6,179 matches
-
copilăriei și adolescenței și se revăzu, de cele mai multe ori singură pentru că, se întâmpla adesea, mama să fi fost de gardă în seara de ajun. Și acum, privind cu luare-aminte spre tânărul acesta, de care destinul o legase prin acele fire nevăzute, simți că viața ei va căpăta o altă față. I se părea că trăiește un vis din care îi era teamă să nu se trezească. Îi zâmbi cu atâta dragoste încât Eugen, surprinzând-i expresia, ridică din sprâncene, o trase
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
inițiative of this project aș a sign of friendship which binds them since childhood. Florilegium Lyric Vasluian anthology, Sfera Publishing House, Bârlad, 2015. *** DANS Nu e doar o întâmplare ca dansăm pe ringul vieții. Graiul dansului sculptează cu o dalta nevăzuta sângele speranței noastre. Pași mărunți sau uriași, zgâriați de caldarâmuri, ne înscriu în traiectorii largi, înguste sau perfide unde nimeni nu trișează dar se-aude cum respiră pătimașa - inima... Însă cum vom ști să ducem lutul adunat sub tălpi și
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ANA ANTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375102_a_376431]
-
m-am simțit schimbată și luminată. Sfântul a zise către îngeri: Când veți fi împlinit pentru acest suflet tot ceea ce este trebuincios, îl veți duce în locuința pe care a pregătit-o Domnul pentru mine.". Apoi sfântul s-a făcut nevăzut. Îngerii m-au luat și ne-am îndreptat spre Răsărit.". Oamenilor luminați de Dumnezeu li se încredințează că, la cea de pe urmă suflare, faptele lor sunt puse în balanță, în cumpănă și: Dacă partea dreaptă este mai ridicată decât cea
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
frumoaso! Întinde-mi o mână ori deschide-mi fereastra, întunericul dispare și lumina e-n toi! Rămâi în mine ca o stea luminoasă, vestind mereu o naștere, o străfulgerare venită din neant a căzut peste mine, împins de-o forță nevăzută am intrat în acele adâncuri, cu groaza că te-ndrepți spre nu-știi-unde, atracția spre dincolo e un miraj, știi sigur că pornești acolo și totuși te lupți să rămâi aici, aerul tău e mereu altundeva, drumul mereu diferit, în mine
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
ce-i mai bun, mâini strânse într-o rugăciune, Cerului trimisă, mâini pline de duioșie ce lacrimile-ți șterg. Mâinile mamei, calde, iubitoare, pline, ce te cuprind când vii și flutură, în urmă, la plecare. Sunt mâinile de care fire nevăzute te leagă, sunt mâinile din care ți-ai luat, cu timpul, zborul, sunt mâinile care au-ndurat, în dragostea nemărginită, și răni, și frig, dureri și-atâtea greutăți. În calmul lor, mâinile mamei, tăcute, reci și vlăguite, pe ultimul ei drum
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
eternul ciclu al paradisurilor stelare, în infinit se-ating liniile paralele. Respiră, privește și-ascultă prin respirația, ochii și-auzul universului! Cândva aripile ni se vedeau, încă le mai avem, copiii și tinerii le folosesc în zborul lor prin lumi nevăzute. Cu aripile tinereții, gândul prinde înveliș în azurul cerului. Asculți bătăile inimii? Sunt părți din simfonia pământului ce-și poartă în noi mesajul - viața are un sens -, nu uita cine și de ce suntem aici. LUMINĂ-N VEȘNICIE Suntem călători pe
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
din jur, ninsoare de petale, albe și roz. La fiecare adiere de vânt, crengile celor doi vișini se-ating, se-nfioară, se mângâie, se-mbrățișează. Un dans amețitor! Explozie de lumină. Prin respirația iubirii, seva coboară-n adâncuri, spre rădăcinile lor nevăzute, urcând, apoi, prin primii boboci de floare. Câțiva pași în călătoria inimii... Simbol al credinței. Totul! De la un grăunte de nisip la galaxii necuprinse. Într-o lume cu bariere, fără bariere, veșnicul! Pe marginea subțire al cuvântului, din lumea tăcerii
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
cine crezi tu că minți? Iar ți-ai pus mască tragică în așteptarea Pandorei ai cărei copii nu mai vor să sada în lacra... Gândul rău se întinde pecingine pe ziduri mâzga a privirii lăuntrice... „Ceea ce e mai prețios rămâne nevăzut” zicea Saint-Exupery. Cu siguranță. Partea bună nu se vede nicicum cu ochiul liber. Îți trebuie dioptrii pentru suflet. Nimic nu e suficient pentru Singurătatea mea, nimic nu pare s-o satisfacă. Veșnic nemulțumită. A-mbătrânit și ea, sărăcuța, a făcut riduri
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
Unde-ai fost până acum de n-ai trăit? Și ce-ai așteptai de te-ai lăsat sedusa de tine însăți? Treci prin toate ușile închise până la mine și nici ferestrele zăbrelite nu-ți sunt stavila prin ziduri te strecori nevăzuta, neauzita și te instalezi în mine confortabil ca-ntr-un cuibar de neliniște. Așa ești tu, de nelepădat, de neînlocuit, imperios necesară! Nici nu pleci și mi se face de tine un dor fără sațiu... Cum să mai suport așteptarea
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
Și doar vă creasem atât de frumoși, atât de buni, atât de curați, vă inventasem și sufletele. O, ce suflete, de-o șchioapă! V-ar trebui dioptrii pentru suflete, orbilor! Dioptrii forte, poate așa o să mă zăriți atunci când mă fac nevăzută. Rămâneți cu bine în găoacea voastră domestică, la gura vetrei la care dansează amantele voastre frenetice, dezgolite de suflet, femei voluptoase învăluite în purpură. Rămâneți să spargeți semințe-n timpanele mele gingașe care țiuie de două decenii și jumătate și
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
de muncesc pe brânci. Se conturează totuși ceva, duhu-mi tresaltă, Văd în fundal o cruce, un Om ce-I răstignit, Apoi, piesă cu piesă, ca forma sub o daltă, Se revelează Harul și Cel ce m-a iubit. O mână nevăzută așează cu răbdare, Tot ce-am stricat o viață prin felul meu corupt Și mă trezesc din somnul ce dus-a la pierzare Și cu dorință castă încep din nou să lupt. Să lupt lupta cea bună, să port stindardul
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375174_a_376503]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LOCUINȚA Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Locuiesc la periferie, la marginea timpului, pion minuscul pentru energia vitală a universului, în holul zilelor răstignite de spațieri nevăzute. Locuiesc pe un carusel, trambulină pentru eternitate. Mă azvârl cu inima în palmă în fața cântării orelor, sunt însă și azvârlită de stările aprinse de viață. Cad și mă ridic între râsul și plânsul anotimpurilor. Întâmpinată de mângâierea vremii, alerg după
LOCUINȚA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375210_a_376539]
-
repetă idei și acuzații nefondate, judecă și calomniază pe ierarhii care au aprobat documentul Sinodului din Creta referitor la relațiile Bisericii Ortodoxe cu alți creștini. Într-o vreme în care Biserica Ortodoxă este atacată de multe forțe exterioare văzute și nevăzute ale fenomenului secularizării, acești răzvrătiți din Biserică, sub pretextul că apără Ortodoxia, tulbură din interior pacea și unitatea Bisericii, deoarece nu sunt călăuziți de Duhul lui Iisus Hristos. Totuși, în marea lor majoritate, clerul, monahii și credincioșii Bisericii Ortodoxe Române
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
de pe scaun, s-a dus la el, i-a îndesat niște bani în buzunar, așa ca un nabab că nici lu' Zărzărică nu i-a venit să creadă și s-a reîntors la locul lui. Iar Zărzărică s-a făcut nevăzut de teamă să nu se trezească trist din acest vis frumos. - Eu acum intru în viață ca om matur, dar sunt scârbit de această tagmă de lupi, care au învățat discursuri demagogice, doar ca să adoarmă vigilența naivilor. Referință Bibliografică: Ne-
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 13 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375274_a_376603]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > ÎNCERCĂRI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului ÎNCERCĂRI În momentul când începi să scrii desigur că încerci să-ți deschizi acea parte a sufletului încă nevăzută de cei care te înconjoară, și cu atât mai mult de alții mult mai îndepărtați. Nu neapărat cei care scriu vor deveni celebri, dar încercările lor sunt exerciții de curaj pe care foarte mulți nu le au. Fiecare scriitor sau
ÎNCERCĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372639_a_373968]
-
în schimb, cei care perseverează în greșeală, ceea ce e un spectacol penibil. Bună vorbă a spus Baltasar Gracián: mai rău decât o proastă cauză e apărarea ei și mai rău decât răul e s-o prelungești, în loc s-o faci nevăzută. În concursul de alergare prin viață, aceste ființe rămân mult în urma propriei persoane, trișând jalnic ca să câștige în jocul cu ei, dar nereușind altceva decât să se facă de râs. De când am descoperit această posibilitate, încerc mereu să nu ajung
INTERVIU CU D-NA IOANA PARVULESCU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372663_a_373992]
-
Rugăciunea lui Iisus - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” - se poate rosti oricând și oriunde, potrivindu-se la fel de bine și nevoitorului din pustie, și creștinului care viețuiește în tumultul cetății. Căci amândoi poartă același război nevăzut, cu aceleași „duhuri ale răutății” (cf. Efes. 6, 12), și amândoi au trebuință de aceeași armă nebiruită: Numele lui Iisus pentru care ambii trebuie să se „roage neîncetat” deoarece au de atins aceeași țintă: - a mântuirii sufletului și a trupului
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
de sufletul său. În timp ce doarme, mănâncă, bea, muncește, mireasma rugăciunii se răspândește din sufletul său. De acum înainte nu se mai roagă în anumite momente, ci mereu. Mișcările minții curățite sunt glasuri tăcute care cântă, în taină, o cântare Celui nevăzut” - spune Sf. Isaac Sirul. Iar pelerinul ne mărturisește: „M-am învățat atât de bine cu rugăciunea inimii, încât o lucram neîncetat, iar, în cele din urmă, am simțit că mergea de la sine, fără nici o lucrare din partea mea; rugăciunea izvora în
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
început: cei care au creat și creează literatură fantastică au altfel de trăiri, cu totul deosebite față de autorii realismului perfectibil al descrierii văzutului. În proza fantastică văzutul real este o parte a existenței autorului, care trăiește din imaginea imaginii realizate nevăzute, necontrolate. Este o detașare a eului creatorului de fantastic de egoul teluric profan, amnezic și lipsit de entuziasm. De aceea, în literatura populară, au apărut miturile, legendele, basmele care nu sunt altceva decât trăiri nobile ale omului în mediul său
CURSUL DE LITERATURĂ FANTASTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372753_a_374082]
-
nu sunt altceva decât trăiri nobile ale omului în mediul său, spunem noi, însă vom putea constata superioritatea clipelor meditației, a acelui, să-i spunem, transcendentalism . Toți mă priveau și îi simțeam cum încercau să pătrundă în lumea aceea a nevăzutului care, acum, le crea un moment de legare a existenței lor telurice cu eul cosmic. Intraseră într-o visare pe care o vedeam pe chipurile lor. Câțiva dintre ei călătoreau în lumea magnifică a lui Harry Potter și le observam
CURSUL DE LITERATURĂ FANTASTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372753_a_374082]
-
lucruri mărunte, pe care le considerăm importante existenței, lăsând entitatea din noi să sufere, fără a-i da putința să gândească prin idee că lumea nu suntem noi, ci doar cuvântul meșteșugit, care se înalță la ceruri odată cu fiindul nostru nevăzut. Poetul, profund creator, a fost cel care a înțeles că entitatea-om s-a rupt, de la păcatul adamic încoace, de toată admirația înțeleaptă a ideii și a meditației înălțătoare spre înaltul deusian al valorii. Cerul a fost cel care poetului
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
de măr. Florile albe de măr sunt un simbol pentru această sărbătoare, dar și o frenezie a unui început care nu se va sfârși niciodată. Taina ajunului nașterii Domnului va rămâne un miracol al petrecerii neîntrerupte a creștinului cu lumea nevăzută și neștiută de dincolo. Trăirile acestor zile nu se pot descrie, iar puterea omului nu va putea înțelege niciodată, în adevăratul lor sens, cele șapte acte ritualice de comunicare cu realitatea divină, care pecetluiesc legătura dintre divinitate și om: botezul
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Mulțumesc lui Dumnezeu că m-am născut într-un teritoriu creștin și n-aș lua în mână un kalașnikov să-l apăr pe Dumnezeu -făcătorul celor văzute și nevăzute - și nici pe trimisul Său, Fiul ” născut, nu făcut”pentru că nu are nevoie de apărarea mea - o gâză, un fir de nisip- ci aș arăta doar iubire, așa cum am fost îndemnați de reformatorul moral Iisus prin îndemnul Său la IUBIRE
CE ESTE DE FĂCUT? de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372779_a_374108]
-
Rugăciunea lui Iisus - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” - se poate rosti oricând și oriunde, potrivindu-se la fel de bine și nevoitorului din pustie, și creștinului care viețuiește în tumultul cetății. Căci amândoi poartă același război nevăzut, cu aceleași „duhuri ale răutății” (cf. Efes. 6, 12), și amândoi au trebuință de aceeași armă nebiruită: Numele lui Iisus pentru care ambii trebuie să se „roage neîncetat” deoarece au de atins aceeași țintă: - a mântuirii sufletului și a trupului
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
de sufletul său. În timp ce doarme, mănâncă, bea, muncește, mireasma rugăciunii se răspândește din sufletul său. De acum înainte nu se mai roagă în anumite momente, ci mereu. Mișcările minții curățite sunt glasuri tăcute care cântă, în taină, o cântare Celui nevăzut” - spune Sf. Isaac Sirul. Iar pelerinul ne mărturisește: „M-am învățat atât de bine cu rugăciunea inimii, încât o lucram neîncetat, iar, în cele din urmă, am simțit că mergea de la sine, fără nici o lucrare din partea mea; rugăciunea izvora în
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]