18,249 matches
-
și-au consacrat-o salvării vieții semenilor, cum ar fi: prof.A.Moga, N. Mărgineanu, Al.Pop, Emil Țeposu, Zeno Borza, dar și despre profesorul O.Fodor, despre care spune că “a fost un om complet înzestrat cu marile virtuți omenești: munca îndârjită continuă, tendința de a face ceea ce este drept și cu dreptate, vanitos, dar numai aât cât îi stă omului bine.O. fodor a gustat și din plăcerile omenești, dar întotdeauna sobru și cumpătat. Și n-a fost scutit
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
că “a fost un om complet înzestrat cu marile virtuți omenești: munca îndârjită continuă, tendința de a face ceea ce este drept și cu dreptate, vanitos, dar numai aât cât îi stă omului bine.O. fodor a gustat și din plăcerile omenești, dar întotdeauna sobru și cumpătat. Și n-a fost scutit de critic ... “ Având în vedere că aceste mari personalități din lumea medicală au trăit într-o epocă întunecată, mi-am adus aminte de ce spunea poetul Mihai Codreanu: “Cultura e ca
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
altă direcție, în loc să acorde cinstea cuvenită Creatorului sau Ziditorului său, adică să îndumnezeiască lumea, creația. Aceasta corespunde, de fapt, definiției sau consistenței răului, care constă în „necunoașterea cauzei celei bune a lucrurilor”9. Aceasta, ne relatează Sfântul Maxim, orbind mintea omenească dar deschizând larg simțirea, l-a înstrăinat pe om cu totul de cunoștința pătimașă a lucrurilor care cad sub simțuri. În aceste condiții protopărinții noștri au părăsit frumusețea dumnezeiască menită să alcătuiască podoaba lor spirituală și au socotit zidirea văzută
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
referitoare la cercul vicios plăcere - durere, începutul lui, modul de declanșare și activare a lui, ca resort sau cauză inițială a durerii. Autorul acestei dureri ca și a plăcerii de care se leagă, nu este Dumnezeu ci omul. Zidind firea omenească, Dumnezeu - aflăm de la același Sfânt Părinte - nu a creat împreună cu ea nici plăcerea, nici durerea din nesimțire, ci a dat minții o anumită capacitate de plăcere, ca dorință naturală a ei, prin care să se poată bucura în chip tainic
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii, ca nu cumva să plece de aici împovărați de aceste necazuri 56. Încercările trupești iau, adeseori, forma infirmităților, slăbiciunilor, neputințelor și a bolilor trupești, care afectează întreg echilibrul omenesc, zdruncină persoana umană în totalitate. Mesajul Mântuitorului, transmis nouă în mod fidel de către Sfinții Părinți, este unul optimist, încrezător în izbăvirea noastră din aceste încercări și din păcat, spre viața și fericirea veșnică. <>(Ioan 16,33). Vorbind despre boala trupului
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
să nu audă de această boală. Iar Părintele Porfirie le-a explicat că, în suferința oncologică și mai ales în fazele ei terminale, atunci când știința medicală își demonstrează neputințele ei, când nici unul dintre oameni și nimic din ceea ce înseamnă leac omenesc nu îi mai poate schimba deznodământul vieții, cel suferind se află într-un dialog tainic cu Dumnezeu. În acest dialog al suferinței, al lacrimilor și durerii, până la urmă nu mai rămân decât el singur și Bunul Dumnezeu. Dacă își conștientizează
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
puține cuvinte și tot mai multe lacrimi, pentru că puterile trupești îl părăsesc pe om, încetul cu încetul, lăsând loc lucrării înalte a sufletului; o ultimă încercare și cale a Părintelui Ceresc de a-i oferi omului fericirea veșnică. Despre viața omenească - prietenă intimă cu suferința și cu boala Cuviosul Paisie Aghioritul obișnuia să spună că pașaportul spre rai are neapărată nevoie de viza încercărilor, în sensul că drumul spre desăvârșire, spre fericirea veșnică a vieții viitoare trece, inevitabil, prin proba ispitirilor
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
mântuirii, cu nestematele virtuților; eschivarea, refuzul sau împotrivirea față de ele îl arată pe suflet a fi atașat doar de lumea aceasta și de plăcerile ei iluzorii, ceea ce poate conduce la suferință veșnică. Așadar, necazurile fac parte din iconomia mântuirii neamului omenesc și a fiecărei persoane în parte. Despre cauzele pătimirilor trupești și sufletești Sfântul Maxim Mărturisitorul (� 662) dezvoltă o învățătură duhovnicească realistă asupra cauzelor suferințelor din viața omului, toate culminând în moarte. Sfântul Părinte identifică trei căi generale prin care omul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
și-au consacrat-o salvării vieții semenilor, cum ar fi: prof.A.Moga, N. Mărgineanu, Al.Pop, Emil Țeposu, Zeno Borza, dar și despre profesorul O.Fodor, despre care spune că “a fost un om complet înzestrat cu marile virtuți omenești: munca îndârjită continuă, tendința de a face ceea ce este drept și cu dreptate, vanitos, dar numai aât cât îi stă omului bine.O. fodor a gustat și din plăcerile omenești, dar întotdeauna sobru și cumpătat. Și n-a fost scutit
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
că “a fost un om complet înzestrat cu marile virtuți omenești: munca îndârjită continuă, tendința de a face ceea ce este drept și cu dreptate, vanitos, dar numai aât cât îi stă omului bine.O. fodor a gustat și din plăcerile omenești, dar întotdeauna sobru și cumpătat. Și n-a fost scutit de critic ... “ Având în vedere că aceste mari personalități din lumea medicală au trăit într-o epocă întunecată, mi-am adus aminte de ce spunea poetul Mihai Codreanu: “Cultura e ca
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
și-au consacrat-o salvării vieții semenilor, cum ar fi: prof.A.Moga, N. Mărgineanu, Al.Pop, Emil Țeposu, Zeno Borza, dar și despre profesorul O.Fodor, despre care spune că “a fost un om complet înzestrat cu marile virtuți omenești: munca îndârjită continuă, tendința de a face ceea ce este drept și cu dreptate, vanitos, dar numai aât cât îi stă omului bine.O. fodor a gustat și din plăcerile omenești, dar întotdeauna sobru și cumpătat. Și n-a fost scutit
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]
-
că “a fost un om complet înzestrat cu marile virtuți omenești: munca îndârjită continuă, tendința de a face ceea ce este drept și cu dreptate, vanitos, dar numai aât cât îi stă omului bine.O. fodor a gustat și din plăcerile omenești, dar întotdeauna sobru și cumpătat. Și n-a fost scutit de critic ... “ Având în vedere că aceste mari personalități din lumea medicală au trăit într-o epocă întunecată, mi-am adus aminte de ce spunea poetul Mihai Codreanu: “Cultura e ca
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]
-
Toate sunt, pentru cei mulți și lipsiți de cultură, stări ce favorizează, din partea profanilor aflați pe scaunul înalt al puterii, manipularea, decesul sumbru a ceea ce ne-am dorit și am suferit din cauza lipsei de cultură, o degradare continuă a civilizației omenești. Și aceasta nu numai în societatea noastră românească, ci în toate societățile, care au rămas pur și simplu vii, pe mapamond. Cădem încet și sigur într-un abis dorit de cineva, care cunoaște că sfârșitul gândirii noastre se apropie. Totuși
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
până la urmă, niște vizionari, ei acționează motivați de credință, de valorile supreme pe care le știu din Cartea Sfântă, iar forță lor nemaintalnita, în contact cu derizoriul lumii mârșave în care trăiesc, departe de a se slabi, câștigă, în detrimentul pretențiilor omenești care într-un astfel de tablou se detașează prin ridicol. Faptul că Mircea și Mihai ajung să iși rateze parțial țintă (“Mircea fusese pionul pe care Dumnezeu îl îndepărtase, impiedicandu-l să-și ducă la împlinire planurile prin care Cuvântul
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
de pașii o purtaseră într-un loc unde din prima clipă simțise că era așteptată, când zgomotul infernal al exploziei acoperi totul. Căzu la pământ lovită de suflu și, înainte de a închide ochii, mai apucă să vadă bucăți de carne omenească zburând în aer și picături de sânge îi stropiră obrazul. Hayim! Hayim Jakob! Trebuie să rămân în viață... pentru el... se adunară în pripă vorbele ultimului ei gând, apoi urletele de groază se stinseră încet. O liniște cosmică o învălui
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
cu limbajul poeziei (am putea vorbi de lirismul epic al poemelor lui Roca). Fără îndoială, este o adevărată plăcere să citești în volumul „Căutând insula fericirii”, poeme de o rară vibrație estetică, simple și sugestive, dar încărcate cu trăiri profund omenești. Cartea aceasta, scrisă cu har, nu ne asigură rețeta fericirii, dar citindu-l pe G.R. înțelegi că marea bucurie este tocmai căutarea ei! ---------------------------------- Roni CĂCIULARU Petah Tikva, Israel 5 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: Roni CĂCIULARU - UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
marcat pe scriitor în făurirea acestui volum de poezii unice ca formă de existențialitate a noțiunii filosofice "gândul" ; parcă ar fi desenat și cuprins într-un curcubeu ce a luat forma unei rame a ubui tablou ideatic (colț de suflet omenesc) pictat în cele mai mici detalieri al trăirilor oricărui locatar al planetei albastre. Ați putea să vă imaginați cum "inima ierbii îl strângea de mână și suferea de dorul coasei" când roua dimineții îi prevestea o zi de vară caldă
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
să aflați ce e moartea! -Se poate spune și așa, răspunse Gamaliel. Recunosc că e o metodă foarte bună de cercetare. Îmi aduc aminte de proorocia profetului Iezechel când acesta a visat un câmp foarte întins, plin însă de oase omenești împrăștiate care încotro, dar care la porunca Domnului acestea s-au strâns oscior cu oscior alipindu-se și acoperindu-se cu carne, apoi cu piele, iar apoi chemându-se Duhul de către Cel Preaînalt și venind acesta, s-a sălășluit între
ANCHETA( FRAGMENT DIN ROMAN) FEMEIA PĂCĂTOASĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363883_a_365212]
-
alienare profundă a omului ahtiat de senzațional și violență, ca drum de falsă temeritate spre biruință. Dacă s-ar putea face ceva prioritar contra acestor concepte, atitudini și fapte, ar fi de început de la capăt lumea cu atenția concentrată la omenesc. Dezvoltarea sportului în istoria umanității a mers nu în urma pasului civilizației ci simultan cu omul, ca umbra. Toată oroarea mileniilor s-a scurs în sport, de-a lungul perpetuării civilizațiilor lumii. Banii au fost uterul în care s-au zămislit
IOANA BABIUC, CEA MAI BUNĂ ARBITRĂ DIN EUROPA. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363923_a_365252]
-
Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el?/ 5. Micșoratu-l-ai pe dânsul cu puțin față de îngeri, cu slavă și cu cinste l-ai încununat pe el”. Fără puterea dragostei Pământul ar fi dispărut de mult cu tot neamul omenesc. “Dacă dragoste nu e, nimic nu e!” (Marin Preda) Pe cât de greu este să o dobândești la fel de greu este să vorbești sau să scrii despre ea pentru că ne lipsește, sau este puțină,si egoistă! Dacă am dobândi-o am fi
DRAGOSTEA CA LIBERTATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364051_a_365380]
-
CRED, DOAMNE, AJUTĂ NECREDINȚEI MELE!” Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1145 din 18 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Necredința în atotputernicia lui Dumnezeu și încrederea orgolioasă și inconștientă în supremația omului erau deziderate ale vremurilor comuniste, impuse voinței omenești. Unul dintre cei mai mari teologi ruși, Pavel Evdochimov, a surprins, la vremea respectivă, în câteva cuvinte, esența necredinței: “Structura mental și afectivă a vremii noastre este specific atee...” Astăzi, din păcate asistăm la creșterea indiferenței oamenilor față de religie, față de
“CRED, DOAMNE, AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364055_a_365384]
-
condiții deosebite, de lux, și majoritatea mănăstirilor, schiturilor și chiliilor, care abia au cu ce să supraviețuiască. Aceasta nu înseamnă că harul și binecuvântarea teritoriului Patroanei Fecioara Maria s-ar fi împuținat. Nu, sub nici o formă, oricare ar fi slăbiciunile omenești. În joc se află altceva, de o calitate aparte. Este vorba de credința creștină care este și ea supusă profundelor schimbări ale timpurilor pe care le trăim, precum și la pervertirea acesteia în mai multe moduri, din punct de vedere filosofic
“CRED, DOAMNE, AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364055_a_365384]
-
centru, întreg sistemul ar intra în întuneric. Lumea morală deci, este creată, susținută de vigoarea fiecăruia dintre noi, conform celor semnalate mai sus: „Adevărata societate trăiește în noi înșine!” Toate acestea sunt concluziile lui în urma unei analize adânci a sufletului omenesc. Preocupat de moralitatea lumii, îl citează pe Sfântul Francisc, italianul care a trăit la începutul secolului XII și a cărui învățătură este a iubi, a îmbrățișa realitatea lumii, prin altruism. Aduc în amintire cuvintele Sfântului Francisc, citate de „Doamna de
NEVOIA DE ALTRUISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364046_a_365375]
-
aude.. Așa au petrecut băștinașii acestor locuri de milenii întrgi la Moșii de vară, Ei nu aveau ziare sau reviste, radio sau televiziune, dar trăiau și trăiesc autentic. Spiritul acestui popor a pendulat între clocotul adâncurilor sale și exprimarea lor omenească, pentru care de multe ori cuvintele se dovedesc a fi sărace în redarea intensității unei trăiri. De aceea, pentru evaluare se iau în considerare toate elementele care decurg din manifestarea respectivă ( costumele, cântecele, strigăturile, etc). Cuvintele rare pe care le
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
zecile deopere plastice pe care le-a realizat părintele imprsionismului-ClaudeMonet. Peste mumurul vizitatorilor se fac auzite explicațiile-mai mult saumai puțin competente -a unor ghizi. În schimb, buticul își are un succesmaterial deosebit.Marea mea dorință în acele momente de larmă omenească, denesatisfacție deplină- constatând că pe primul plan sunt ,,încasările'' șidoar apoi grija pentru prezentarea acestor valoroase opere de artă.Respiram adânc aerul proaspăt al pajiștilor florale, iar gândul îmi zburaspre tablourile marelui Monet pe care le văzusem în numeroase muzee
SENA-UN VOIAJ ÎN INIMA CULTURII EUROPENE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364056_a_365385]