6,603 matches
-
lucru bun. CÎnd trebuie să fim precauți SÎnt foarte puține situații În care ar fi bine să fim precauți cînd folosim Reiki, dar este nevoie să luăm În considerare o serie de probleme. De pildă, dacă vi se Întîmplă, din nefericire, să pierdeți un deget de la o mînă sau de la un picior Într-un accident, atunci este de ordinul evidenței că trebuie să Împachetați cu grijă partea desprinsă și să ajungeți la un spital cît de repede posibil, pentru a fi
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
de oameni care o comit pentru anumite motive și nu doar pentru a furniza un cadavru (Chandler, 1980, p. 16). Detectivul nu mai este mașina de dezlegat enigme, ci personificarea unei atitudini, exagerarea unei posibilități (MacShane, 1976, p. 206). Din nefericire, prejudecățile publicului moștenite de la înainte-mergători funcționează și în cazul urmașilor. Deși aduce venituri serioase, deși e citită mai mult ca oricând, ficțiunea detectivistică e în continuare tratată cu dispreț: Oricât de bine și profesionist ai scrie o poveste polițistă, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lui Raymond Chandler îți lasă, la lectură, impresia cursivității dezinhibate, a lejerității voioase și a transparenței, percepția nu e motivată de felul în care scrie: căznit, cu mari întreruperi, cu un consum nervos disproporționat, chinuit de coșmaruri, de sărăcie, de nefericire. Faptul că, în decursul anilor, a locuit în peste o sută de locuințe spune ceva despre neașezarea adâncă a ființei sale. Însoțit de Cissy Pascal, soția lui mult mai în vârstă, și de Taki, faimoasa pisică persană, neagră ca tăciunele
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și era obligat să poarte un corset pentru a-și proteja coloana vertebrală. Într-o seară a plecat de lângă el și l-a întărâtat în asemenea măsură, încât el nu s-a abținut și s-a repezit spre ea. Din nefericire, băuse destul de mult de când se întorsese acasă și se certaseră. S-a împiedicat și a căzut peste pat. Am intrat în cameră și am văzut-o încercând să-i pună corsetul la loc. Dar era deja mort. Deși narată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
altceva. Și totuși, o perioadă nedefinită - câțiva ani -, lucrurile par să fi încremenit în formula creionată la sfârșitul Somnului de veci. Într-adevăr, Carmen ajunge în sanatoriul doctorulului Calude Bonsentir, unde Norris o vizitează săptămânal, iar Vivian, „atunci când poate”. Din nefericire, la ultima vizită, majordomul a constatat că pacienta dispăruse. Marlowe mai află că Vivian continuă să se întâlnească cu Eddie Mars. În plus, acesta s-a oferit s-o găsească pe Carmen și s-o readucă la clinică. E limpede
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de natură să atragă cititorul-standard al romanelor lui Chandler. Având în minte un adresant al anilor ’90, Parker a încercat să lucreze prin analogie: să sugereze, folosind elemente familiare, imaginea unei lumi cândva la fel de vie ca și aceea contemporană. Din nefericire, îndepărtarea de model n-a adus un spor de consistență și nici n-a asigurat distribuirea la parametrii așteptați a conglomeratului inefabil ce exista din plin la Chandler. Aceste slăbiciuni ale romanului l-au determinat pe Martin Amis să califice
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
agenda politică, aspectele privind violența împotriva femeii reprezintă un obiectiv central. Violența împotriva femeii în societatea românească actuală este rezultatul unei combinații de factori: alături de persistența unor patternuri tradiționale, se pot identifica și efecte ale unor procese sociale noi. Din nefericire, nu există nici un studiu empiric extins, structurat asupra tipurilor de violență împotriva femeii și a frecvenței acestora și nici asupra atitudinilor față de violență a membrilor comunității. Vizibilitatea socială a violenței împotriva femeii este relativ scăzută, cu excepția formelor extreme, care devin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de programe politice, guvernamentale, educaționale, culturale și civice. ● Subdezvoltarea serviciilor de asistență socială reprezintă un factor cu impact negativ asupra protecției femeii în situații de dificultate. Nici măcar legea nu poate fi aplicată eficient în absența unor astfel de servicii. Din nefericire, în această privință nu există încă nici la nivel național, nici la cel local o strategie coerentă. Dacă dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru situații-limită (violență, lipsă de adăpost, mame singure) este vitală, dezvoltarea unor servicii de prevenire, terapie și recuperare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
forma de înregistrare a acestuia, reprezintă o veritabilă sursă de dificultăți în sfera de existență a copilului; - cazurile sunt depistate în formele grave ale manifestării abuzului. Eforturile colective organizate contribuie, cu siguranță, la diminuarea situațiilor de abuz asupra copilului. Din nefericire, în cadrul direcțiilor pentru protecția copilului abuzat, în România, mijloacele de prevenție sunt destul de reduse, iar efortul colectiv de implicare a societății civile în procesele de diminuare a situațiilor de risc este mult prea scăzut. Tipologia abuzului atrage după sine inserarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
era foarte tânără, într-o noapte, Madeleine a fost avertizată de o voce că va trebui „să sufere de toate durerile celorlalți oameni”. Timp de douăzeci de ani ea își va da toată silința în această direcție. Sub titlul Idealul nefericirii, Janet descrie rătăcirile acestei femei care nu are decât un scop: să le vină în ajutor celor sărmani, „fiind mai săracă decât săracii” și gustând „voluptatea lipsurilor”. În cele din urmă, va fi internată la spitalul parizian Salpêtrière, suferind, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Motivul acestei compulsii poate fi bănuit cu ușurință: ea funcționează, de fapt, ca o identificare cu mama-la-mașina-de-cusut, în perioada dinaintea introducerii curentului electric. Să notăm faptul că subiectul realizează această identificare recurgând la o acțiune concretă, la un gest. În nefericirea lui de a fi separat de mamă și de a se regăsi într-o lume străină lui, această acțiune se substituie mamei absente, care devine deodată „prezentă” și cât se poate de vie! Este vorba aici de o apărare împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sine globală. „Orice aș face, știu perfect că nu este bine. Căci ceea ce fac nu poate fi bine, de vreme ce o fac.” Ea recunoaște, de altfel, această ură de sine. „O cantitate ireductibilă de ură și repulsie, legată de suferință și nefericire, s-a întors cu totul asupra mea.” Ajunge chiar să se urască în calitatea sa de creatură umană (iar aici regăsim ambivalența, întrucât toți oamenii, fiind creaturi ale lui Dumnezeu ca și ea, sunt deopotrivă vrednici de ură). „Cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
posibilitatea de a admira Acropolele pe seama unui sentiment de culpabilitate care se poate traduce astfel: „Nu sunt demn de o asemenea fericire, nu o merit” (1936/1987). Lafforgue (1963) estimează că Rousseau, Robespierre și Napoleon au fost autorii propriei lor nefericiri după ce au reușit performanțe de care, în cele din urmă, au ajuns să se simtă nedemni. Faptul de a-ți agresa propriul corp poate fi un mod de satisfacere a autoagresiunii. Freud (1901/1973) s-a dedat el însuși la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
senzația de a fi tăiată în două, de a fi otrăvită de o amărăciune ferecată sub lacăt, de a aluneca în prăpastia fără fund a tristeții. Ea resimte o disperare brută, este bântuită de angoasă și de un sentiment de nefericire pe care încearcă din răsputeri să le sufoce, dar care însă reușesc să se infiltreze pe căi ocolite. Vor urma o serie de coșmaruri legate de moarte, în timpul cărora pacienta urlă de neputință și durere, două tentative de sinucidere, crize
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
oportună a lucrurilor: o plăcere la care s-a renunțat revine - evident, diferită, dar, după cât se pare, la fel de intensă și mai puțin riscantă. Acestei afirmații îi putem opune aprecierea pesimistă a lui Freud cu privire la hazardul legăturilor sentimentale, care antrenează o nefericire iremediabilă atunci când îndrăgostitul a pierdut fie persoana iubită, fie iubirea acesteia (1930/1995), sau privind deziluziile mariajului, distrus de imposibilitatea de a găsi o soluție contraceptivă satisfăcătoare (1908b/1985) și de frecventa incapacitate sexuală a celor doi. Freud are certitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sa și capacitatea de a dobândi noi cunoștințe îl vor ajuta să-și combată temerile”. Aflat la o vârstă fragedă, neliniștit în fața lucrurilor stranii sau neobișnuite, el își domină angoasa căutând să descopere funcționarea tuturor obiectelor care-l neliniștesc (din nefericire, pentru că le demontează fără a le mai putea reconstitui...). Apoi aceste activități de sublimare, destinate inițial să-l ajute în dominarea unor temeri infantile, se detașează de prima lor motivație și sunt practicate „din plăcere”. Dar, la nevoie, ele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Hôtel-Dieu” din orașul Troyes, la sud-est de Paris. Când Franța a fost invadată de către trupele hitleriste germane, noi ne-am reîntors la Paris. Doream să ajutăm poporul francez, pe care învățasem să-l prețuim și să-l iubim, în marea nefericire care se abătuse asupra lui. Colegii noștri francezi ne-au arătat în ce direcție putem fi folositori. Împreună cu dr. Sinculescu, și mai târziu dr. Camil, am fost antrenată să dau îngrijire celor care nu se mai puteau adresa oricărui medic
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
să fugă din fața lui însuși, să se retragă din real ori să evadeze din amintire în legendă. Dar pe scenă nu se joacă o singură piesă, ci, concomitent, câteva suprapuse. Travestiul, înscenarea misterului nu au atâta putere cât să biruie nefericirea și singurătatea de generații. Și din nou, predilecția barocă pentru poeticitate, simbolistică și culoare (marea este, la B., un personaj și o metonimie recurentă). Chiar dacă în al treilea roman, Capra neagră, scriitorul părăsește ambianța orientală, alegând un cu totul alt
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
A.E. Baconsky. Atunci când, dându-și seama cât de mult mai are de învățat, Baconsky s-a apropiat de viață și a lucrat cu seriozitate, el a dat poezii valoroase care au dovedit talentul său, posibilitățile sale de dezvoltare. Din nefericire însă, Baconsky crezând pesemne că el cunoaște îndeajuns viața, s-a depărtat de ea și a început să publice versuri scrise într-un stil alambicat, menit să acopere necunoașterea vieții și lipsa de idei. În ciclul de șapte poezii care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din această normalitate este de fapt profundul dispreț la adresa unei clase politice dominate de narcisism, rapacitate, prea puțină responsabilitate și o capacitate de „saltimbăncăreală” - pentru a-l cita pe Eminescu: „Panglicari În ale țării, care joacă ca pe funie”. Din nefericire, nu cunosc În toată opera lui Eminescu un vers care să fie mai actual decât sfârșitul Scrisorii a III-a - o satiră, e adevărat, dar... Mircea Mihăieș: La noi satira a devenit discurs realist! Vladimir Tismăneanu: Din nefericire, da, ca
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
funie”. Din nefericire, nu cunosc În toată opera lui Eminescu un vers care să fie mai actual decât sfârșitul Scrisorii a III-a - o satiră, e adevărat, dar... Mircea Mihăieș: La noi satira a devenit discurs realist! Vladimir Tismăneanu: Din nefericire, da, ca și tragerea de sfori, iezuitismul, machiavelismul, „bizantinismul” - În sensul pe care Îl remarca David Pryce-Jones... Mircea Mihăieș: ... În recenzia la cartea ta... Vladimir Tismăneanu: ...din Times Literary Supplement. Este adevărat. Nu știu dacă e o boală incurabilă, dar
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care În 1989 avea treizeci și unu sau treizeci și doi de ani și era pregătită să lucreze fie În exterior, fie În serviciile securității interne, ar avea astăzi patruzeci și șapte de ani. Mircea Mihăieș: Din fericire sau din nefericire, ei nu sunt foarte vizibili. Continuăm să vorbim despre aceiași oameni trecuți de șaizeci de ani! Vladimir Tismăneanu: Eu urmăresc fascinat cum se derulează dialogul nostru. La un moment dat ți-am spus, naiv, că nu cred că putem face
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lui Bacovia însuși. Între altele: Note de primăvară, Singur, Scântei galbene, Umbra, Amurg, Toamnă, Nocturnă, Plumb de iarnă, Fanfară. În A.c. sunt tipărite apoi câteva poezii inedite ale lui Ștefan Petică, privit ca un însemnat reprezentant al simbolismului românesc, din nefericire dispărut prematur (Cântece de seară, Între luptă și vis), și, de asemenea, versurile unor poeți minori, dar având toți, mai mult sau mai puțin, afinități cu orientarea simbolist-modernistă: Ion Amaru, N. Țintă, Agatha Grigorescu, G.D. Apostol, Mihail D. Stamate, I.
ATENEUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
păianjenului metalic. Te țineam pe după umeri, iar buzele mele, rătăcind prin părul tău, îți ardeau obrazul, urechea, cu adevărurile acelea tăiate în bezna irespirabilă a acelui cimitir zburător. Strigam sfârșitul, înfrângerea, inutilitatea vieții noastre irosite, orbirea stupidă a lui Șah, nefericirea popoarelor pe care le târâserăm după noi într-o aventură sinucigașă... Dădeai impresia că mă asculți, apoi, când avionul a început brusc un viraj strâns iar țipetele răniților au acoperit toate celelalte zgomote, te-ai desprins de mine și, scoțând
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
înnodate pe sub pântecul enorm. Cele două grupuri se apropiară unul de celălalt, se opriră la răspântia drumurilor, se priviră în tăcere. Cu doar câteva minute mai înainte, femeile tinere care mergeau spre răsărit credeau că ajunseseră la limita extremă a nefericirii: mai multe zile de mers pe jos, fără hrană, în frigul pătrunzător al nopților, o rafală de gloanțe în cursul dimineții, venită dinspre un camion german. Acum, nu se mai auzea nici un geamăt în grupul lor. Femeia însărcinată tăcuse și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]