100,485 matches
-
atîtea conotații politice, sociologice, mai cu seamă după cele două războaie mondiale cu izbucnirile rasiale tragice. Scris înaintea conflagrațiilor moderne, cu patru ani mai puțin decît revoluția ce avea să schimbe soarta lumii, eseul acesta, de o inspirație senină, se ocupă de ceea ce deosebește esențial cele două religii: creștină și mozaică. Tălmăcesc doar unele fragmente ce mi s-au părut mai interesante pentru cititorul de astăzi, avizat. * * * " Dintre toți cei ce au atacat religia creștină în scrierile lor, evreii sunt poate
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
și fulgera (ca unii dintre foștii membri ai CC ai PCR) împotriva oportuniștilor de azi. Și atunci? Vina lui, greu de iertat, este că joacă pe o miză fabuloasă, ca scriitor, că vrea de la literatură totul sau nimic. Că se ocupă exclusiv de literatură, îndeplinindu-și corect, dar fără pasiune, celelalte obligații. Că intră în competiție nu cu băutorii de iluzii literare din restaurantele bucureștene, ci cu Umberto Eco și cu Thomas Pinchon. Și mai ales că are succes, inclusiv în
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
Cât egoism! Ce megalomanie! Jos, cât mai jos! ... Ce greșeală facem! Ce frumos - și sănătos - ar fi să ne reprimăm invidia și să ne bucurăm că măcar unul dintre noi trăiește ca un mare scriitor, sustrăgându-se birocrației existenței și ocupându-se, cu ardoare, numai și numai de literatură. Nu-l vom putea ajunge. Dar îl vedem, de jos, unde ne aflăm, cum împlântă steagul nostru, al nostru, al oamenilor scrisului, pe un vârf foarte înalt. Nu ar trebui să ne
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
Ca mai întotdeauna, mintea președintelui a venit la loc atunci când nu se mai găsește nimeni să-l creadă. Un grup de intelectuali au scris, începând cu 1990-1991, despre importanța aderării României la "formațiunea Vișegrad". însă pe atunci prezidentul era prea ocupat să se racordeze la Moscova și să se războiască, la Târgu-Mureș, cu ungurii! Se pare că aerul tare al munților elvetici a produs acum oareșcari mutații în releele instalate în mintea d-lui Iliescu încă de pe vremea când împărțea camera
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
și civilizațională a Europei Centrale. Sub conducerea Adrianei Babeți și a lui Cornel Ungureanu, grupul de cercetare "A Treia Europă" a făcut pentru demonstrarea europenității României mai mult decât toate institutele dolofane din subordinea Academiei! Cum destule dintre ele se ocupă de "sud-estul" european, abhorat azi cu vigoare de către dl. Iliescu, nu le văd un viitor prea strălucit! Cunosc foarte bine activitatea zecilor de tineri cercetători îndrumați de colegii mei, Babeți și Ungureanu, care au preferat să-și vadă de treabă
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
se întîmplă cu individul așa cum este el făcut, ca și stările lui puternice, generate biologic. Pentru mine, comunicarea cu metafizicul, domeniu de cercetare al filosofului și al specialistului, este un subiect foarte important. De treizeci de ani, de cînd mă ocup de inteligența artificială, viața mea nu a constituit numai ce s-a întîmplat cu mine, în relație cu familia și cu prietenii mei, ci și ce s-a petrecut cu mine și cu lumea ideilor, realitate ce poate fi descrisă
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
literatura reflectă luarea la cunoștință a acestor lucruri care se întîmpla în societate. În acest sens cerința ca literatura să aibă un conținut mai "realistic" al literaturii nu e tocmai de luat în serios. Cred că în general literatura se ocupă de viața, de felul în care trăiesc oamenii și pretenția unora că literatura trebuie să fie mai strîns legată de politică nu e de luat în serios. Cred că Postmodernismul, incipient sau tîrziu, "orbecăiește" să descopere ceea ce se întîmplă cu
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
cred că existența/non-existența dimensiunii politice într-un text literar este un criteriu critic valid. Dacă cineva vrea să facă politică, o poate face în alte feluri decît prin literatură. L.G.: Ce credeți despre Multiculturalism, Postcolonialism sau Feminism care se ocupă de probleme politice prin intermediul literaturii - și interpretează caracteristicile stilistice ale textelor în termenii unor sugestii politice? D.F.: Trebuie să ne uităm cu atenție la aceste tipuri de eseuri, să vedem dacă ele vorbesc sau nu despre literatură. De obicei vorbesc
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
literare înseamnă că nu mai discutăm deloc despre formă. Chiar și în opera Lindei Hutcheon se poate observa că domnia-sa deseori ignoră problematica formei literare. Dacă dorim cu disperare să vedem politică peste tot, atunci nu trebuie să ne ocupăm de estetică, fiindcă în acel caz rezultatul e o critică de joasă factură - și spun aceasta nefiind un estetist pur. Din cîte văd, peste tot în societate esteticul joacă un rol, în noile media, în televiziune, design, arhitectură, peste tot
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
duc o viață în care se pot exprima liber și încă într-un mod artistic. L.G.: Să revenim la activitatea dumneavoastră: În ultimii douăzeci de ani ați scris constant despre Postmodernism, însă în 2000 ați publicat o carte care se ocupa de relația dintre cunoaștere și angajare politică. De ce ați considerat necesar să vă ocupați de problema aceasta acum? D.F.: Există o distincție de principiu pe care vreau s-o fac în studiile literare, deși știu că în tradiția marxistă, neo-marxistă
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
artistic. L.G.: Să revenim la activitatea dumneavoastră: În ultimii douăzeci de ani ați scris constant despre Postmodernism, însă în 2000 ați publicat o carte care se ocupa de relația dintre cunoaștere și angajare politică. De ce ați considerat necesar să vă ocupați de problema aceasta acum? D.F.: Există o distincție de principiu pe care vreau s-o fac în studiile literare, deși știu că în tradiția marxistă, neo-marxistă sau a studiilor culturale această distincție între cunoaștere și angajare nu se poate face
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
în sine. Trebuie să încercăm să creăm condiții adecvate pentru cercetarea științifică, de la reviste de cercetare la discuții publice, care vor susține democrația și un sistem juridic independent. L.G.: O ultimă întrebare, domnule profesor: care e subiectul de care vă ocupați acum? D.F.: De intertextualitate; și dați-mi voie să explic. Studiul relațiilor intertextuale deschide o perspectivă a "dublei referențialități". Textele se referă atît la realitatea socială cît și la alte texte. Formele și înțelesurile specifice literaturii nu pot fi înțelese
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
reprezentat generic de grupul Nichita Stănescu. Cu timpul tot mai mulți critici nu se mai îndoiesc de faptul că Mircea Ciobanu, Vasile Vlad, Angela Marinescu, Virgil Mazilescu, Cezar Ivănescu, Mircea Ivănescu, Nora Iuga - pentru a nu da decît cîteva nume - ocupă prim-planul acestei generații, acoperind o bună parte din spectrul liric". Se cuvine menționată aici încă o circumstanță nefavorabilă acestui "salon al refuzaților" pe care antologatorul o trece cu vederea, însă pe care n-o menajează autorul Cuvîntului înainte, Eugen
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
atmosfere urmărindu-l în multe texte literare, dar și în alte manifestări culturale și artistice (spectacole de teatru, scenografie, fotografie, muzică, amenajarea unor spații istorice celebre, a unor muzee etc.) și chiar în experiența cotidiană. Un capitol al cărții se ocupă de Piața Universității - ca fenomen real și ca proces de ficționalizare asumat chiar de participanți. Metoda dominantă nefiind analiza lingvistică sau stilistică, ci abordarea semiotică, sînt luate în considerare mai ales macrostructuri textuale, fragmente mai ample care pot conține mărcile
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
p. ...și rudele noastre O primă ediție a cărții Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie a apărut în 1987 și a primit premiul S.Fl. Marian al Academiei Române; acesteia, ediția nouă îi adaugă o substanțială prefață. Un loc important îl ocupă aici teoretizarea problemei contextului faptului de folclor, autorul distingând două tipuri de context: unul cultural, mai larg, și unul situațional sau comunicațional. Interesant e faptul că studiul "pățește" ceea ce teoretizează. Prefața de la noua ediție a cărții aduce o serie de
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
comentatori, nu îi scapă, se pare, nici "romstrăinul" Sorin Alexandrescu. Eseul Este cultura română o cultură marginală? pune o problemă extrem de interesantă legată de valori și de ierarhie în cultura contemporană: "paradoxul face ca acum, cînd optzeciștii ar trebui să ocupe centrul, ei să sosească într-o lume fără centre. Cărtărescu și Nedelciu sînt mari scriitori, dar nu mai sînt și scriitori "centrali". Ei sînt valori, dar nu știu dacă vor mai fi și modele. În lumea de astăzi, a relațiilor
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
discuție: comunism, dizidență, problema Basarabiei. Raționamentul intelectualului poate semăna cu un delir atunci cînd gravitatea problemelor depășește orice tip de metadiscurs. Cristian Preda l-a întrebat pe autor (în cadrul unei discuții la NEC, acum cîteva săptămîni) de ce nu s-a ocupat de "cei mulți", de "starea a patra" din tabelul său, adică muncitorii și țăranii. Întrebarea (superfluă, de altfel - nu s-a ocupat pentru că nu e în specialitate) ascunde un înțeles adînc al rolului intelectualului: acela de a vorbi în numele mai
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
Preda l-a întrebat pe autor (în cadrul unei discuții la NEC, acum cîteva săptămîni) de ce nu s-a ocupat de "cei mulți", de "starea a patra" din tabelul său, adică muncitorii și țăranii. Întrebarea (superfluă, de altfel - nu s-a ocupat pentru că nu e în specialitate) ascunde un înțeles adînc al rolului intelectualului: acela de a vorbi în numele mai multora atunci cînd nimeni nu i-o cere (nu are în spate o instituție, un sport de orice fel - cînd îl are
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
trei volume ale lui Pamfile, aprecia: "Monografiile se mențin constant în zona descriptivă, fără încercări de filiații, iar partea comparativă e cu totul firavă, redusă la ceea ce ofereau revistele franceze de folclor și la prea puținele traduceri în franceză. Legendele ocupă în schimb un loc întins. Pamfile le-a reprodus fără abreviere, adesea chiar variante similare, parcă numai cu grija ca paginile să sporească dimensiunile la volum... Lucrările lui rămîn numai o schiță introductivă în acest domeniu atît de spinos, cu
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
azi sînt socotite eresuri, e incontestabil, transformînd vechile obiceiuri, credințe, îndeletniciri în realități numai muzeale. Dar rostul lor în timpurile de început, păstrate, la noi, pînă tocmai în perioada interbelică, de vreme ce, aici, 85-90% din populație locuia la sat și se ocupa exclusiv cu agricultura practicată ca în vechime, analfabetismul fiind încă o realitate incontestabilă, nu trebuie nesocotit. În bună măsură, toate aceste mituri și tradiții s-au conservat bine pînă, repet, chiar în interbelic, știința (inclusiv medicina) pătrunzînd aici tîrziu și
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
așchie..." Legea și ortacii lui Funar Reacțiile de tot felul provocate de adoptarea la Budapesta a Legii statutului maghiarilor din țările vecine Ungariei țin încordată presa de la București. Neinspirata lege despre care, pe bună dreptate, premierul Năstase afirmă că se ocupă de locuitorii altor țări trecînd astfel și de litera și de spiritul tratatului dintre România și Ungaria prilejuiește analiștilor de la observații de bun simț la speculații dintre care unele ar putea deveni curată realitate. Ce e mai interesant e că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
care va apărea pe 3 septembrie în Suedia, Călătoria lui Lewi, este tot un amestec de ficțiune și adevăr. Se spune că opiniile dvs. politice sunt foarte respectate în Suedia și în tot spațiul scandinav. Este adevărat? Nu m-am ocupat numai cu literatura, am fost activ și din punct de vedere politic. Am scris nenumărate articole politice. Sunt social-democrat. Această orientare mi s-a întipărit din copilărie. Modelul suedez este foarte special. Conducem la tehnologia IT, în electronică, în industrie
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
Gheorghe nu mai e nici moldovean, nici înger, e pur și simplu românul care a încercat de toate în acest ultim deceniu. După ce interesul politic i-a scăzut, a încercat în ordine socială. Organizația din visele sale solitare s-a ocupat de educarea poporului, corijînd fiecare trecător care arunca o hîrtie pe jos, prin atenționare și pedeapsă corporală. Fără succes. Simion îl luminează: să se îndrepte înspre fotbal. N-ar merita băieții noștri să ajungă și ei într-o zi campioni
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
merita băieții noștri să ajungă și ei într-o zi campioni mondiali? Ba ar merita, dar le trebuie o armă secretă și un organizator priceput, așa, ca tine, care să-i învețe scheme tactice și altele de felul ăsta. Ia ocupă-te un pic de ei." Se pare că Simion liftnicul a avut o bună intuiție. Sportul și mai ales fotbalul par să fie ultimul catalizator al interesului public de la noi. Tot acest roman e un spectacol cu marionete în care
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
cărții și a lecturii astăzi, de topuri ale romanelor preferate și așa mai departe. Mă gîndeam, urmărind emisiunea, cît de captivant poate fi un astfel de subiect aparent incompatibil cu televiziunea. Și mă gîndeam că TV5 își permite să-și ocupe telespectatorii, vinerea seara la ora 22, nu cu muzică pop, rap sau tehno, nu cu spectacole de divertisment, nu cu jocuri (sînt și din acestea, ba chiar este unul pe TV2, cred, pe care jocul cu miliardul de pe Prima TV
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16091_a_17416]