea rând, alături de mulți alți autori, nu am fost deloc convins de argumentele lui Sen în ideea că filosofii politici ar trebui să renunțe să mai întrebe "ce este dreptatea socială?". Sen a avansat două obiecții fundamentale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
obiecții fundamentale împotriva proiectului filosofic ce urmărește să răspundă la întrebarea "ce este dreptatea socială?": obiecția redundanței și obiecția fezabilității. Prima susține că răspunsul la această întrebare nu este nici suficient și nici necesar pentru identificarea și progresul în eliminarea nedreptăților "evidente" și redresabile din lumea în care trăim (precum sclavia, subjugarea sau supunerea femeilor, lipsa accesului universal la îngrijirea medicală, tortura sau foametea cronică) și - ca atare - pentru progresul în realizarea unor societăți sau a unei lumi mai drepte 19
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ne împăcăm cu gândul că idealul identificării unei teorii filosofice universal acceptate ca reprezentând răspunsul corect, epistemic vorbind, la întrebarea "ce este dreptatea?" este un ideal nerealizabil. Pentru că avem (și) intuiții diferite cu privire la ce constituie și ce nu constituie o nedreptate - și dat fiind că astfel de intuiții nu pot decât să joace un rol fundamental în concepțiile filosofice care vor să definească dreptatea - filosofii nu vor ajunge niciodată la un acord în privința răspunsului adecvat din punct de vedere epistemic la
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Samuel Freeman. Răspunsul său merită, cred că veți fi de acord, să fie citat aproape în întregime și aici: "Teoria critică realistă este cu siguranță informată de propriile sale intuiții despre dreptate și binele uman - intuiții referitoare, spre exemplu, la nedreptatea sau degradarea cauzată de exploatarea economică și de relațiile de putere existente, sau la deformarea morală cauzată de dependența de salarizare și de conștiința ideologică, sau la eșecul relațiilor de putere existente în satisfacerea nevoilor umane fundamentale (precum îngrijirea medicală
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
satisfacerea propriilor interese doar pentru simplul motiv că vor să-și satisfacă aceste interese, la fel ca și refuzul de a asculta ce au de spus ceilalți indivizi dacă acest lucru împiedică satisfacerea propriilor interese ... reprezintă o paradigmă [universală] a nedreptății ... primul adevăr necesar, unul dintre puținele, despre natura dreptății" (Ibidem, p. 23); "Cele mai grave violări ale drepturilor omului sunt, într-adevăr, auto-evidente: ele constituie abuzuri ale puterii pe care aproape oricine, oriunde, le-a recunoscut ca atare" (Ibidem, p.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pedepsite atât de aspru încât fiecare va pierde pofta de a-și încerca puterile. Vom urmări cu un ochi neîndurător fiecare faptă a administrației, de care depinde mersul mașinii guvernamentale, fiindcă dezmățul în administrație produce dezmățul universal: orice caz de nedreptate sau de abuz va fi pedepsit în mod exemplar. Tăinuirea, complicitatea solidară printre funcționarii administrației vor dispărea după primele exemple ale unei pedepse. Aureola puterii noastre cere pedepse eficace, adică neînduplecate, pentru cea mai mică încălcare a legii, pentru că orice
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
oarecare; ne vom mulțumi deocamdată să introducem în mijlocul lor elemente de supraveghere... Nu trebuie să se uite că prestigiul puterii scade, dacă descoperă adesea comploturi contra ei însăși: aceasta implică o mărturisire a neputinței sale sau, ceea ce este mai grav, nedreptatea propriei sale cauze. Știți că noi am distrus prestigiul persoanelor domnitoare asupra creștinilor prin desele atentate organizate de agenții noștri, miei orbi ai turmei noastre; cu ajutorul câtorva fraze liberale, este ușor de a-i împinge la crimă, numai să aibă
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
pe piața muncii și valorizează puternic profesia; profesorii valorizează instrucția școlară, cultura și moralitatea. * Tipul de profesor: adolescenții Își doresc profesori Înțelegători, apropiați, deschiși la dialog, empatici, capabili să personalizeze relația pedagogică; profesorii Își doresc elevi linistiți și conformiști . că Nedreptatea profesorului: adolescenții doresc din partea profesorilor să aplice egalitatea de tratament În raport cu ceilalți colegi; când În aplicarerea sancțiunilor nu se respectă echitatea de tratament, avem de-a face cu o formă de violență psihologică din partea profesorului Împotriva elevilor. d) Imobilismul : adolescenții
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cel puțin din două motive . In primul rând, așa cum arăta Debarbieux, toate violențele obiective, vizibile apar ca raspuns la cele subiective; violența instituțională potențează violența non-institutională, creând frustrări, pregătind starea psihologică de trecere la act, coborând pragul delincvenâial. De exemplu, nedreptatea sau etichetările profesorului pot avea mai multe efecte posibile: fie o reacție violentă a victimei față de profesor, fie o reacție violentă față de cei favorizați de profesor (aici ne aflăm pe terenul violenței noninstituționale), fie o conduită de vandalism, fie o
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, data de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că personalități stabile ale școlii medicale ieșene de talia lui Emanoil Riegler, Constantin Thiron, Aristide Peride, Gh. Rojniță, Nicolae Leon, Mihai Manicatide, Leon Balif, Vasile Răscanu și atâția alții, care au trăit aici
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
unui organism internațional unificat”. De la tribuna Parlamentului român, Nicolae Titulescu a ținut să sublinieze caracterul cu totul independent al Micii Înțelegeri, declarând că “obișnuit Mica Înțelegere este prezentată ca un instrument de politică franceză în Europa Centrală. Nu cunosc o nedreptate mai mare și din punctul de vedere al Franței și din punctul de vedere al Micii Înțelegeri. Dacă există concordanță între concepțiunile statelor Micii Înțelegeri cu privire la interesele lor și concepțiunile franceze, noi nu putem decât să ne bucurăm de sprijinul
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
propunerilor lui Mussolini : politicienii horthyști, încurajați de Italia și Anglia, considerau proiectul cvadripartit mai mult decât oportun pentru realizarea pretențiilor lor teritoriale pe seama statelor vecine. În concluzie, ca Ungaria să se poată vindeca, trebuia, conform propagandei revizioniste să fie reparată “nedreptatea” comisă de tratate și repusă în granițele ei de dinainte de război. În fața acestui pericol care amenința integritatea teritorială a statelor Micii Înțelegeri, și în numele ei, Nicolae Titulescu a vizitat Geneva, Parisul și Londra, reușind să dejoace planurile lui Mussolini. Titulescu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
lui Hitler și Mussolini a doleanțelor românești privind, în special Transilvania de nord . Ministrul Italiei la București, l-a însoțit pe Antonescu la Roma , încercând sa-l convingă că nu ar fi oportun să pună acum, lui Mussolini, problema reparării nedreptății provocate de Dictatul de la Viena. Antonescu a refuzat cererea, afirmând că, dacă nu ar ridica acestă problemă însăși călătoria la Roma nu și-ar mai avea rostul. Sfatul lui Ghigi era dat chiar la cererea lui Mussolini, care dorea să
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Hitler declarase că oricărei plângeri a generalului Antonescu privitoare la atitudinea ungară față de Transilvania „îi va răspunde că ungurii au fost timp de 20 de ani rău tratați de către români, iar atitudinea lor de acum nu este decât reacția la nedreptățile pe care le-au îndurat vreme atât de îndelungată." În acest context, deosebit de importantă a fost vizita efectuată de Conducătorul statului român la Berlin, în perioada 22-24 noiembrie 1940. În cadrul convorbirilor româno-germane, tema principală a constituit-o problema Transilvaniei; generalul
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]