3,544 matches
-
admirative ale bărbaților, ca obiect sexual (obiectivat), ea știe foarte bine ce face, știe să își controleze propria imagine. Aceasta lasă loc posibilității ca Madona să submineze chiar imaginile și cadrele pe care le exploatează pentru a deveni o "stea norocoasă". Evitînd construcția bazată pe narațiune a majorității videoclipurilor din perioada respectivă, "Lucky Star" prezintă un colaj de imagini cu corpul Madonei. Videoclipul o înfățișează dansînd plină de energie, singură sau alături de doi parteneri, în posturi erotice și expunîndu-și corpul și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
public care se simțea inspirat de modul ei de a epata prin afișarea unor standarde și coduri tradiționale. Un alt videoclip de succes din prima perioadă, "Borderline" ilustrează motive și strategii care o vor transforma pe Madona într-o "stea norocoasă". Imaginile narative ale videoclipului împletesc două secvențe pentru a ilustra cîntecul de dragoste. În secvențele color, Madona cîntă, flirtează și seduce un tînăr de rasă hispanică, iar în cele alb-negru un fotograf alb îi face fotografii instantanee și o curtează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de a trăi viața cotidiană cel puțin pentru cei privilegiați. În orice caz, nu trebuie uitată mizeria în care trăiește marea majoritate a oamenilor și faptul că trebuie să luptăm pentru ca aceștia să aibă aceleași oportunități ca și cei mai norocoși dintre noi. În plus, trebuie să acceptăm în mod conștient noile tehnologii și noua cultură și să concepem moduri prin care viața să devină mai bună și să facem astfel încît ele să fie accesibile tuturor. Aceasta însă impune reflecția
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
punem capăt, probabil pentru totdeauna, unei activități de peste un deceniu pe care am efectuat-o cu pasiune - și de ce să nu recunoaștem - cu plăcere. Rămâne ca această ediție să fie continuată cândva - în mileniul următor - de un editor potențial mai norocos decât generația din care facem parte, generație care a suportat, fără vreo vină, toate perioadele de tranziție de o jumătate de veac încoace, în această nefericită țară situată la răscrucea tuturor furtunilor istoriei. t.a. 26 februarie 1996 8 notă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și tractoriști moldoveni. Condițiile în care erau primiți aceștia la început, în anii 1956 - 1958, lăsau de dorit: “Eram lăsați direct în câmp, în corturi de campanie de câte 30 - 40 de persoane, la mare distanță de localități. Alții, mai norocoși, erau cazați în așa-zise cămine, unde condițiile sanitare lipseau. Pentru a nu mai aminti de foame, boli și frig... au fost vremuri grele”, povestește Ion Guzun, un bătrân basarabean care a rămas cu traiul în Kazahstan. Ulterior, o modalitate
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
știm prea bine, că lui îi datorăm mare parte din reușitele noastre. Elevii lui sunt răspândiți în lumea întreagă și nu cred că este unul care să nu-i datoreze un nemărginit respect. Rămas bun, Dom’ Profesor, am fost extrem de norocoși să te avem dascăl. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace ! Într-adevăr, așa cum au spus și alții, în celelalte comentarii, a fost un om deosebit. L-am avut ca profesor timp de 4 ani și cu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
B. Conta, Instrucția și Cultele D. Giani, Justiția. Pentru câteva zile patimile politice și polemicile acre lasă locul entuziasmului pentru marele act național săvârșit. Comerțul Capitalei dă lui Ion Brătianu un banchet de peste 300 tacâmuri spre a-l sărbători pentru norocoasa salvare de atentat. Pe ziua de 1 aprilie 1881 s-a inaugurat Casa de Economii din nou înființată. Casa a fost instalată în localul Casei de Depuneri. Regele a fost de față și a făcut întâiul vărsământ de 300 lei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cultură, dacă nu desăvârșește întotdeauna, dar purifică și înalță. Dar mai este un motiv, hotărâtor motiv acesta: aproape toți studenții cari au stat în fruntea mișcării de la 1884 au fost naturi independente, pe când, spre a ajunge în România - afară de excepții norocoase - se cer spinări încovoiate. Am vorbit mai sus despre manifestarea pe care au făcut-o studenții în fața legațiunii austro ungare, ca protestare împotriva agresiunii înfăptuită la Cluj de către studenții unguri față de studenții români. Să mai adaug câteva amintiri asupra acestui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
grijă! Deci am schimbat data, de comun acord cu cei de la județ. 6. Eu insist să dai la facultate! Și nu-i nici greu! Important e să te hotărăști! 7. Domnul Paler mi-a trimis romanul său ultim, "Un om norocos"! Îl citesc, sedus ca de obicei! N-are personaje, are numai idei îmbrăcate de "personaje". Același moralist inventiv și profund! Și cît caracter! 8. Stoiciu nu mi-a răspuns nici acum la o epistolă din 13 februarie. Nu știu ce-i cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
din rândul lor, s-au ridicat mulți cu atitudini deosebite și au știut să le cultive pentru binele lor și al celor din jur. Familia, satul, școala a încurajat și sprijinit astfel de cazuri, pe care i-au socotit mai norocoși. "Pe cei îndrăzneți îi ajută norocul" (Vergiliu). Prin profesia lor, s-au remarcat în mod deosebit: Cornel Nemțoc, fiind depistat cu reale aptitudini sportive, s-a dedicat pregătirii pentru canotaj, de performanță și a reușit. A obținut medalia de aur
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și l-a așezat lângă ceilalți, la grindă. Acum erau mai mulți de zece. Cel mai frumos însă, era al meu... Eram atât de fericită! Îmi trecuse și somnul și nu-mi doream decât să văd cine a mai fost norocos. Tata însă m-a luat în cârcă și m-a dus în casă. Le-am urat la toți noapte bună și i-am poftit pentru a doua seară la desfăcat. L-am rugat pe tata ca la primăvară să semene
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
modul în care vorbește despre ea, despre Victor, fiul ei, despre nunțile la care cântă. Dragostea pentru folclor îi transpare prin toți porii. Astăzi ne mândrim că, între casa natală din Costișa și "Casa Lavric Restaurant" din Iași strălucește steaua norocoasă Laura Lavric, posesoare a unui impresionant palmares, în arta interpretativă, a cântecului popular românesc din Bucovina și în special din satul său natal, Costișa. Burciu Gheorghe Printre familiile cele mai înstărite din Costișa se numără și cea a lui Burciu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mireasă a primit în dar un „obi”(brâul care se leagă peste kimonou), iar viitorul mire o „hakama”( un gen de pantalon tradițional) neagră ,ca simbol al fidelității în căsnicie. În cadrul logodnei s-a stabilit data nunții într-o zi norocoasă, conform Calendarului Japonez. Anotimpurile preferate pentru nunți sunt toamna și primăvara. Cei doi au ales toamna... „Ceremonialul” a avut loc într-un Altar shinto. Mireasa purta un splendid kimono alb din mătase cu o glugă tivită cu roșu, iar mirele
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de data aceasta, s-a început turnatul sake-ului tot de la mire ca și prima dată. Operațiunea s-a repetat „de 3 ori câte 3” (la fiecare în parte) = 9 ori. La japonezi, numărul „9” este considerat a fi un norocos. La sfârșit, mirele și mireasa au mers în sanctuar (sinonim cu altarul din bisericile noastre) unde au mulțumit zeilor, apoi au depus ramuri de „sakaki”un copac sacru. La sfârșit, „fecioarele” au turnat sake și în cupele participanților, timp în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
pelerina de ploaie și la umbrela din geanta pliantă nelipsită la deplăsarile pe două roți, și încet- încet (la propriu, că pedalam la deal), am ajuns în comuna Ștefan cel Mare. Am telefonat la Roman: începuse să picure. Eu eram norocos, se învârtiseră norii desupra mea, se burzuluiseră sonor, dar m-au iertat. Încă neștiind că vremea se va îndrepta, priveam îngrijorat cerul. Trebuia să-mi dozez efortul dar grija de ploaia iminentă mă grăbea involuntar, chiar la deal. Mare bucurie
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
bine/ Bunule Sfinte Terapont chiar/ din unealta supliciului bahic și-au făcut/ pahar pentru candelă/ reîntorcându-se la psalmii poeziei care/ în egală măsură merg spre zeu și/ spre om efemer acesta/ stârpitor de singurătate prin harul ctitoritului/ oarecum mai norocos decât zeii noștri de tranziție la/ ei înșiși/ nepreocupați de evoluție ci de/ statornicie cică preocupați drept clișeu multiplicat la/ xeroxul albastru al Cerului. Auzi-mi ruga/ și iartă-mă pre mine maculatul că/ te-am decretat Sfinte drept părinte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Em. Petrescu a fost de răsunet și s-a derulat în paginile revistei clujene Steaua pe parcursul unei jumătăți de an. A.B.Ce prietenii literare ați legat în viața dvs.? În privința prieteniilor literare, pot spune că am fost un om norocos încă din liceu. La Bârlad, prin clasa a IX-a, l-am cunoscut pe Alexandru Tacu, pe atunci un foarte tânăr muncitor, care scria versuri și frecventa cenaclul condus de eminenții profesori Harry Zuppermann și Constantin Parfene. El mi-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Sighet, a fost amabil să scrie o prefață. Acum, revocând povestea apariției, îmi dau seama că la realizarea volumului a avut contribuție mai mare sau mai mică un grup de poeți de la Pancevo până la Chișinău. Cred că sunt un om norocos cu atâția prieteni, nu? A.B.Ce ne povestiți despre "Metamorfozele lui Casanova"? Un titlu interesant, incitant... Cartea nu întâmplător a primit acest titlu, un titlu bun atrage cititorul. Casanova există în fiecare din noi, cum scrie Ion Deaconescu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aprige, mai scânteietoare, unghiurile de vedere sunt ceva mai variate, mai deosebite decât la comunicările sau întâlnirile plicticoase și comune. A.B.În amintirile dumneavoastră, despre relația specială Preda Nichita Ivănescu, ce regretați foarte mult astăzi? Vă simțiți un om norocos? Multe lucruri le regret. Ce regret foarte tare, cum zicea celebra cântăreața Edith Piaf, regret totul. A.B.De ce? Pentru ca astăzi aș ști să mă port mai înțelept, mai bun, mai diplomat, să nu mai privesc totul atât de simplu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
actul suprem ca orice maestru, și... mi-a tipărit o carte de poeme de 500 de pagini în anul de grație 1979, "La Baaad", prima ediție. Și, ca să vă răspund complet la întrebare, da, pot să mă consider un mare norocos, pentru că sunt unii care trec prin literatura română și nu știu ce este aceea o mare prietenie literară și gustul acestei relații. E mare păcat! A.B.-Dar cu Nichita cum a fost? Cu Nichita, cu tristețe spun, am eșuat, am ratat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
peisaj), reproduceri (Vifor de Al. Vlahuță), traduceri etc. Dar iată, spre aducere aminte, textul lui Vasile Alecsandri la Imnul Regal: „Trăiască regele / În pace și onor, / De țară iubitor / Șiapărător de țară! / Fie Domn / Glorios, / Peste noi. / Fie-n veci norocos / În război. / Trăiască patria / Cât soarele ceresc, / Rai vesel pământesc / Cu mare, falnic nume! / Fien veci / El ferit / De nevoi. Fie-n veci / Locuit / De eroi./ O Doamne sfinte, / Ceresc părinte, / Susține cu a ta mână, / Coroana română./ O Doamne
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la creștinism, numai deznădejdea omenească de pe cruce dovedește integritatea și seriozitatea jertfei nu doar pilde și aforisme ne oferă Mîntuitorul, ci carne și sînge, chin și deznădejde. În pușcărie Îl simte aproape palpabil, prezent, pe Hristos, ca atare se consideră norocos, incredibil de norocos. În instanță, derularea procesului celor douăzeci și cinci de intelectuali din grupul mistico-legionar al lui Noica este narată cu acuitatea celui ce le-a trăit cu inima trează și vibrînd de durere. Sintetic, din depoziția monahului vom afla cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
deznădejdea omenească de pe cruce dovedește integritatea și seriozitatea jertfei nu doar pilde și aforisme ne oferă Mîntuitorul, ci carne și sînge, chin și deznădejde. În pușcărie Îl simte aproape palpabil, prezent, pe Hristos, ca atare se consideră norocos, incredibil de norocos. În instanță, derularea procesului celor douăzeci și cinci de intelectuali din grupul mistico-legionar al lui Noica este narată cu acuitatea celui ce le-a trăit cu inima trează și vibrînd de durere. Sintetic, din depoziția monahului vom afla cauza arestării întregului lot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
niciodată umplute pe de-a-ntregul, așa cum mai demult trebuia din timp să -ți faci o rezervare și să cotizezi din belșug pentru o seară cu celebrul Cristian Vasile. Contracte mici, de câteva zile doar, de un weekend sau, dacă era norocos, de câteva săptămâni. A cântat în localuri de cartier sau în cele ascunse pe străduțele lăturalnice ale marilor bulevarde, de care se ferea tot mai des, în pauzele filmelor de la cinematografe, pe Elisabeta sau pe Griviței, a început să pună
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
plângea de norocul său, și observam că pe piatra sa frumoasă de mormânt de la cimitirul Bellu se află Înscrisă una dintre cele mai mari minciuni: „...mormânt făr’de noroc și fără de prieteni!...”. Or, o știe toată lumea, este mormântul cel mai norocos și cu cei mai mulți prieteni de pe Întreg teritoriul locuit de Români! Eu Însumi, pentru a fi scurt, interpretez norocul propriei mele existențe În primul rând ca „o capacitate de a rezista”, urmându-mi idealul! O spune Nietzsche, care așează această capacitate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]