4,922 matches
-
m; - Câmpia Găvanu-Burdea, între Vedea și Argeș, coborând de la 200 m în nord-vest la 100 m în sud-vest; în zona Videle există exploatări petroliere importante; - Câmpia Burnaz, în sud, în lungul Dunării, între Vedea și Argeș, având aspectul unui câmp neted, la 80 - 90 m altitudine, care se termină printr un versant abrupt către Dunăre. Câmpia estică dintre Argeș și Prut, care este cea mai extinsă și mai complexă. La contactul cu Subcarpații există câmpii înalte (Câm pia Ploiești și Câmpia
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dealuri. La exteriorul ei se află o fâșie de câmpii joase (Câmpia Titu în vest și Câmpia Siretului inferior în nord-est), cu râuri mari care se revarsă frecvent primăvara. Cea mai mare parte a câmpiei este formată din câmpuri extinse, netede, cu crovuri și dune de nisip pe dreapta Călmățuiului și a Ialomiței. Ele coboară de la 90 - 100 m, în vest, la 20 - 30 m, în sud și în nord-est. În vest este situată Câmpia Vlăsiei, în centrul căreia se află
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cel mai adesea un drum). c) satul adunat sau aglomerat, cu gospodăriile grupate într-o textură regulată (străzile se intersectează în unghi drept); se întâlnește atât în câmpie, cât și în unele zone de podiș ori în depresiuni mari și netede. O variantă a acestui tip este satul compact, cu case grupate și mai strâns, cu porți mari, care marchează curțile interioare; este de influență germană, fiind întâlnit îndeosebi în sudul Transilvaniei și în Banat. După funcțiile economice. Prin tradiție, în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
nod de transport și centru universitar și cultural științific al țării. Orașul este situat în mijlocul Câmpiei Române, la distanță egală față de regiunea colinară din nord (Subcarpați) și de fluviul Dunărea, în sud. S-a dezvoltat într-o zonă de câmpuri netede, principalele contraste de relief fiind date de văile celor două râuri care îl străbat, Dâmbovița și Colentina, și de unele „dealuri“. Ca și alte orașe românești, Bucureștiul a apărut și s-a dezvoltat pe un teritoriu de veche locuire, după cum
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
substanțe cu proprietă ți hormonale sau reglatorii; ele acționează în cantități mici și pentru un timp foarte scurt. Prostaglandinele diferă între ele în ceea ce privește activitatea lor biologică. În general, acestea posedă proprietăți vasodilatatoare (scad presiunea sanguină) și de stimulare a musculaturii netede (contracția uterului gravid, a tractului gastrointestinal, a vezicii urinare și uretrelor,a tubilor spermatici și uterini) acțiune contrară vasopresinei. Prostaglandinele influențează metabolismul țesutului adipos la nivelul căruia inhibă lipoliza și anulează astfel efectul stimulator al unor hormoni asupra acestui proces
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
prin aceste proprietăți glutationul are o acțiune antiinfecțioasă și antitoxică. Octapeptide. Ocitocina și vasopresina Acestea sunt octapeptide ciclice cu structuri asemănătoare: Vasopresina Cele două octapeptide sunt secretate de lobul posterior al hipofizei și manifestă proprietăți hormonale. Ocitocina stimulează contracția musculaturii netede a uterului și a glandelor mamare, iar vasopresina crește presiunea sanguină și este antidiuretică. 4.3. Proteine Proteinele sunt substanțe organice natiurale cu o structură macromoleculară care prin hidroliză pun în libertate alfa aminoaacizi. 4.3.1. Caracterizare generală Proteinele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
perlate. Senzația de obstrucție constatată subiectiv de bolnav dispare prin efortul de tuse care este de cele mai multe ori uscată. Toate acestea se traduc anatomo-patologic prin: bronhii terminale obturate în care se descoperă numeroase celule calciforme mărirea de volum a mușchilor netezi. Astmul împreună cu bronșita cronică și enfizemul fac parte din bronhopneumopatia cronică obstructiva B.P.O.C. Astfel, bronșita cronică complicată poate avea aspect astmatiform, iar bronșita împreună cu astmul poate capătă modificări enfizematoase care înseamnă creșterea conținutului aerian în plamini. De aceea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
patologica va determina astfel scăderea acidității sanguine (alcaloza respiratorie). La anxioși calciul are tendința de a se lega în cantitate mai mare de proteine și se elimină prin urină. Calciul ionic scade, în acest fel, apărând contracții involuntare ale musculaturii netede laringiene și traheale, simțite de bolnav că “nod în gât” și sufocare. Terapia sindromului anxios Se va începe prin a-i explică bolnavului că senzațiile de sufocare, “nod în gât” sau crampe musculare apărute în condiții de stres sunt inofensive
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
seama că în zona albiei se găsesc frecvent blocuri de piatră cu dimensiuni de 1 m , acestea se vor îndepărta obligatoriu iar gropile rămase prin dislocarea acestora se vor nivela astfel încât suprafața de fundare a amprizei să fie cât mai netedă. Excavații în stâncă Excavațiile în stâncă se execută cu exploziv în cantitate redusă și cu pickamerul. Pe măsura executării excavațiilor pe versanți se vor executa și excavațiile în stâncă pentru nucleul de argilă și pentru galeria de vizitare injecții și
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
considerate substanțe cu proprietăți hormonale sau reglatorii; ele acționează în cantități mici și pentru un timp foarte scurt. Prostaglandinele diferă între ele în ceea ce privește activitatea lor biologică. În general, acestea posedă proprietăți vasodilatatoare (scad presiunea sanguină) și de stimulare a musculaturii netede (contracția uterului gravid, a tractului gastrointestinal, a vezicii urinare și uretrelor,a tubilor spermatici și uterini) acțiune contrară vasopresinei. Prostaglandinele influențează metabolismul țesutului adipos la nivelul căruia inhibă lipoliza și anulează astfel efectul stimulator al unor hormoni asupra acestui proces
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
realizând conexiunea între puls și inimă. Descrieri sumare privind anatomia cardiacă apar în Biblie și Talmud, descrieri caracterizate prin conotații religioase evidente. Hipocrat (460-377 î.e.n.) descrie pentru prima dată compartimentele cordului și structurile valvulare și definește pericardul ca „o tunică netedă ce acoperă inima și conț ine o cantitate mică de lichid asemănător urinii„. Hipocrat demonstrează pentru prima dată curgerea unidirecțională a lichidului (sânge) prin valva aortă. Un secol mai târziu Herophil (335-280 î.e.n.) descrie pentru prima dată artera pulmonară, pentru ca
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
derivate din crestele neurale migrează în jurul vaselor și se diferențiază într un fenotip elastogenic. Aceste celule se diferențiază progresând în sens cranio-caudal adiacent vaselor, de la trunchiul arterelor la ramurile arcului aortic, până când toate devin dobândesc caractere elastogenice. Concomitent, celulele musculare netede originale dispar în lungul marilor vase până la punctul de origine al primei ramuri aortice. Datorită tranziției de la circulația placentară la cea pulmonară imediat după naștere, ventriculul drept și trunchiul pulmonar al fătului sunt relativ bine dezvoltate, chiar dacă o cantitate mică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sângelui venos propriu inimii. AD este format din două porțiuni distincte, atât morfologic cât și embrionar. Între orificiile de deschidere ale celor două vene cave, mergând în stânga până la șanțul interatrial și în dreapta pâna la șanțul terminal His, peretele atrial este neted, reprezentân portiunea sinusală a atriului derivată din sinusul venos al tubului cardiac primitiv. Restul atriului prezintă în interior coloane musculare (miocardice) care reprezintă porțiunea trabeculară a AD, derivată embriologic din atriul primitiv. Raporturile atriului drept superior - vena cavă superioară; anterior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
invizibil, care are originea pe flancul drept al venei cave superioare și se termină pe marginea dreaptă a venei cave inferioare; corespunde crestei interne dintre atriul și auriculul drept numită crista terminalis; sulcus terminalis și crista terminalis separă porțiunea posterioară netedă a atriului numită sinus venarum (derivat embriologic al cornului drept al sinusului venos) de porțiunea trabeculară anterioară auriculară care reprezintă jumătatea dreaptă a atriului primitiv; venă cavă inferioară. AD prezintă pentru descriere șase pereți, după cum urmează: peretele anterior care prezintă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
după cum urmează: peretele anterior care prezintă coloane musculare orizontale, asemănătoare dinților unui pieptene, numite mușchi pectinați, care se desprind de pe creasta terminală His (corespunzătoare șanțului omonim situat la unirea peretilor anterior și lateral) și patrund în auriculul drept; peretele lateral, neted, se întinde între orificiile venelor cave; în centru proemină intracavitar, formând tuberculul intervenos (sau intercav) Lower, mai vizibil înainte de extragerea inimii din cavitatea toracică; în dreptul său se termină extremitatea superioară a limbului fosei ovale; peretele posterior este format de septul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
poate deshide datorită proximității sale în atriul drept. Morfologia internă a atriului drept Principalele elemente morfologice interne ale atriului drept sunt: crista terminalis care reprezintă mulajul negativ al șanțului terminalis de pe fața externă a cordului, cristă ce separă aria posterioară netedă a atriului (sinus venarum) de porțiunea rugoasă anterioară (regiunea trabeculată) a atriului propriu-zis și a auriculului corespunzător; trabeculațiile care se extind în afara marginii auriculului și se numesc mușchi pectinați; fosa ovalis se află la nivelul peretelui septal interatrial și reprezintă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
proemină pe fața sternocostală deoarece trunchiul pulmonar încrucișează anterior aorta ascendentă. Morfologia internă a ventriculului drept Creasta supraventriculară (pintenul lui Wolff) împarte ventriculul drept într-un tract de injecție (regiune trabeculată, rugoasă, orientată inferior) și un tract de ejecție (infundibulum neted, orientat superior). Trabeculele cărnoase ale tractului de injecție sunt creste musculare sau fascicule de miocard. Se descrie o creastă musculară care pornește de la nivelul septului interventricular și peretele anterior al ventriculului drept și se orientează spre baza mușchiului papilar anterior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
inseră pe cuspele posterioară și septală. Mușchiul papilar al conului are o dimensiune extrem de redusă dar funcția sa este mult mai importantă decât numele. Mușchiul papilar al conului este situat la extremitatea medială a crestei supraventriculare la joncțiunea între porțiunile netedă și rugoasă ale ventriculului drept. La acest nivel ramul fascicular drept ocupă o poziție subendocardică în ventriculul drept. Mușchiul papilar al conului în anumite circumstanțe este reprezentat doar de un număr redus de corzi tendinoase ce au originea la nivelul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
depresiuni ce corespunde fosei ovale; această depresiune poate fi mărginită de o plică semilunară, rest al septului primum, numită valvula foramen ovale sau falx septi; peretele lateral, orientat spre dreapta, este îngust și prezintă orificiile venelor pulmonare drepte; peretele posterior, neted, prezintă pe stânga orificiile de deschidere ale venelor pulmonare stângi, superioară și inferioară; peretele medial, orientat spre stânga, prezintă anterior orificiul atrioventricular stâng prevăzut cu valva atrioventriculară stânga (bicuspidă sau mitrală), iar posterior, intrarea în auriculul stâng; peretele superior, îngust
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
participând la delimitarea sinusului oblic al pericardului (Haller). Morfologia internă a atriului stâng Atriul stâng este mai îngust și prezintă pereți mult mai trabeculați decât atriul drept. Auriculul stâng nu prezintă crista terminalis, motiv pentru care interiorul atriului stâng este neted și relativ lipsit de elemente caracteristice, deși pot fi identificate câteva orificii mici de deschidere a venelor cardiace minime (vene thebesiene). Venele pulmonare drepte se deschid pe peretele drept al atriului stâng, dar există cazuri însă în care venele pulmonare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
atriul stâng, sinusul venos coronar și vena pulmonară stângă inferioară. Morfologia internă a ventriculului stâng Cavitatea ventriculului stâng este separată prin cuspa anterioară a venei mitrale într-un tract de injecție și un tract de ejecție, orientat spre dreapta. Partea netedă a tractului de ejecție situată adiacent valvei aortice o constituie vestibulul aortic. Trabeculele cărnoase, mai numeroase sunt interconectate și mai bine dezvoltate la nivelul apexului și a peretelui posterior, și absente în vestibulul aortic. La nivelul cavității ventriculului stâng se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se descriu doi mușchi papilari: mușchiul papilar anterior cu originea pe peretele sternocostal și mușchiul papilar posterior cu originea pe diafragm, fiecare fiind atașat prin corzi tendinoase de ambele cuspe ale valvei mitrale. Porțiunea superioară a septului interventricular este relativ netedă datorită orientării inferioare a fascicolului stâng sistemului de conducere dispus subendocardic și orientat spre o lamină subțire de țesut conjunctiv. Pseudotendoanele constituie elemente proeminente ale ventriculului stâng dispuse în apropierea regiunii apicale. Ocazional pot fi descrise benzi groase ce părăsesc
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
al atriului drept. Nodulul atrioventricular este situat pe trigonul fibros drept, într-o regiune triunghiulară limitată de ostiumul sinusului coronar, cuspa septală a valvei tricuspide și porțiunea membranară a septului interventricular. Adiacent nodulului atrioventricular pot fi identificate în țesutul conjunctiv neted celule ganglionare parasimpatice. Fibrele nodulului atrioventricular sunt structuri specializate (înguste) care au rolul de a întârzia impulsul nervos, motiv pentru care funcționează ca pacemaker cardiac secundar, fibrele având o rată scăzută de depolarizare (40/min. versus 70/min). Vascularizația arterială
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
tehnici chirurgicale precise au drept rezultat minimizarea complicațiilor anatomice în chirurgia cardiacă. * Elemente de histologie cardiacă Endocardul, stratul intern al peretelui cordului, este alcătuit din țesut endotelial ce tapetează toate cavitățile inimii și scheletul fibros al valvelor, asigurând o suprafață netedă pentru circularea sângelui astfel încât nu sunt declansate mecanisme ale coagularii. Endocardul este compus dintr-un endoteliu continuu, așezat pe o membrană bazală.Țesutul conjunctiv subendotelial este dens și conține numeroase fibre și lame elastice care vor constitui scheletul cardiac. Țesutul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nervoase vegetative. Epicardul este limitat la exterior de mezoteliu (strat unic de celule aplatizate) care permite filtrarea unui lichid seros. Acest lichid lubrefiază și facilitează mișcările epicardului pe fața parietală a pericardului. Epicardul conține fibre colagene și câteva fibre musculare netede. Din punct de vedere structural țesutul striat de tip cardiac conține: * celule musculare cardiace numite miocardiocite de lucru (atriale/ventriculare); * celulele sistemului excitoconducător: celule P (pacemaker), celule T (de tranziție) și celule Purkinje. În secțiune transversală, la microscopul optic, miocardiocitele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]