8,065 matches
-
psihiatru în capitală. A debutat cu două poezii în revista „Iașul literar” (1965), iar editorial, cu volumul Balerina de fier, apărut în 1970. În versurile din Balerina de fier I. se definește ca un poet descriptiv animat de o vagă neliniște, fără o viziune proprie. Poemele, majoritatea pasteluri, sunt construite melodic, pe o structură muzicală repetitivă, apropiată de cea a baladelor minulesciene. Prozodia e tradiționalistă (versuri scurte, fără ingambament, rimate), notația descriptivă (inclusiv la nivel lexical) depășește rar pragul unui lirism
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
patronului lor, Constantin-Vodă Mavrocordat, precum și unele răspunsuri ale acestuia. Dacă vom spune că ele se citesc împreună ca un roman epistolar, nu este decât strictul adevăr. Nici o cronică n-ar fi putut reconstitui mai sugestiv și mai exact climatul de neliniște și de corupție în care politica internă a țărilor române, din cauza statutului lor special în raport cu Poarta, făcea obiectul unor tratative diplomatice. Succesul lor depindea de abilitatea, neobosit inventivă, cu care reprezentanții domnului știau să dobândească bunăvoința protectorilor turci prin mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cât și „poporului“73. • Ibidem, p. 539. • Ibidem, Anul LXX (1952), nr. 1-3, ianuarie-martie, p. 51. • Ibidem, p. 54. • Ibidem, Anul LXX (1952), nr. 4-5, aprilie-mai, p. 152. ȚĂRĂNIȘTII ȘI PROBLEMA AGRARĂ DIN ROMÂNIA (1935-1946) Dumitru Șandru În atmosfera de neliniște socială de la sate de la sfârșitul primului război mondial și de afirmare de către țărani a doleanțelor lor, în multe state din răsăritul Europei au apărut partide țărănești, care s-au declarat și s-au manifestat în principal ca purtătoare de cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care fusese învățat. Țăranul dobândea astfel experiență asupra eficacității directe 9. Războiul, cu consecințele lui economice, înrăutățind și mai mult modestele condiții de trai ale populației rurale, a avut ca efect nemijlocit apariția și dezvoltarea rapidă a unui proces de neliniște socială • C. A. Macartney and A. W. Palmer, op. cit., p. 150. • A. W. Palmer, op. cit., p. 178-179. • Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, New Haven, 1969, p. 165-166. • A. W. Palmer, op. cit. • C. A. Macartney and
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
român 26. Anticipând această soluție, Gorceakov spunea însărcinatului cu afaceri francez la Petersburg, Massignac, că armele cumpărate de Cuza și putința de a ridica o oștire de 125.000 de oameni, dacă organizarea militară proiectată avea să fie înfăptuită, „inspiră neliniște Puterilor învecinate“27. Mult mai direct, la 6/18 martie 1864, baronul Budberg făcea cunoscută opoziția Rusiei față de posibilitatea unei înțelegeri între ea, Austria și Prusia, și de eventualitatea unei ocupații a Principatelor 28. Prințul român mizase, în proiectata sa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
chiar dacă opus celui dorit, și-a dat seama că metoda este eficientă și s-a hotărît să găsească o cale de a o folosi În avantajul ei. A sesizat că anxietatea era cheia problemei. Afirmația „Nu mai fumez” Îi stîrnea neliniștea, În parte din cauză că fumatul era principala ei metodă de a se relaxa. Folosindu-și intuiția, a găsit alte cuvinte. A Început să spună „Neliniștea nu mă mai face să fumez” odată cu bătaia pe partea stîngă și „Acum fumez doar pentru
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
În avantajul ei. A sesizat că anxietatea era cheia problemei. Afirmația „Nu mai fumez” Îi stîrnea neliniștea, În parte din cauză că fumatul era principala ei metodă de a se relaxa. Folosindu-și intuiția, a găsit alte cuvinte. A Început să spună „Neliniștea nu mă mai face să fumez” odată cu bătaia pe partea stîngă și „Acum fumez doar pentru plăcerea și sănătatea mea” odată cu bătaia pe partea dreaptă. Anxietatea i s-a diminuat considerabil și a redus consumul de la un pachet pe zi
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
e-n stare să scrie cărți de bucate, eu de ce să nu fac rame? zice Suze. Iar ăia mici n-o să moară dacă o să muncesc și eu cîteva ore pe zi, nu? Tot mamă bună am să fiu. Îi văd neliniștea În ochi. E numai vina idioatei ăleia de Lulu. Suze nu și-a făcut niciodată griji că n-ar fi o mamă bună pînă cînd n-a cunoscut-o pe ea. Ok. A venit clipa ca Lulu să plătească pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
televizor. Și pînă la urmă o să se Întîmple ceva, și lumea o să zică „Vai, biata Becky, două săptămîni a născut sărăca!“. — Apropo, am vorbit cu domnul Braine, adaugă Luke. Vine direct aici, de la Portland. — A! mă sforțez să-mi ascund neliniștea. Super! Încep să respir disperată În tub, chinuindu-mă să-mi Încropesc În minte un plan de bătaie. Poate că baia are o ferăstruică prin care pot fugi. Sau aș putea spune că vreau să mă plimb pe hol, după
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
un concis comentariu consacrat eseurilor de istorie a artei din Pegas între Meduza și Perseu (I-II, 1985), Ștefan Borbély observa că această antologie devine „un jurnal indirect”, reflectând „devenirea de sine a unui încarcerat în angoase, care-și disciplinează neliniștea, obiectivând-o în corpul amăgitor al artei”. Observație exactă în ceea ce privește selecția conținută în volumele din 1985; dar o concluzie mai cuprinzătoare va putea fi formulată după încheierea seriei proiectate de autor. Eseurile rămase deocamdată în paginile diverselor periodice configurează un
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
și purității paradisiace. Țăranii sunt văzuți ca niște oameni arhaici, arhetipali, contopiți panteistic cu natura. Universul acesta, aproape protoistoric, este descris cu mijloacele pastoralei și ale eglogei. Simplitatea, candoarea, „primitivitatea”, iar în expresie - naturalețea sunt cultivate programatic, în contrapondere cu neliniștile secolului și cu caracterul lui „contrafăcut”. G. a tipărit numeroase cărți pentru copii, care indică o bună cunoaștere a universului celor mici, excelând în poetica basmului, a ghicitorii (Brad de munte, 1970, De-a baba oarba, 1971). A compus și
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
A compus și drame cu caracter poematic despre destinul lui Dimitrie Cantemir (Zodia Inorogului, 1983) sau despre realitățile satului moldovenesc postbelic (Viața în continuare, 1991). A tradus în special din literatura ucraineană (Taras Șevcenko ș.a.). SCRIERI: Mărul discordiei, Chișinău, 1969; Neliniști matinale, Ujgorod, 1969; Brad de munte, Chișinău, 1970; De-a baba oarba, Chișinău, 1971; La marginea câmpiei, Chișinău, 1972; Freamăt verde, Chișinău, 1974; Să vezi și să crezi, Chișinău, 1977; Ochi de stea, Chișinău, 1979; Înălțimi constante, Chișinău, 1979; Simplu
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
pentru a coagula „miezul” povestirii: pe un condamnat la moarte călăul nu are curajul să-l împuște (Vertical), un furt de mere se transformă în furtul unor cărți de la bibliotecă (Mere căzând). Autorul întreține uneori o stare de incertitudine, de neliniște, cititorului nefiindu-i îngăduit să „vadă” decât parțial acțiunea revelată dintr-un singur unghi: nu se poate ști, de exemplu, dacă într-un apartament întunecos se află un cadavru sau un om care doarme (Atențiune! Atențiune!). În scrierile următoare, accentul
GHIDRIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
poetică și o adâncire a stării de angoasă existențială de-abia conturată, ca mărturie a unei adecvări parțiale la real, în poezia de tinerețe. Alegerea miticului Ulise ca simbol al peregrinului răspunde dorinței de a conferi dimensiuni colosale, homerice, unei neliniști adânci, resimțită atât în esența ființei sale, cât și a neamului său condamnat la multimilenară rătăcire. Odiseea înscrisă în cele treizeci și cinci de poeme ale acestui ciclu se conturează în umbre ale căror profunzimi tragice rezultă tocmai din oglindirea în unda
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Fundoianu nu este nici un poet sentimental, nici unul descriptiv. El nu se supune la obiect în chip parnasian, nu exultă în maniera lui Fr. Jammes, nici nu evocă nostalgic, precum Ion Pillat. Contemplația nu-i provoacă adeziune, euforie, ci, mai degrabă, neliniște și tristețe. Fundoianu e un neliniștit care nu caută alinare în peisaj - ca un romantic sau ca un citadin -, dar care aleargă în natură spre a-și exacerba suferința, pentru ca pe un fundal impasibil zbuciumul să capete o mai mare
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
confruntare cu suferința, cu presimțirea morții. Poemele tipărite postum își trag seva, cum s-a observat, „din încordata veghe a minții și a sufletului, ostatecii unui trup condamnat să-și convertească prea devreme dorințe și bucurii de tot felul în neliniști, în presimțiri și sumbre chemări dinspre abisurile neființei” (Geo Șerban). Suferința sublimată devine, în proiecție poetică, laudă melancolică a vieții. Versurile configurează un lirism al șoaptei, al discreției, în pasteluri transparente, în cântece de leagăn, în notații succinte, în delicate
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
ale lui Horia Lovinescu o sursă existențialistă. Cea mai surprinzătoare imagine este aceea desprinsă din scrisorile lui V. Alecsandri, mirceșteanul fiind înfățișat nu ca un epicureic, răsfățându-se într-un regim de confortabilă luminozitate, ci ca o fire încercată de neliniști și exasperări ascunse, un poet trăind adevărate „drame ale creației”, pe care caută să le depășească printr-un subtil „ritual” de provocare a Muzei. De o acribie fără cusur și contând pe un exersat fler detectivistic, D. s-a afirmat
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
pref. Liviu Antonesei, Iași, 1998; Faldurile Mnemosynei, Iași, 1999; Pluta de naufragiu, pref. Paul Cornea, Iași, 2002. Ediții: Antim Ivireanul, Didahii, postfața edit., București, 1983; Margareta Faifer, Zâmbete pe șapte coline, Iași, 1992; Laurențiu Faifer, Teatru, Iași, 1994; Arșavir Acterian, Neliniștile lui Nastratin. Pagini de jurnal (1967-1982), pref. edit., Iași, 2000; I. L. Caragiale, Teatru și proză, pref. edit., Iași, 2000 (în colaborare cu Valeriu P. Stancu); Irina Andone, „Farmec dureros”. Poetica eminesciană a contrariilor, pref. edit., postfață Dumitru Irimia, Iași, 2002
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
Pop, la Oradea, apare în 1995 o selecție din scrierile sale. Centrată pe motivul luptei ,,cromozomice” dintre inspirație (emoție și intelect) și realitate (trup), reluare în alte dimensiuni a pateticei înfruntări romantice dintre idealitate și terestru, dar și figură a neliniștilor modernității - așa cum le conturează Cânturile lui Maldoror sau, la Nichita Stănescu, Lupta inimii cu sângele -, poeziei lui M. îi este caracteristică revărsarea unei spuneri aluvionare ce nu ținea seama de limitări prozodice. Ea răspunde însă trăirii dionisiace (,,dreptul la viață
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
de G. Călinescu. Datelor biografice verificabile li se suprapun trăsături fictive, derivate din lirica poetului, de unde un serafism romantic patetic, alternând cu sentimentul incompletitudinii ca sursă de nefericire. Dacă orizontul erotic eminescian e unul de lungă așteptare neîmplinită, de perpetue neliniști și exaltări, dacă totul focalizează în perspectiva iluzionării și a morții, Poetul, depășind servituțile omenești, se ridică suveran în etern. Speranțe își punea L. în Mălurenii (peste patru mii de pagini manuscrise), roman nedefinitivat, la care lucrează în ultimii ani
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
amintim faimosul episod povestit de Ieronim în Epistola 22 privitor la propria incapacitate de a recunoaște adevărata valoare a Bibliei, o carte a cărei lectură i se părea prea puțin plăcută în comparație cu cele păgâne. Puțin după aceea, Augustin, împins de neliniștea sa spirituală, s-a îndreptat către secta maniheienilor care, deși condamnată deja de autoritățile civile de un secol, exista încă la Cartagina, ca în întreg Imperiul Roman; în această sectă, el nu a ocupat un loc important, a fost doar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
clișeele triumfaliste aplicate lui Isidor chiar de către contemporanii săi. A fost un om măcinat de instanțe contradictorii: liberalism cultural și reprimare a ereticilor și a iudeilor, optimism naționalist și dureroasă pocăință în fața experienței păcatului și a slăbiciunilor omenești. De aici, neliniștea amestecată cu amărăciune, proprie unui om frământat și nefericit, pe care o putem surprinde în mod clar în două din epistolele sale adresate discipolului Braulion. Pe plan literar, calitățile și limitele lui Isidor sunt evidente. Limitele, în esență, sunt cele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
luptei spirituale împotriva pasiunilor; pentru a învinge, sfinții evită orașele și contactele cu oamenii, surse de tulburare, și se concentrează asupra liniștii sufletului. Caracteristica sufletului perfect este absența grijilor (to amerimnon), în timp ce sufletul nelegiuit este strivit de ele. Eliberat de neliniștea generată de bogății, separat de cercul persoanelor inutile, retras în solitudine, desprins de lucrurile sensibilie și chiar de senzații, sufletul poate atinge starea de contemplare a inteligibilelor. Mai ales aceste ultime teme sunt o dovadă a notabilei influențe a lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1985; Înainte și după Columb, București, 1986; Cumințenia pământului, București, 1987; Vasile Kazar, București, 1988; Arta engleză, București, 1989; A History of Romanian Art (în colaborare cu Vasile Drăguț), București, 1990; Introducere în literatura comparată, vol. I: Teoria, București, 1992; Neliniștile istoriei culturii, București, 1992; Între cucută și coca-cola, București, 1993; Călătoriile domnului Rubens, București, 1994; Columb și insulele zburătoare, București, 1994; Necunoscutul de la Ambasada Franței. Un episod al biografiei lui Giordano Bruno, București, 1995; Dicționar alfabetic al literaturii americane, București
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
spațiul bucovinean numele lui H. poartă cu sine aura unui mit: începătorul de geniu fulgerat de o soartă năprasnică. Versurile sale, „cântecele așteptării”, cum și le-a intitulat autorul, susțin acest mit prin atmosfera lirică vibrantă, prin spontaneitatea expresiei și neliniștea modernă a poetului „cu sufletul strâns între teascuri de cramă”. A fost considerat „întâiul poet modernist al Bucovinei” (Perpessicius). SCRIERI: File de poveste, îngr. I. Negură și V. Posteucă, Cernăuți, 1936; Haiducii, București, 1938. Repere bibliografice: Iulian Vesper, Luceafărul poeziei
HORODNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]